Congresul Diasporei 2025 reunește moldovenii din întreaga lume la Chișinău pentru a consolida parcursul european

Chișinău, 15 august 2025 – Congresul Diasporei, ediția 2025, a reunit astăzi la Chișinău sute de moldoveni stabiliți în zeci de țări de pe toate continentele, alături de înalți oficiali ai Republicii Moldova, inclusiv Președinta Maia Sandu. Evenimentul, devenit o tradiție, are scopul de a consolida legăturile dintre diaspora și țara de origine, de a dezbate prioritățile strategice de dezvoltare și de a reafirma angajamentul comun pentru parcursul european al țării.

Deschiderea oficială a evenimentului a fost marcată de un moment solemn și emoționant – intonarea Imnului de Stat al Republicii Moldova de către interpreta stabilită în SUA, Ana Everling, acompaniată de cvartetul Orchestrei de Tineret a Moldovei. Atmosfera de unitate a fost subliniată de prezența numeroasă a cetățenilor reveniți acasă din America de Nord, Europa, Asia și chiar Africa și Australia, demonstrând anvergura globală a comunității moldovenești.

În discursul său inaugural, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat importanța păcii și securității ca fiind cele mai valoroase realizări care permit desfășurarea unor astfel de reuniuni. „Cel mai important este faptul că ne putem revedea aici, acasă, în pace. Am reușit să menținem pacea, în primul rând, prin relațiile externe pe care le-am construit. Acest lucru se datorează și dumneavoastră, pentru că comunitățile noastre sunt apreciate peste tot în lumea democratică”, a declarat șefa statului. Președinta a reiterat, de asemenea, importanța strategică a referendumului pentru aderarea la Uniunea Europeană și a mulțumit diasporei pentru susținerea masivă a acestui obiectiv național.

Agenda congresului include o serie de discuții strategice și ateliere interactive menite să transforme ideile în acțiuni concrete. Printre vorbitorii principali se numără Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și Prim-ministrul Dorin Recean. Participanții vor avea oportunitatea să se implice în patru ateliere tematice moderate de personalități cunoscute:

• Activism civic și lupta cu dezinformarea (moderat de Nata Albot)
• Tinerii din diaspora, liderii de mâine (moderat de Ioana Bătîmanu Mărgineanu)
• Implicarea diasporei în dezvoltarea locală (moderat de Oxana Măciucă)
• Moldovenii din diaspora, ambasadori culturali (moderat de Lea Chirienciuc)

„Contribuția diasporei este esențială nu doar la nivel civic, ci și economic. Guvernul este dedicat creării unui mediu de afaceri predictibil și atractiv, care să încurajeze investițiile celor de peste hotare în economia locală și să faciliteze transferul de cunoștințe și tehnologii”, a menționat Prim-ministrul Dorin Recean, anticipând discuțiile despre oportunitățile de investiții.

Pe lângă sesiunile de lucru, evenimentul găzduiește și două expoziții de artă, semnate de pictorițele Raisa Ambros (stabilită în Marea Britanie) și Mila Gorun (stabilită în Lituania), celebrând astfel talentul cultural al diasporei. Congresul se va încheia cu o discuție asupra rezoluției finale, un document care va seta dinamica politicilor guvernamentale pentru diaspora pentru următorii ani. Organizarea evenimentului a fost susținută de parteneri internaționali precum Guvernul Federal German prin GIZ Moldova, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Agenția Elvețiană pentru Cooperare și Dezvoltare (SDC) și Organizația Internațională pentru Migrație (IOM).

La Congresul Diasporei, ediția anului 2025. Vă rog să vă ridicați în picioare ca să onorăm imnul de stat al Republicii Moldova.

Limba noastră-i o comoară, în adâncuri înfundată. Un șirag de piatră rară pe moșie revărsată.

Limba noastră-i foc ce arde, într-un neam ce fără veste. S-a trezit din somn de moarte, ca viteazul din poveste.

Răsărit-a o comoară, în adâncuri înfundată. Un șirag de piatră rară, pe moșie revărsată.

Mulțumim. Puteți să luați loc.

