Mai așteptăm? Cred că sunt cinci minute.
Domnul Brânză? Vă rog.
Da, da, sunteți la minister. Veniți, vă rog.
Eu cred că putem să începem. Nu cred că mai vine cineva din presă. Bun.
Eu vreau să vă mulțumesc foarte mult că ați dat curs invitației noastre și pentru noi a contat foarte mult ca această lansare a acestui program să fie într-o curte din municipiul Chișinău. O vedeți și dumneavoastră.
Noi ținem foarte mult la programele pe care le avem și în primul rând vreau să vă informez că programul "Curtea Europeană" este o extindere a programului de curți, care Ministerul Infrastructurii îl implementează an de an. Și de fiecare dată am repetat, noi am avut și avem o experiență foarte vastă de implementare a acestui program în orașul Bălți, în orașul Sângerei și în orașul Ceadâr-Lunga.
Și luând decizia în 2025 de extindere, eu cred că noi nu ne imaginam despre nivelul de probleme care ne-o ciocnim. Din acest considerent, în prima fază a fost luată decizia alocării celor 100 de milioane de lei, din raportul 5 milioane de lei până în 5 milioane pentru fiecare curte.
La etapa actuală, noi am avut peste 50 de întâlniri în toate cartierele din Republica Moldova, la care au participat cetățenii noștri. Eu am participat la 10 dintre ele, din păcate nu am reușit la toate și avem aici locuitori și vreau să comunic la tot municipiul Chișinău că întâlnirile vor continua și după ce s-a finalizat programul de recepționare a dosarelor.
În total, au fost depuse la data de 9 mai 502 proiecte. 502 curți au depus pentru acest program.
Toată săptămâna trecută am avut discuții pentru suplimentarea acestui fond, pentru că numărul este unul foarte mare. Și din acest considerent, pe această cale, astăzi vreau să informez locuitorii din municipiul Chișinău, acele asociații din cele 502 care au depus, că fondul pentru programul "Curtea Europeană" se majorează de la 100 de milioane la 250 de milioane.
Și repetăm, acel plafon de până la 5 milioane se păstrează. În primul rând, eu vreau să vă informez că discuțiile cu cetățenii care au avut loc în aceste zile, ele în marea majoritate a cazurilor erau după orele 18:30, 19:30, ultima dată când am fost aici în curte s-a terminat exact în curtea asta la orele 21:00.
Au fost despre necesitățile oamenilor și despre modul în care noi dezvoltăm orașul. Și toată lumea înțelege că dezvoltarea și apropierea de Uniunea Europeană nu înseamnă numai construcții de autostrăzi, dar schimbarea în bine a vieții omului aici, la firul ierbii, lângă el.
O curte europeană înseamnă un scaun confortabil pentru locuitori, un loc de joacă pentru copii, acces ușor în interiorul curții și din curte, locuri de parcare pentru tinerii care vor să-și parcheze mașinile și, în mod deosebit, o conviețuire general foarte bună și armonioasă a cetățenilor în interiorul unei curți.
Asta înseamnă "Curte Europeană" din punctul meu de vedere. Proiectele pe care noi le vom promova sunt despre oameni și necesitățile lor. Și este o premieră absolută când noi am promovat nu numai un proiect de infrastructură urbană.
Noi, în primul rând, noi promovăm o un program de dezvoltare a comunităților urbane. Pentru noi contează foarte mult că proiectele acestea sunt susținute de către oameni și vin să reflecte necesitățile oamenilor.
Noi, la fiecare întâlnire, participam de la început în proporție de 30-40 de minute, după care ne retrăgeam, mai departe discutau oamenii care sunt prioritățile lor. Când vorbim despre schimbarea acestui strat de asfalt de uzură, că este vorba despre scaune pentru persoanele de vârsta a treia, că este un loc de joacă pentru copii, că este vorba despre scara de acces în casa scării, toate aceste decizii oamenii le luau ulterior de sine stătător.
Și este, din punctul meu de vedere, un model de luare de decizii de jos în sus, atunci când cetățenii își spun ce se vrea și noi venim să, prin măsura posibilităților financiare pe care le avem, că noi venim să rezolvăm aceste probleme. Eu cred că a fost un exercițiu extraordinar de poziție civică și de implicare a cetățenilor în procesul, în primul rând, de identificare corectă a problemelor, după care vine guvernul și realizează aceste probleme.
