[Friedrich Merz]
Stimate domnule Președinte, dragă Nicușor Dan, mă bucur mult că Berlin este destinația primei călătorii a dumneavoastră în străinătate în calitate de președinte al României. Ne bucurăm noi, dar și eu personal, foarte mult de vizita dumneavoastră aici la Berlin.
În campania electorală din România ați demonstrat că reprezentați o Românie democrată, europeană. Astfel ați dat un semnal politic puternic care a mers mult peste hotarele României și știți că noi toți în Europa și noi în Germania am observat cu multă atenție alegerile din România. Cu atât mai mult, permiteți-mi să vă felicit pentru alegerea în funcția de președinte al României.
Am purtat astăzi o discuție foarte bună, bazată pe încredere. Ne-am cunoscut cu câteva săptămâni în urmă la Bruxelles, la Consiliul European. Relația dintre țările noastre este una excelentă și vom colabora pentru ca ea să devină și mai bună în viitorul apropiat. Această colaborare între noi și între guvernele noastre a început deja într-o manieră foarte concretă. Miniștrii noștri de externe tocmai au semnat un plan de acțiune care va intra în faza de implementare, care va uni și mai puternic țările noastre, atât din punct de vedere al politicilor de securitate, al politicilor economice, dar și în plan uman.
Unu, am stabilit la nivelul planului de acțiune că vom extinde și consolida cooperarea noastră în plan de politică de înarmare. Doi, ne vom coordona și în ceea ce privește consolidarea schimburilor cu privire la promovarea investițiilor. Trei, vom continua să investim în colaborarea noastră în domeniile educație, cultură și organe media.
În afara acestor contacte la nivel de guvern, minorității germane din România și comunității române din ce în ce mai numeroase din Germania le revine rolul important de a construi punți de legătură între țările și societățile noastre și doresc să îmi exprim aprecierea mea astăzi aici pentru aportul acestora. Relațiile noastre economice sunt o poveste de succes. Volumul comercial bilateral a atins anul trecut suma record de peste 42 de miliarde de euro. Suntem de acord că se poate și mai mult și dorim să valorificăm acest potențial.
Germania este un investitor important în România, mai ales în sectorul energetic și industrial, întrevedem multe oportunități. Astfel întărim în același timp și securitatea aprovizionării în Europa, dar și competitivitatea europeană.
În cadrul financiar european trebuie să avem în vedere aceste considerente atunci când discutăm despre noul cadru financiar multianual propus tocmai de Comisia Europeană. Europa se confruntă cu provocări istorice. Vom reuși să le depășim doar printr-o prioritizare clară și nu prin sume alocate din ce în ce mai mari.
Prin urmare, nu vom putea accepta propunerea Comisiei referitor la volumul bugetului, pe care o considerăm mult mai mare, însă sprijinim abordarea reformatoare a Comisiei și orientarea bugetului către noi priorități, pentru că acest curs este corect pentru a întări Europa în viitor. Va începe acum un proces îndelungat de negocieri în cadrul cărora guvernul federal și și eu personal mă voi implica în mod constructiv și proactiv.
România și Germania sunt parteneri strânși și din punct de vedere al politicilor de securitate. Pentru Alianța Transatlantică, domnule președinte, țara dumneavoastră joacă un rol important grație poziției sale importante pe flancul estic. Din acest motiv, intenționăm să ne unim forțele și mai puternic în domeniul industriei armamentului.
Împărtășim același punct de vedere referitor la modul în care evaluăm războiul de agresiune rus în Ucraina, prin care se încalcă dreptul internațional. Încercăm să sporim presiunile asupra Rusiei și să sprijinim Ucraina pentru a aduce astfel, într-o bună zi, Moscova la masa negocierilor.
Ne coordonăm în ceea ce privește țara vecină Moldova punctele de vedere. Suntem parteneri ai platformei pentru Moldova, o platformă inițiată împreună, iar în aceste luni decisive contribuim împreună pentru ca Moldova să nu fie destabilizată de Rusia. Conlucrăm strâns pentru ca Moldova să se apropie din ce în ce mai mult de Uniunea Europeană.
Am discutat astăzi intens despre politica comercială. În negocierile cu Washington avem nevoie urgent de o înțelegere echilibrată, pentru că altminteri riscăm probleme nu doar la nivel de schimb comercial, ci și pe piețele financiare, care pot produce prejudicii majore pe ambele părți ale Atlanticului.
Trebuie să avem în vedere aceste aspecte și regulile pe care se bazează relațiile economice între noi și SUA. Din acest considerent, înțelegem să finalizăm în toamna acestui an acordul UE-Mercosur. Va reprezenta acesta o reușită și am discutat și despre acest aspect, împărtășind aceleași puncte de vedere.