[Alex Gurdila] Bună ziua încă o dată. Eu sunt Alex Gurdila și sunt membru al grupului Diasporei revenite. Iar cea care a cântat a fost Ana Everling, interpretă stabilită în SUA, acompaniată de Cvartetul Orchestrei de Tineret a Moldovei. Hai să-i aplaudăm.

Îmi face mare plăcere să fiu astăzi aici. Sper că și vouă. Înainte să începem cu partea oficială, vreau totuși să văd câți sunteți din diaspora. Mâna sus! Ia uite, chiar toți.

Nu pot să cred. Hai să luăm pe continente. America de Nord, a venit cineva? Este. America de Sud? O mână. Nu? Care Americă? Europa de Vest?

Europa de Est? Dacă pe țări până diseară avem de enumerat. Asia? Ia uite, măi. Bine ați venit! La voi zborul a fost lung. Și să vedem dacă avem Africa și Australia. O mână. Două. Super! Bine ați venit!

Deci, avem un eveniment foarte plin, un eveniment foarte bogat și sper că o să vă placă și vouă atât de mult cât și nouă să-l organizăm. Iar despre agenda evenimentului o să ne povestească mai mult, secretara de stat a Guvernului, Ana Calinici.

[Ana Calinici] Bună ziua, lume bună, venită acasă din toată lumea. Mă bucur să vă revăd în luna august aici la congres. Mă bucur că v-ați exprimat acest interes pentru eveniment și pentru că sunteți plini de viață astăzi, ne-ați încărcat cu energie, ca de obicei. Suntem bucuroși să vă vedem.

O să trecem un pic peste agendă pentru că e un pic mai diferită decât în alți ani și voi trece peste fiecare sesiune. Deci, urmează cuvântul de deschidere a doamnei președinte a Republicii Moldova, Maia Sandu, și o sesiune unde veți, iar vorbitori vor fi președintele Parlamentului, Igor Grosu și prim-ministrul Dorin Recean.

Va urma o oră de prânz, iar după prânz, vă rugăm să rămâneți cu noi și să vă alegeți unul dintre atelierele de interes. Sunt patru ateliere și voi trece peste ele. Primul atelier: Activism civic și lupta cu dezinformarea. Atelierul este moderat de Nata Albot.

Atelierul numărul doi: Tinerii din diaspora, liderii de mâine, moderat de Ioana Vătămânu Mărgineanu. Atelierul numărul trei: Implicarea diasporei în dezvoltarea locală, moderat de Oxana Măciucă. Și atelierul numărul patru: Moldoveni din diaspora, ambasadori culturali ai Republicii Moldova în toată lumea, moderat de Lea Chirenciuc.

Chiar vă îndemn la un moment dat, dacă doriți, să mergeți de la un atelier la altul și să ascultați mai multe subiecte, dacă vă sunt de interes. După care vă rugăm să reveniți aici în sala mare pentru a discuta despre rezoluția congresului diasporei. Rezoluția însumează toate ideile pe care dumneavoastră ni le-ați dat de-a lungul timpului, de la consultările publice, din pregătiri pentru congres, dar și cele care vor fi discutate astăzi în ateliere și această rezoluție setează dinamica politicilor pentru diaspora pentru cel puțin încă doi ani sau și mai mult.

Spre final, Ana Everling, interpreta stabilită în Chicago, va prezenta noul ei album, Pui de dor. Vă îndemn să rămâneți să savurați această interpretare, după care vă rugăm să rămâneți aici pentru a ne cunoaște și mai bine, a discuta între noi, pentru că urmează o recepție unde toată lumea își va împărtăși impresiile și își va schimba contactele.

Vreau să mulțumesc mult partenerilor noștri, Guvernul Federal German, care prin intermediul GIZ Moldova a susținut organizarea evenimentelor. De asemenea, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Agenția Elvețiană pentru Cooperare și Dezvoltare și IOM.

De asemenea, nu uitați că aveți ocazia să admirați două expoziții extraordinare, una semnată de pictorița Raisa Ambros, stabilită în Marea Britanie și alta semnată de Mila Gorun, pedagog de meserie stabilită în Lituania. Le mulțumim mult pentru această contribuție. Savurați talentele diasporei, le celebrăm astăzi.