Le-am spus la fiecare întâlnire când am vorbit cu oamenii și acum, că sunt sigur că ne privesc locuitorii municipiului Chișinău, aceste 502 proiecte care au fost depuse, în momentul în care ele vor trece prin proiect și vor fi înregistrate la Ministerul Infrastructurii sau, în mod special, la Agenția de Dezvoltare Regională Chișinău, chiar dacă în faza inițială noi nu cunoaștem care va fi numărul care vor putea beneficia, că vor fi 50, 55, independență de suma pentru fiecare proiect.
El este maxim până în 5 milioane, dar poate o curte o să pună 3 milioane, 2 milioane, una o să vrea numai loc de joacă. Evident că numărul de curți o să-l cunoaștem atunci când va fi analizat final, fie toate curțile și luate deciziile.
Dar ce este important pentru locuitorii municipiului Chișinău, această măsură la Agenția de Dezvoltare Regională Chișinău va fi una permanentă. Ea nu poartă caracter ocazional.
Noi am extins implementarea programului pe curți europene de la național și pentru municipiul Chișinău, din respect pentru locuitorii noștri și despre de pentru oamenii noștri. Și acest program va fi implementat până când vor fi rezolvate toate curțile și ulterior, în la următoarele modificări sau rectificări bugetare, evident că vor fi date surse financiare în plus pentru rezolvarea la toate curțile ulterioare.
Adică, în faza inițială, chiar dacă vor fi toate câte 50, vorbim câte 5 milioane, noi vorbim plus-minus de 50 de curți. Participă și suburbiile, 50 de curți în total, dacă vor fi până în 5 milioane, dacă vor fi până în mai puțin de 5 milioane, vor fi curți mai multe.
Pentru noi contează foarte mult acest lucru, ca toți cetățenii să fie foarte siguri că cei care s-au încordat și pe această cale vreau să mulțumesc locuitorilor municipiului Chișinău care au luat decizia să se implice, au luat decizia să și să se adune, să vorbească și să ia o decizie în privința curților lor și modul în care își administrează spațiile în care ei locuiesc.
Eu cred că acest proiect demonstrează o autentică colaborare și conlucrare în mod european, atunci când deciziile se iau de către oameni și noi, ca guvernare sau ca reprezentanți ai guvernelor, venim nimic altceva decât să implementăm și să rezolvăm problemele stringente și arzătoare ale oamenilor, aducându-le condiții de viață mai bune în curțile în care ei trăiesc.
Și, evident, acest program este un model de bună guvernanță, atunci când resursele financiare sunt cheltuite în interesul național. Noi am luat decizia extinderii programului în urma analizei făcute de noi și bunăstării curților în inclusiv în orașul Ceadâr-Lunga am participat la darea în exploatare acelei curți, discutând cu oamenii.
Am înțeles cât de mult îi afectează pe ei starea curților în interior și cum oamenii se simt mult mai în siguranță în propria curte când drumurile sunt reparate, când locurile de joacă sunt sigure și copilul din casa scării iese și merge în siguranță deplină până la locul de joacă și invers. Noi vorbim acum de relația noastră cu cetățenii și această relație noi o vom construi și vom construcția vom baza-o în exclusivitate pe încredere și interese comune.
Dar interesul nostru comun este o curte sigură, o curte comodă pentru cetățenii municipiului Chișinău.
Domnule Bolea, dacă puteți să faceți o precizare, de unde ați luat bani pentru a majora bugetul pentru reparația curților?
În cadrul bugetului Plus, Ministerului Infrastructurii au fost oferite pentru dezvoltarea regională 1 miliard 179 de milioane, 1 miliard 90 și 187 de milioane și pentru drumuri au fost oferit un alt miliard. Deci vorbim despre 2 miliarde 187 de milioane de lei.
Cunoașteți cu toții că a fost votat de Parlamentul Republicii Moldova programul Plus. Ăștia sunt bani europeni și aceste curți, mult stimați cetățeni, noi avem aici locuitorii din această curte, probabil sunteți.
Da. Da. Aceste curți vor fi reparate din banii Uniunii Europene.
Aveți peste 500 de cereri și plafonul este 50, 5 milioane pentru curți. În funcție de ce au solicitat, care va fi criteriul de selecție a curților pentru ca acestea să fie reparate?