Domnule Președinte, vă mulțumesc încă o dată pentru prima dumneavoastră vizită la Berlin. Ne sunteți un partener pe care îl așteptăm de fiecare dată cu drag. Vă mulțumesc foarte mult pentru discuția deschisă pe care am purtat-o cu dumneavoastră. Mulțumesc.
[Nicușor Dan]
Am fost onorat să fiu astăzi în vizită oficială în Germania, să mă întâlnesc cu domnul președinte Steinmeier, cu cancelarul Merz. Mai târziu ne vom întâlni cu comunitatea de afaceri.
România și Germania au o istorie lungă de parteneriat. Mai mult decât istoria și numărul de ani, cred că ne leagă niște valori și, pe baza acestor valori, azi, prin planul de acțiune pe care l-am semnat, am pus, am trasat direcțiile pe care colaborarea noastră viitoare se va desfășura.
Am discutat mult de zona economică. Așa cum a spus domnul cancelar, Germania este principalul partener comercial al României și ne dorim ca această cooperare economică să se dezvolte în anii care urmează.
În particular, am discutat de oportunitățile care există pentru industria de apărare în acest context nou în care ne aflăm. Am discutat de posibilitatea de a colabora în cadrul programului SAFE al Uniunii Europene.
Am discutat de colaborarea pe care România a avut-o cu Germania și de suportul pe care Germania ni l-a dat în diverse structuri internaționale și, inclusiv, OCDE, unde, după cum știți, România vrea să intre la sfârșitul anului viitor.
Am discutat de războiul din Ucraina și de posibilitatea comună a noastră și a partenerilor noștri de a, pe de o parte, de a ajuta Ucraina, pe de altă parte, prin presiune economică și prin sprijinul militar al Ucrainei, să aducem Rusia la masa negocierilor. Am discutat de posibilitățile de colaborare în ceea ce privește reconstrucția Ucrainei și, bineînțeles, am discutat de parcursul european al Republicii Moldova și de sprijinul pe care țările noastre, împreună cu partenerii europeni, îl oferă pentru parcursul european al Republicii Moldova.
Am discutat de asemenea de războiul hibrid pe care Rusia îl duce de mai mulți ani în interiorul țărilor europene și de posibilitatea de a colabora între noi și cu partenerii europeni pentru a contracara acest război hibrid.
Am discutat de minoritatea germană din România și de minoritatea română din Germania și am mulțumit guvernului german pentru condițiile pe care minoritatea română le are pentru a trăi aici.
Vorbind și fără legătură cu discuția pe care am avut-o, vorbind de interferența rusă, vreau să salut punctele de vedere care au apărut azi, prin care NATO și Uniunea Europeană au vorbit expres de influența rusă asupra țărilor europene și expres despre influența acesteia în România și în alegerile din România. Cred că este un punct important pentru a înțelege ce s-a întâmplat în România în ultimul an.
Nu în ultimul rând, am adresat invitația cancelarului Merz de a vizita România în perioada următoare.
[Jurnalist]
Bună ziua, Vasile Marcu, Antena 3 CNN. O întrebare pentru ambii, pentru președintele României și pentru cancelarul german, și pentru că pomeneați despre comunicatul dat astăzi de NATO și de Uniunea Europeană privind interferența Rusiei în Uniunea Europeană, în țările Uniunii, dar și țările NATO, prin acele acțiuni ostile desfășurate de entități subordonate GRU. Voiam să vă întreb, în România concret, dar și în Germania, care au fost țintele vizate de acțiunile cibernetice? Spuneau acolo de infrastructura, infrastructura sensibilă, infrastructura energetică, dar în afară de asta, concret, cum s-au manifestat aceste acțiuni și care sunt căile de a le opri? Mulțumesc.
[Nicușor Dan]
Dacă sunt două componente. Una este acțiunea cibernetică clasică de atac asupra unor structuri. Da? Și pe chestiunea asta avem rapoarte în special de la STS asupra unor astfel de atacuri. A doua parte a, și care este legată mult mai mult de procesul democratic, este influențarea prin fake news și prin un întreg proces de manipulare și dezinformare care se desfășoară în interiorul țărilor europene, cu atât mai mult cu cât ele sunt apropiate de granița estică a Uniunii Europene. Și aici, după cum știți, avem în țară o lungă dezbatere și o să venim într-un termen rezonabil cu un raport. Și am discutat să cooperăm în a ne apăra de fiecare din aceste două tipuri de atac.
[Friedrich Merz]
Vă mulțumesc pentru întrebare. În afara acestor cazuri detaliate de dumneavoastră, cazuri individuale, asistăm de câțiva ani la o creștere, sporire și mai mare a încercărilor Rusiei și altor țări de a diviza Uniunea Europeană, de a slăbi alianța transatlantică și de a dezinforma sau informa greșit societatea și opinia publică. Cred că este una dintre provocările cele mai mari cu care ne confruntăm noi, democrațiile liberale. Vrem și dorim să facem față tentativelor de destabilizare a țărilor noastre doar prin mijloace democratic legitimate.