Iar acum am marea onoare de a o invita în scenă pe doamna președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu.

[Maia Sandu] Bună ziua! Mulțumesc tare mult. Vă rog să luați loc. Vă mulțumesc mult. Vă rog frumos.

Am mai zis asta. O să ne aplaudăm atunci când o să semnăm tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Până atunci mai avem de lucru.

Dragi cetățeni, dragi prieteni, bine ați revenit acasă și bine ați venit la Congresul Diasporei. Ceea ce se întâmplă în luna august în țara noastră nu este doar o reuniune a familiilor, este o reuniune a neamului nostru. Pentru că în aceste zile se întâlnesc frați și surori, părinți și copii, nepoți și bunici.

Localitățile noastre se umplu de oameni. Se organizează festivaluri la care ne amintim de tradiții și le celebrăm, la care savurăm bucatele noastre moldovenești și la care ne bucurăm unii de alții. A devenit deja o tradiție și faptul că ne vedem la Congresul Diasporei aici, în luna august, în fiecare an și vă mulțumesc pentru participarea dumneavoastră și de această dată.

De la ediția precedentă s-au întâmplat mai multe lucruri. Dar cel mai important este faptul că ne putem revedea aici, acasă, în pace. Cel mai important este să știm că cei dragi nouă, rămași aici acasă, sunt în continuare în siguranță. Și că copiii pot veni în vacanță la bunici și în acest an, pentru că în Moldova este pace.

Am reușit să menținem pacea, în primul rând, prin relațiile externe pe care le-am construit. Pentru că în ultimii patru ani, nu doar am pus Republica Moldova pe harta lumii, dar am reușit să construim parteneriate puternice și relații strânse de prietenie cu țările lumii. Chiar dacă suntem o țară mică, astăzi avem o voce puternică și respectată. Și acest lucru se datorează și dumneavoastră, pentru că comunitățile noastre sunt apreciate peste tot în lumea democratică. Haideți să vă aplaudăm.

Un alt lucru important care s-a întâmplat de când nu ne-am văzut anul trecut în august, este referendumul din toamna trecută și faptul că am reușit să înscriem în Constituția Republicii Moldova obiectivul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Este o decizie crucială care cimentează drumul nostru european. Mulți dintre dumneavoastră locuiți în țări membre ale Uniunii Europene și cunoașteți din propria experiență care sunt avantajele procesului de aderare la UE. Dar pentru cei care încă se mai întreabă de ce Moldova are nevoie de Uniunea Europeană, haideți să le amintim.

În primul rând, pentru ca să putem să păstrăm pacea în țara noastră, pentru că Uniunea Europeană este în primul rând un proiect al păcii. În al doilea rând, UE este un proiect al bunăstării. Noi avem nevoie de o dezvoltare economică mai accelerată. Și ca să accelerăm dezvoltarea economică e nevoie de resurse, și resurse financiare și resurse umane.

Și aici intrăm într-un cerc vicios. Pentru că din cauza situației demografice și din cauza migrației, resursele noastre umane sunt mai puține și atunci când resursele umane sunt mai puține, nu putem genera suficiente resurse financiare. Și dacă nu reușim să generăm suficiente resurse financiare, nu reușim să îmbunătățim suficient de repede standardele de viață, ca să oprim plecarea oamenilor și ca să reîntoarcem oamenii acasă. Inclusiv de asta avem nevoie de sprijinul Uniunii Europene, pentru că cu investițiile Uniunii Europene, cu sprijinul Uniunii Europene pentru proiecte în diverse domenii, inclusiv pentru a îmbunătăți standardele de viață în orașele și satele noastre, putem să grăbim acest proces de creștere a condițiilor, a standardelor de viață, de îmbunătățire a condițiilor de viață și prin asta să transformăm lucrurile și să reușim să convingem cât mai multă lume să rămână aici acasă, să revină aici acasă și respectiv, prin asta să reușim să avem o dezvoltare economică mult mai puternică.