502.
Deci noi avem criteriile de selecție sunt foarte bine stipulate în în în ghidul în care a fost lansat de către Agenția Dezvoltare Regională. Era vorba despre reparația de curți, schimbarea stratului de asfalt fără lărgirea spațiilor.
Este evident vorba despre casa scării și intrările, uși, intrare, geamuri inclusiv, chiar dacă ulterior a venit Ministerul Energiei că ei au programul lor de reabilitare energetică a blocurilor, noi am luat decizia că până a ajunge Ministerul Infrastructurii, Ministerul Energiei cu programele lor de reabilitare a blocurilor în totalitate, să susținem în continuare ca drept eligibile aceste măsuri pentru curțile noastre interioare. Locurile de joacă acolo unde sunt existente.
Deci, lucrări de infrastructură care nu necesită, nu schimbăm lățimea drumului. Dacă drumul are 3 m, înseamnă că noi îl păstrăm în continuare 3 m, schimbăm stratul de uzură. Dacă este trotuarul uzat sau defect, noi îl refacem, îl construim de la zero, fără implicarea proceselor de reamenajare a spațiilor sau de proiectare din nou a spațiilor care urmează a fi reabilitate.
Cine vor fi cei care vor examina dosarele?
Este hotărârea de guvern din 2022. Noi nu am făcut o măsură nouă pe segmentul de, noi am făcut o măsură nouă, nu este un program nou. Și este hotărârea de guvern din 2022 în care fac parte reprezentanți de la Ministerul Energiei, de la Ministerul Mediului, de la Ministerul Infrastructurii, de la Ministerul Agriculturii și inclusiv de la reprezentanții societății civile prin reprezentanți din CALM.
Deci ei vor fi cei care vor fi reprezentanți atunci când vor fi analizate dosarele. Adică aceasta nu este un program nou, este o măsură nouă care a fost extinsă pentru municipiul Chișinău.
Toate aceste programe și toate aceste măsuri, la rândul lor, atunci când ele au fost elaborate și când numa s-a început procesul de implementare, ele au fost discutate pe larg în public, ele au fost analizate pe larg. Noi acum am extins "Curtea Europeană" și pentru municipiul Chișinău.
Când vor fi anunțate proiectele câștigătoare?
Păi, pe data de 9 s-a finalizat, astăzi conferința, după conferință se va strânge acest grup de lucru și va începe analiza fiecărui dosar separat.
Domnule Bolea, dar puteți să ne explicați, deci o comisie va merge prin toate curțile din oraș ca să le analizeze sau cum se va întâmpla?
Nu. Deci analiza se face în baza documentelor depuse, pentru că noi vorbim de 502 curți, în baza analizelor depuse, după care va fi inginerii care vor merge prin curți, nu comisia. Inginerii care trebuie să facă schițele de proiect.
Dar autoritățile locale vor contribui cu ceva?
Nici autoritățile locale și nici cetățenii nu contribuie cu nimic. Ăsta este stilul de lucru al Ministerului Infrastructurii și am spus-o de fiecare dată cetățenilor, adică nu se nu este nevoie ca cetățenii, spre exemplu, dacă această curte va fi selectată pentru schimbarea covorului asfaltic de uzură, oamenii din această curte nu trebuie să vină cu aportul lor financiar pentru această reparație.
În cât timp estimați ca acele proiecte câștigătoare să fie reparate?
Noi suntem interesați cât mai rapid și mai ales cetățenii sunt interesați mai rapid. Anul 2025, evident.
Toate cele 500 de proiecte?
Care vor fi alese, exact. Noi trebuie să înțelegem că după selectarea fiecărei curți, noi suntem Ministerul Infrastructurii și avem nevoie de licitație, vor fi deschise acele licitații, după care va fi procesul de selectare a companiilor. Este modul de lucru a agențiilor de dezvoltare regională atunci când noi începem procesul de implementare.
Adică, după ce are loc selectarea curților, pentru fiecare curte va fi, conform legislației în vigoare, va fi făcute licitații, va fi câștigat cine va face lucrările de cu reconstrucția curții și va începe procesul de implementare.
Am văzut anumite reacții din partea primăriei față de Ministerul pentru terenul primăriei. Este cumva un fel de luptă electorală din partea...