Facem asta și apreciez colaborarea dintre instituțiile noastre, despre care am vorbit. La fiecare vizită pe care o întreprind, profit de ocazie pentru a oferi această formă de cooperare aprofundată, pentru că toate cunoștințele și informațiile pe care le deținem trebuie schimbate între țările noastre, împărtășite, pentru a putea face față într-o măsură potrivită atacurilor asupra democrației noastre.
Cât de concret este un astfel de atac s-a observat în România cu ocazia alegerilor prezidențiale în turul unu. De aceea, cu mare atenție am observat alegerile, procesul electoral din România, care și de data aceasta, în turul doi, au fost influențate masiv de către entități din Rusia, dar democrația din România a fost, din fericire, suficient de puternică și a răspuns, a reușit astfel să răspundă cu o campanie electorală soldată cu președintele care este astăzi în vizită la noi. Însă noi nu subestimăm pericolele inerente unui astfel de proces. Mulțumesc.
[Jurnalist]
Vă mulțumesc. O întrebare către cancelar și către președinte. Ați vorbit despre partea financiară, despre ce se preconizează până în 2034. Marea propunere din partea Comisiei a fost respinsă. Întrebarea este: nu înseamnă asta că Ucraina nici nu poate adera, fiindcă toată lumea e de acord că dacă va adera Ucraina, necesarul de bani va fi mult mai mare? Deci, întrebare suplimentară cu privire la cooperarea privind înarmarea. La ce vă referiți? Despre ce e vorba? Producția pentru Ucraina la care vă gândiți sau pentru alte scopuri? Mulțumesc.
[Friedrich Merz]
Mulțumesc. Încep cu a doua întrebare. Nu, nu ne-am gândit numai pentru Ucraina, dar ne-am gândit și la Ucraina. Este vorba de cooperare în ceea ce privește înarmarea la nivel de NATO. Facilități, capacități care să fie create. Acestea sunt chestiuni pe care le avem în vedere și în planul de acțiune. Este vorba despre unul dintre cele trei puncte asupra cărora am convenit pentru o mai bună cooperare, evident. Sigur, sunt deja firme din Germania care au început să construiască capacități de producție în România. Sprijinul guvernului federal a fost însă, de această dată, încă o dată reiterat.
În ceea ce privește cadrul financiar pe termen mediu al Uniunii Europene, vorbim despre 2028-2034. Acesta e planul, nu, obișnuit, pe șapte ani, pe care îl stabilește Uniunea Europeană și pentru care Uniunea Europeană face o previziune, de obicei. A venit ieri o propunere, o primă propunere. Dar nu e mai mult, nici mai puțin. Despre structura acestei propuneri am spus ceva. Eu consider că structura este bună și corectă. Sunt și noi priorități, da, e vorba și de nivel, de partea financiară, de volum. Aici ni se pare că nu este ceva care să fie acceptabil. E vorba și de partea fiscală, aici, de noi datorii la nivelul Uniunii Europene. Deci trebuie să ne gândim la toate lucrurile acestea. Guvernul german nu este de acord cu partea asta, dar e un proces deschis. Avem o propunere a Comisiei. Avem timp, un an, doi, să discutăm, să vedem cum ajungem la o înțelegere, la o convenție a noastră, până în 2027. Deci avem doi ani. După aceea trebuie să finalizăm, pentru că în 2028, în baza celor convenite, să avem bugetul finalizat.
Vă mulțumesc frumos. Da, Ucraina. În ceea ce privește procesul de aderare, el este deschis, dar știm cu toții că aici e nevoie de o aderare etapizată. Atâta timp cât Ucraina este atacată și se află în stare de război, aderarea la Uniunea Europeană va fi aproape de loc posibilă. Dar noi încercăm să aducem Ucraina cât mai aproape de Uniunea Europeană. Vrem să realizăm legături strânse. În orice caz, este un proces care durează mulți ani. Pentru noi, principala prioritate este să facem tot posibilul ca să se termine acest război. După aceea, vom vorbi despre reconstrucția Ucrainei. Și aici va fi în legătură cu un proces la sfârșitul căruia Ucraina să devină membră a Uniunii Europene. Dar e vorba de ani care vor trece. Deci, prioritatea este terminarea războiului, a doua prioritate, reconstruirea Ucrainei, totul încadrat într-o perspectivă de aderare. Acest plan nu privește acel plan financiar despre care vorbim noi, care privește bugetul.