În al treilea rând, avem nevoie de Uniunea Europeană ca să putem să ne consolidăm democrația, ca să putem să ne protejăm libertatea și suveranitatea. Ca să putem să continuăm reformele, în special în domeniul justiției. Ca să fim mai protejați în contextul contextul incertitudinilor și provocărilor cu care ne confruntăm la nivel global și la nivel regional: încercări de răsturnare a ordinii mondiale, schimbările climatice, inteligența artificială și multe altele.

Și vreau să vă mulțumesc din suflet tuturor celor care ați susținut decizia de modificare a Constituției la referendum și vă îndemn să ne ajutați în continuare să combatem falsurile și sperietorile despre Uniunea Europeană. Am avansat mult pe calea integrării europene, dar lupta încă nu este pe deplin câștigată.

Ce am reușit să facem pentru concetățenii noștri plecați peste hotare în ultima perioadă? Am semnat un număr de acorduri de protecție socială. Avem un nou acord cu Italia și sperăm că acest acord va ajuta concetățenii noștri care sunt într-un număr mare în Italia.

Am reușit să semnăm un acord cu Franța. Mai sunt câteva trepte de parcurs, dar avem un acord semnat: Spania, Elveția, Grecia, Letonia. Am reușit să semnăm acorduri și pe recunoașterea permiselor de conducere cu Franța, cu Spania, cu Grecia, cu Lituania, cu Letonia, cu Marea Britanie, urmează încă să intre în vigoare. Am îmbunătățit acordul de recunoaștere a permiselor cu Italia, avem un acord cu Albania și am reușit o simplificare a procesului de obținere a permisului cu Germania.

Am reușit să deschidem două consulate noi, la Chicago și Sacramento. Am insistat și am reușit să reducem taxele consulare. Au fost organizate câteva deplasări ale funcționarilor de la Agenția de Servicii Publice, pentru ca să ajute sau ca să ajungă mai aproape de concetățenii noștri și să puteți să vă perfectați actele mai ușor. În aceste zile s-a lansat un nou serviciu, se numește Serviciul e-Consulat pentru solicitarea online a serviciilor consulare și depunerea documentelor necesare. Pentru început, această platformă este disponibilă pentru nouă țări. Este un proces de pilotare, dar ulterior, după ce verificăm cum lucrează această platformă, o s-o extindem pentru toate misiunile.

Guvernul a lansat serviciul guvernamental de asistență la revenire, creat în cadrul Biroului Relații cu Diaspora și acest serviciu funcționează ca un ghișeu unic pentru cei care vor să revină sau au revenit acasă și au nevoie de informații diverse și uneori este greu să obțină aceste informații de la instituțiile de bază.

Avem un program dedicat profesioniștilor. Oamenii sunt susținuți financiar ca să revină pe perioade scurte pentru a transfera cunoștințele și abilitățile pe care le au în beneficiul statului, sistemului public de acasă. Deja al patrulea an, tinerii studenți din afara țării pot petrece vara sau vacanța lucrând pentru instituțiile publice și fiind remunerați pentru aceste stagii. Familiile care decid să devină să revină acasă continuă să beneficieze de scutiri fiscale la introducerea în țara bunurilor personale. Sunt câteva sute de familii care au beneficiat de aceste scutiri. Am discutat cu mulți dintre dumneavoastră la întâlnirile pe care le-am avut și am convenit că e nevoie să îmbunătățim legea ca să fie mai permisivă, așa încât mai multe familii să poată să beneficieze de aceste scutiri și sper mai multe familii să fie încurajate inclusiv de această lege ca să revină acasă.

În acești ani, colegii noștri din guvern au avut mai multe deplasări în diferite orașe pentru a vă prezenta oportunitățile de investiții aici acasă și astăzi este de asemenea o oportunitate ca să discutați cu colegii din guvern despre aceste oportunități de investiții. Noi am fi foarte bucuroși ca cei dintre dumneavoastră care sunt gata să facă investiții, să facă investiții aici în Republica Moldova.

Am aderat la sistemul de plăți SEPA. El va deveni funcțional sau va intra în vigoare foarte curând, în câteva săptămâni, iar asta înseamnă condiții mai bune, plăți mai mici și termeni mai restrânși pentru tranzacțiile bancare pe care le faceți. Din 1 ianuarie 2026, costurile de roaming vor fi eliminate. Acum suntem în programul voluntar de roaming. De la 1 ianuarie va deveni obligatoriu și cu țările membre ale Uniunii Europene nu vom mai plăti taxele de roaming.