Ministerul Infrastructurii și-a extins programele care au avut loc în Bălți, în orașul Ceadâr-Lunga și în orașul Sângerei. Noi suntem responsabili de construcția condițiilor de viață și bunăstare a tuturor cetățenilor din Republica Moldova, inclusiv a municipiului Chișinău.
Această campanie electorală și Primăria Chișinău...
Eu regret foarte mult că din 1991 toate guvernările nu au avut aceeași abordare electorală, în ghilimele, cum spuneți dumneavoastră, și n-au dezvoltat Republica Moldova. Dacă din 1991 primarii care au condus cu acest oraș și aveau grijă de această curte, noi nu ajungeam la așa o curte.
Uitați-vă la ea. Cine i-a încurcat de-a lungul anilor, 35 de ani, 34 de ani, să repare această curte? Măcar chiar și în scopuri electorale.
Noi vorbim, în primul rând, despre, mult stimați colegi, noi vorbim despre oameni și nevoile lor. Și dați să întrebăm aceste doamne dacă consideră că asta este un efect electoral că noi le reparăm curtea sau ele sunt bucuroase că noi reparăm curtea lor.
Și atunci de aici vine și răspunsul. Dar în realitate, am mai spus-o și la o emisiune, la noi în Moldova o dată la doi ani sunt alegeri. Și atunci fiecare acțiune a unui ministru, fiecare acțiune a unui primar ar însemna că el își face campanie electorală, nu este adevărat.
Adică noi am fost votați de niște oameni, puși în niște funcții ca să construim drumuri, trotuare, să facem condiții de viață pentru oameni. Și asta facem.
Încă o întrebare în legătură cu podul de peste Nistru care ar trebui să facă legătura dintre Republica Moldova și Ucraina. Lucrările ar fi stopate acum pe ambele maluri. De ce? La care etapă sunt lucrările de construcție?
În luna aprilie a avut loc ședința moldo-ucraineană a Ministerului Infrastructurii cu reprezentanții Ministerului Infrastructurii din Ucraina. Înțelegem că problemele mai sunt sunt mai mult sunt de ordin financiar, pentru că totuși este război în Ucraina și resursele financiare nu sunt suficiente pentru a continua lucrările.
Ei le-au început, dar noi, pe malul nostru, erau unele impedimente pentru că unele proiecte au fost susținute de către programul USAID. Noi acuma suntem în identificarea altor finanțatori pe segmentul nostru.
Când vor fi reluate?
Păi, sperăm cât de curând să se termine războiul și să preluăm activitatea pașnică de pe ambele maluri.
Domnule, în continuare multe întrebări referitor la tronsonul de drum Cantemir-Cahul. Cum stați dumneavoastră cu acest tronson? Când vor începe lucrările de construcție la Cantemir?
Nu, nu, Hâncești-Cantemir. Primul tronson care a fost. Acolo este o întârziere din 2022, este o companie care a tergiversat foarte mult din varii motive și obiective și mai puțin obiective procesul de implementare.
Săptămâna trecută s-a finalizat la Ministerul Infrastructurii, împreună cu ASD, asumarea de obligațiuni a companiei OSCA, care și este responsabil de dosar și ei au câștigat licitația și trebuia să dea în exploatare în 2022 acel tronson de drum. Și au asumat obligația că până la sfârșitul anului curent, adică decembrie 2025, și ne-au prezentat acțiunile care le-au făcut ei.
Deci, în primul rând, au semnat un subcontract cu un antreprenor din Republica Moldova care a început deja astăzi, nu astăzi, săptămâna trecută au loc procesele de organizare de șantier. Adică ei au ieșit în teren și au început procesul de organizare ca să înceapă lucrările de finalizare.
Tot acest tronson Hâncești-Cantemir este în proporție de 65% finalizat. Și din acest considerent, eu am ferma convingere că dacă ei își vor îndeplini obligațiunile, dar acțiunile care le fac ei astăzi denotă hotărârea de a-și finaliza contractul, noi în anul curent, în 2025, va fi finalizat procesul de construcție a acestui tronson.
De la, mai departe, până la Cahul, al doilea tronson, este în proces de licitație.
Dar cum s-au explicat ei aceste tergiversări?