[Nicușor Dan]
Da. În ceea ce privește procesul de reînarmare sau de echipare militară a Europei, este o decizie corectă la momentul potrivit pe care statele membre au preluat-o, au luat-o, pentru că am văzut, pe de altă parte, pe de o parte, războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina. Pe de altă parte, ne confruntăm azi cu un război hibrid al Rusiei împotriva statelor europene. Pentru că am văzut cu toții o încercare a Statelor Unite de a-și muta atenția sau de a echilibra atenția între Europa și Asia și atunci e logic ca Europa să-și ia chestiunea securității în propriile mâini.
În ceea ce privește aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, trebuie spus, bineînțeles, toate aceste discuții despre buget, contradicțiile care apar între state sunt absolut legitime, dar, dar Uniunea Europeană este o poveste de succes. Este o poveste de succes economic, care înseamnă prosperitate pentru oamenii din țările Uniunii Europene, și este o poveste de succes în ceea ce privește securitatea. Și atunci, cu toate nuanțele pe care cancelarul Merz le-a făcut, în momentul când un stat dorește să acceadă în Uniunea Europeană și când îndeplinește toate aceste criterii, răspunsul Uniunii Europene trebuie să fie "da" pentru respectivul stat.
[Jurnalist]
Iulia Ioan, Euronews România. În mod clar, colaborarea în industria de apărare a reprezentat o componentă importantă a acestei vizite. E o întrebare pe care o adresez la comun. Ne puteți explica concret despre ce proiecte militare este vorba în ce privește accesarea banilor din programul SAFE și apoi, ulterior, despre investiții concrete în România dinspre companiile germane, desigur? Mulțumesc.
[Nicușor Dan]
Da. În acest moment, în acest moment, există negocieri avansate între Rheinmetall și fabrica de la Mediaș, care ține de Romarm, pentru un joint venture pe muniții. Sperăm ca aceste negocieri să se termine într-o perioadă relativ scurtă. Mai departe, pentru programul SAFE, suntem încă în faza în care țările membre ale Uniunii Europene propun proiecte comune. Există un prim termen la sfârșitul acestei luni pentru, până la care țările să propună cumva partea financiară și până la jumătatea anului viitor până la care să vină cu parteneriatele concrete. Deci suntem în faza de explorare a parteneriatelor pe care putem să le avem.
[Jurnalist]
Vă mulțumesc, domnule președinte, domnule cancelar. Aș avea o întrebare pentru amândoi. UE a decis astăzi, după multe lupte, să ofere cel de-al 18-lea pachet de măsuri împotriva Rusiei. Credeți că în felul acesta presiunea asupra Rusiei va spori sau trebuie să ne gândim deja la un pachet, al 19-lea, de sancțiuni? Domnule cancelar, întrebarea mea cu privire la zborurile de returnare către Afganistan. Azi scria în presă că și spre Siria se vor face returnări. Ce ziceți? Acesta e un plan într-o perioadă previzibilă sau deocamdată nu e posibil? Care e situația?
[Friedrich Merz]
În ceea ce privește comunicările de la Comisie, noi suntem de acord că e vorba de o misiune foarte importantă pentru noi și că trebuie să dăm răspunsuri comune, dar avem și teme care trebuie aprofundate și discutate întâi. Iar azi e prea devreme să dăm un răspuns final.
În ceea ce privește zborurile de returnare către Afganistan, așa este. E vorba de ce am stabilit noi în coaliție. Am convenit să se facă și returnări către Siria, adică să se poată face returnări și spre Siria. Ținem seama de rapoartele care vin de la Ministerul de Externe de la noi. Cu privire la Afganistan avem, cu privire la Siria se pregătesc acum, având în vedere și faptul că situația de acolo se schimbă foarte, foarte rapid.
Vreau cu această ocazie să mulțumesc guvernului federal per ansamblu, colaborării între Ministerul de Externe german și Ministerul de Interne al Germaniei, pentru că acum este posibilă returnarea. Azi dimineață a fost zborul. Primul, cred că au ajuns deja, peste 80 de cetățeni afgani care anterior comiseseră infracțiuni în Germania și acum au fost returnați.
Permiteți-mi, în legătură cu prima întrebare pe care ați spus-o, să vă răspund. Se poate recunoscător că am putut finaliza cu al 18-lea măsură de sancțiuni. N-aveam de la Slovaci decizia. Până la urmă am vorbit cu premierul Fico și mulțumesc către Slovacia și prim-ministrul Slovaciei pentru disponibilitatea de a-și da acordul. Era vorba de o problemă obiectivă pentru Slovacia și noi suntem de acord și dispuși să rezolvăm această problemă, să o discutăm în Consiliul European următor. Deci, mulțumesc încă o dată oficial pentru acordul dat pentru acest al 18-lea pachet, având în vedere ce se întâmplă în Rusia. Deci trebuie să ne concentrăm iar pe sectorul de energie, sectorul bancar.
So, vielen Dank. Ein schönes Wochenende. (Deci, mulțumesc mult. Un weekend frumos.)