De fiecare dată când ne revedem cu dumneavoastră, îmi vorbiți despre faptul cât de importante sunt evenimentele culturale din diasporă și am susținut mai multe asemenea evenimente, în jur de 37 de proiecte au fost finanțate în ultima perioadă. Știu că cererea este mai mare și la fiecare discuție a bugetului insistăm pe o creștere a resurselor financiare și o să facem asta și în continuare. Și în anul 2025 au fost organizate turnee ale teatrelor din Republica Moldova și m-am bucurat să aud că au fost foarte solicitate și un număr mare de concetățeni de ai noștri au reușit să admire spectacolele teatrelor noastre.

Tot în această perioadă, tot în această perioadă, ne-am preocupat să avem cât mai multe zboruri și cât mai multe destinații și cred că avem mai multe zboruri în comparație cu acum patru ani, când era foarte greu. Se lucrează în continuare și o să încercăm să scurtăm drumul dumneavoastră spre casă, așa încât să puteți să reveniți ori de câte ori vă permiteți și ori de câte ori vă se face dor de casă.

Despre agenda internă o să vorbim mai mult astăzi. O să fie și domnul prim-ministru și președintele Parlamentului și miniștrii și colegi din agenții. Sunt multe lucruri de spus aici. Pe fiecare domeniu în parte am pornit reforme. Pe unele am reușit să avansăm mai mult, pe altele mai puțin. Am făcut eforturi și cred eu și realizări semnificative în domeniul energetic, pentru că am reușit să ne debarasăm de dependența de un singur furnizor pe gaze.

Suntem pe ultima sută de metri pe proiectul de finalizare a liniei de energie electrică de tensiune înaltă, Chișinău-Vulcănești, care ne va oferi și independență pe energie electrică. În afară de asta, avem două alte proiecte mari care ne vor conecta cu piața europeană. Am crescut semnificativ capacitățile de generare a energiei regenerabile, a crescut consumul de energie regenerabilă de 10 ori în ultimii patru ani și chiar acum se discută despre proiecte foarte mari pe acest domeniu.

Am încercat să îmbunătățim situația în localitățile noastre, în orașe și sate, prin câteva programe majore. Unul dintre ele este Satul European. Prin Satul European am implementat peste 900 de proiecte în toată țara. Sper că cei dintre dumneavoastră care au reușit deja să treacă pe acasă, pe la baștină, au văzut și rezultatele acestor proiecte. Sigur, implementăm și proiecte la nivel național și proiecte prin Fondul de Dezvoltare Regională. Foarte multe dintre aceste investiții se fac cu sprijin extern și mai ales cu sprijinul Uniunii Europene, o dovadă în plus de ce integrarea europeană este importantă pentru noi.

Facem investiții serioase în domeniul educației și în învățământul superior și în învățământul general. Facem investiții în sistemul medical și la spitalele raionale și la spitale regionale, pentru că e nevoie și să reparăm, dar și să dotăm cu echipament medical modern. Am făcut investiții de miliarde de lei. Evident că e încă mult de reparat și de dotat. Avem proiecte importante în domeniul mediului, proiectul de împădurire pentru care am reușit să mobilizăm resurse substanțiale și aceste resurse ne vor permite să creștem rapid și suprafețele și să avem activități mult mai cuprinzătoare.

Și alt important proiect aici este proiectul de management al deșeurilor. În multe dintre discuțiile pe care le am cu concetățenii noștri din afara țării, sunt întrebată: ce faceți pentru protecția mediului, ce faceți pentru managementul deșeurilor? Și vreau să reconfirm și aici că avem un proiect mare care este la etapa de pilotare, se pilotează în trei raioane, după care se va extinde și la altă etapă și această problemă este prioritară pentru noi, pentru că ne dorim să avem o societate sănătoasă, să avem grijă de soluri și de calitatea apei.