În primul rând, ei au început în 2020, COVID-ul. A fost o fază destul de complicată pentru ei, ulterior s-a început războiul și ceea ce a dus la scumpirea majoră a proces a materialelor de construcție. S-au schimbat și nu numai ei, dar sunt mai mulți care preconizau, spre exemplu, ca să achiziționeze produsele folosite în construcții, la noi toate sunt de import, dintr-o țară, ulterior acele țări sau au intrat sub sancțiuni, cum ar fi Belarus sau Federația Rusă, și au fost nevoiți să schimbe din altă parte.
Adică sunt multe motive economice, dar sunt și tergiversări nelămurite care practic, dacă nu-și asumau obligațiunea să finalizeze anul curent, noi trebuia să reziliem contractul cu ei.
Și vă rog încă o precizare la proiectul "Curțile Europene". Ați menționat că vor fi selectate proiectele care nu necesită neapărat schimbarea infrastructurii complexe, dar modernizarea terenului. În cazul în care majoritatea, spre exemplu, 300 de cereri vor fi similare, să îmbunătățească infrastructura care este, cum veți selecta din acele petiții?
Deci, după numărul de locuitori care este mai mare, după ce? Care este criteriul de selecție a proiectelor care...
Deci toate proiectele care vor fi selectate vor fi implementate. Cele, în primul rând, din punctul meu de vedere, noi trebuie să selectăm cele care sunt în starea cea mai gravă. Asta este criteriul de bază.
Dacă noi mergem în capăt la Ciocana, noi o să vedem curți unde mașinile stau pe porțiuni de pământ, efectiv, pământ adevărat, fără niciun fel de discuție. Deci noi vom începe de la curțile cele mai deteriorate spre cele mai bune.
Dar repet, adică toate, dacă toate 502 vor fi eligibile și vor fi selectate de către comisie, toate 502 vor primi resurse financiare pentru a fi reparate. Așa s-a procedat și în "Satul European 1" și în "Satul European 3" și în "Satul European 2".
Adică, chiar dacă, înțelegeți care este ideea în sine? Atunci când s-a luat decizia inițială și s-au oferit acele 100 de milioane, noi nu cunoșteam care va fi numărul de beneficiari sau câți vor dori să pună la acest proiect. Exact la fel s-a început și cu "Satul European 1", adică noi nu cunoșteam câte localități o să vrea să-și repare grădinițele, școlile sau să-și repare acoperișul la casele de cultură.
Atunci când are loc procesul final și s-au recepționat dosarele, atunci conștientizezi de câți bani tu ai nevoie, după care ceri de la Ministerul de Finanțe, la rectificările bugetare vin resurse financiare adăugătoare și mai departe se finalizează toate proiectele. Adică, ca municipiul Chișinău și locuitorii să înțeleagă, toate proiectele care vor fi selectate și declarate eligibile, în timp vor primi resurse financiare de la bugetul țării și vor fi reparate toate.
În timp, cât timp?
Exact, exact, un an, doi, 25, 26. La Ministerul Infrastructurii, în general, se vorbește despre proiecte bianuale sau multianuale. Spre exemplu, dacă vorbim pe segmentul ADR-urilor, marea majoritate a contractelor și proiectelor care sunt promovate de către noi au, noi astăzi, spre exemplu, vorbim despre 58 de proiecte, dacă nu greșesc, cu implementare începând 25 până în 27.
Adică noi vorbim despre bianuale sau pentru trei ani de zile, cu toate că în majoritatea cazurilor noi încercăm să facem proiectele pentru doi ani de zile ca primăriile să reușească să proiecteze, că noi înțelegem că și proiectările costă foarte mult și timp iau foarte mult. Adică noi încercăm să facem lucrurile temeinic și încercăm să să le facem bine.
Și întrebarea finală, dacă toate vor fi eligibile, ați zis că veți cere bani pentru a le repara pe toate.
La etapa actuală avem 250, am suplimentat cu 150, dar ulterior, reieșind din ce avem nevoie, evident, vorbim cu Ministerul de Finanțe, sunt identificate resurse pentru că bugetul este despre oameni și nevoile lui. Și dacă...
Ar putea fi rectificat bugetul?
Poftim?
Ar putea fi rectificat bugetul?
Categoric, sigur, dar după cum cunoașteți, pe an minim de două ori sunt rectificări de buget, în toamnă și în primăvară.
Dacă nu mai sunt întrebări, eu vă mulțumesc foarte mult. O zi bună tuturor.
Mersi. Doamne ajută!