Am făcut investiții și în domeniul culturii, am crescut aceste investiții. Iarăși nu este suficient, e nevoie de mai mult, dar am făcut aceste investiții pornind de la realitățile noastre, de la capacitățile pe care le are economia de a genera aceste resurse și evident, ținând cont de nevoile în toate domeniile.

Și bineînțeles, reforma justiției, unde lucrurile s-au întâmplat mai încet decât ne-am dorit, dar așa cum vedem, apar primele semne că sistemul e viu și că sistemul începe să se miște și e nevoie ca să sprijinim în continuare aceste reforme și să nu admitem nic într-un caz ca hoții să preia puterea, să se amestece din nou în sistemul justiției și să revină, să se revină la cazurile de corupție care au zguduit țara noastră timp de mulți ani.

Revenim la subiectul și la cel mai important eveniment al cel mai important element al acestui eveniment și anume contribuția concetățenilor noștri plecați de acasă și vreau să reamintesc și să reiterez aici astăzi că diaspora este un actor strategic pentru prezentul și pentru viitorul Republicii Moldova, iar parteneriatul dintre stat și diasporă se bazează pe încredere, respect reciproc și transparență.

În ultimii ani, diaspora a avut un rol crucial în susținerea proceselor democratice din țară, în special prin participarea activă la alegerile naționale. Membrii diasporei nu sunt doar martori, ci și actori activi ai transformărilor din Republica Moldova. În ultimii ani, dumneavoastră ați arătat prin participarea masivă la alegeri că vă pasă, că vocea voastră contează și că viitorul Republicii Moldova este și viitorul vostru.

În acest an electoral, din păcate, procesele democratice din țară din nou, masiv și brutal sunt perturbate de forțe care vor să țină Republica Moldova într-o zonă gri și să o folosească după bunul plac. Moldova continuă să reziste acestor interferențe și ingerințe cu instrumente democratice, rezistăm, iar succesul Moldovei nu este doar în interesul țării, ci este de asemenea esențial și pentru stabilitatea și securitatea europeană în sens larg.

Mai nou, știm că se fac presiuni fără precedent din exterior de către forțele ostile și asupra diasporei. Avem informații despre încercări de corupere a alegătorilor din diasporă și de asemenea, observăm o creștere substanțială a activismului unor conturi inautentice în medii ale diasporei moldovenești, specifică unei campanii coordonate de influențare pe rețelele sociale cu mesaje anti-UE, mesaje împotriva reformelor și politicilor implementate în ultimii ani și împotriva statului Republica Moldova. Este clar că acest fenomen se va extinde, în special în următoarele săptămâni.

În acest context, acum, ca niciodată în istoria statului nostru, trebuie să fim vigilenți, să fim uniți, să ne apărăm suveranitatea, democrația, libertatea și alegerea noastră europeană.

În preajma alegerilor auzim iarăși voci care spun că diaspora nu trebuie să decidă viitorul țării. Pentru cei care nu ne vor binele, diaspora este o masă de oameni care trebuie lipsită de dreptul de vot, care poate fi manipulată, care poate fi ruptă de țară. Ei nu înțeleg că în spatele cuvântului diasporă stau mame și tați care au fost nevoiți să plece departe de copii pentru binele acestor copii.

Stau fice și fii care au fost nevoiți să plece departe de părinți ca să poată să își poarte de grijă. Ei nu înțeleg ce înseamnă să fii la mii de kilometri distanță și să tânjești după o grada casei părintești, după sărbătorile petrecute altădată alături de neamuri. Ei nu înțeleg ce simt oamenii noștri atunci când nu reușesc să fie aici în Republica Moldova de Paște, de Paștele Blajinilor, de Duminica Mare sau de Crăciun.

Ei nu înțeleg că în spatele cuvântului diasporă stă un munte de sacrificii și de dăruire față de cei dragi, stă un dor neogoit față de locurile natale, stau speranțe pentru un viitor mai bun. Noi toți ne-am născut aici în Moldova și purtăm Moldova în suflet oriunde am fi.

Dragi prieteni, dragi concetățeni, tot ceea ce am reușit până acum este rezultatul nostru comun, al tuturor, al celor de acasă și al celor plecați din Republica Moldova. Pentru că ne-am luat soarta în mâini, pentru că am fost înțelepți și pentru că am rămas uniți. Implicarea și contribuția diasporei în toate procesele de dezvoltare a țării se simte tot mai mult și este apreciată. Vom reuși și de acum încolo, dacă vom continua să rămânem împreună și dacă vom continua să vedem clar și să urmărim cu determinare interesul nostru național. Vă mulțumesc.

[Alex Gurdila] Vă mulțumesc, doamna președintă. Vă invit să luați loc. Pentru că urmează, așa cum v-am promis, o sesiune de "Adresează o întrebare președintei". Vă spun din start care sunt regulile. Vin aici pe jos sus. Mi-a scăpat și mie o lacrimă. Deci, vă rog să aveți întrebările succinte.

Noi foarte mult vrem să vă ascultăm, dar nu avem timp până mâine. De aceea, întrebările să fie succinte către doamna președintă. Ea o să răspundă și începem pe secțiuni, ca să nu alerg. Eu am de alergat maratonul în octombrie și până atunci vreau să mă odihnesc. Deci, începem din secțiunea aia, după care o să mergem încoace. Avem timp până la 11:30, așa că o să reușiți, sper eu, mai mulți să adresați întrebări. Haideți să vedem în prima secțiune. Iată aici o doamnă. Bună ziua.

Puteți să veniți așa un pic mai în față să vă vadă și președinta.

[Armenia Malanețca] Bună ziua la toată lumea. Mă numesc Armenia Malanețca, vin din diaspora Italia, orașul Vicența. Am un soț italian și multă lume sunt cu soții, soțiile, copiii din Italia sau alte țări. O întrebare: cum am putea face ca să aibă facilitate la învățarea limbii române, pentru acei care vin din diaspora?

[Maia Sandu] Pentru cei Mulțumesc. Pentru cei care deja au revenit aici. Avem un program de studiere a limbii române și ar trebui să vedem dacă este potrivit și pentru oameni care nu vorbesc limba rusă, pentru că acest program a fost conceput inițial pentru concetățenii noștri care nu vorbesc limba română, dar care vorbesc limba rusă. Dar eu cred că în baza acestui program, putem să elaborăm și module pentru oameni care vin din Italia sau din altă parte și care vor să studieze limba română. Deci o să discutăm cu colegii de la Ministerul Educației să vedem dacă putem extinde acest program.

[Alex Gurdila] Mulțumesc. Următoarea întrebare. Stați că nu văd mâinile în sus. Gata, s-a terminat. Hai, două doamne și după asta un domn. Bună ziua.

[Andrina Babic] Bună ziua. Vin din Germania, orașul Flingen. Bună ziua. Vin din Germania. Mai aproape microfonul, vă rog. Bună ziua. Mă numesc Andrina Babic. Vin din Germania, din orașul Flingen. Mama mea n-a putut, din păcate, să vină, dar are o întrebare, anume dacă s-ar putea deschide un cont bancar în care diaspora să poată dona voluntar, benevol, o sumă anumită de bani, începând poate cu 1 euro, care să fie folosită pentru proiecte sociale în țară sau precum renovarea spitalelor sau altceva.

[Maia Sandu] Mulțumesc. În general, există această modalitate de a contribui la proiecte locale. Deci, de obicei, oamenii plecați contribuie inclusiv financiar pentru proiecte din localitățile în care vin. Se lucrează cu primăria, cu organizații neguvernamentale la nivel local și banii cofinanțează diverse proiecte. Uneori, deci proiectele pot fi și de reparația școlii și de reparația drumului.

Deci, asta este o modalitate deja pentru care există toate procedurile. La nivel național nu avem încă asemenea proiecte, din câte știu eu. Am putea să ne gândim. Aici e nevoie de o modalitate de administrare mai complicată. Deci, până la urmă, trebuie să fie oricum o administrare nu din partea statului, ci din partea unei organizații neguvernamentale. Și dacă e un proiect anume mai mare la care vrea să contribuie diaspora, putem să discutăm și să vedem care ar fi partenerii din societatea civilă care să și asume administrarea acestor fonduri. Dar pentru moment, eu vă încurajez să verificați cu, nu știu, administrația publică din localitatea de baștină a mamei dumneavoastră. Cu siguranță, mai ales dacă nu e Chișinău, la nivel de Chișinău nu știu dacă sunt asemenea proiecte, dar pentru celelalte localități, cu siguranță sunt proiecte la care diaspora contribuie deja.

[Alex Gurdila] Mulțumesc. Cred că ar fi o idee bună să luăm câte două întrebări de secțiune, ca să ca să fim egali și o să vă rog totuși să vorbiți un pic mai tare, pentru că noi am pus boxele să auziți voi, dar nu să se audă pe scenă. Așa că haideți să vedem mâinile sus. Bună ziua.

[Vera Potopova] Bună ziua. Eu sunt Vera Potopova sau Potop de la Praga. Sunt profesor academic de la Universitatea Științei Alveției de la Praga. Astăzi sunt în calitate, nu ca profesor universitar, dar ca membră al diasporei academice științifice de la Praga. Avem proiecte bilaterale, iar anul ăsta au fost lansate proiectul ReBrain, care universitatea care activează de două decenii la Praga, acoperă trei proiecte ReBrain.

Eu personal sunt beneficiară a proiectului de reîntoarcere scurtă durată la la Moldova și deja de mulți ani, pentru internaționalizarea universităților din Moldova, ca Universitatea de Stat Ion Creangă, Universitatea Tehnică a Moldovei, sunt incluse în programele Erasmus, ceea ce au luat punctul maximum, iar asta a făcut ca Moldova să fie o țară prioritară în programele acestea Erasmus. Întrebarea mea scurtă, va fi o continuitate mai departe? Internaționalizare? Ce pași strategici concreți? Este foarte, foarte bine că avem proiectele astea de scurtă durată, de scurtă durată, dar noi vrem și de lungă durată.

[Maia Sandu] Sigur, internaționalizarea ne ajută să construim parteneriate. Prin aceste parteneriate suntem mai bine pregătiți și crește șansa să obținem resurse europene. Așa cum am zis mai devreme, noi lucrăm serios în ultima vreme ca să creștem competitivitatea universităților noastre, pentru că ne dorim ca tinerii să aleagă universitățile din Moldova, în speranța că vor rămâne după universitate aici. Avem nevoie și de ingineri, pentru că avem o sumedenie de proiecte în față, proiecte mari de infrastructură.

Avem nevoie și de profesori, avem nevoie și de medici și deci tot ce contribuie la îmbunătățirea calității învățământului superior evident este pe agenda noastră și vom continua cu sprijinul dumneavoastră, vom continua aceste politici.

[Alex Gurdila] Mulțumesc. Mai avem aici o întrebare.

[Stella Ghervas] Stella Ghervas, Los Angeles, California. Doamna președintă, ați insistat cu tărie că unul din obiectivele mandatului dumneavoastră a fost și este menținerea păcii în Republica Moldova. Într-un context geopolitic extrem de dificil, până acum s-a reușit.

Astăzi, președintele SUA, Donald Trump și se întâlnește cu Vladimir Putin, fără participarea Ucrainei. Într-o lume în care decizii majore se iau fără implicarea celor mai afectați, care ar fi strategia Republicii Moldova ca să se asigure că vocea țării și a cetățenilor ei, inclusiv a celor din diaspora, să fie auzită la masa negocierilor.

[Maia Sandu] Am pomenit mai devreme că suntem într-o situație în care se încearcă răsturnarea ordinii mondiale, în care se încearcă să se redeseneze hotarele țărilor și este o perioadă nu doar complicată, dar și periculoasă. Și tocmai de aceea, instrumentul nostru principal trebuie să rămână în continuare politica externă, relațiile foarte serioase pe care am reușit să le construim și trebuie să ne asigurăm că nu pierdem ceea ce am construit, dimpotrivă, să consolidăm și mai mult.

Republica Moldova nu are o economie foarte dezvoltată și atul nostru în politică externă nu este neapărat economia. Dar în pofida faptului că economia noastră nu este puternică, noi am reușit prin relații foarte bune cu șef de state și guverne, sigur, în lumea democratică în special, să avem un cuvânt la masă.

Asta se vede la forumurile internaționale, asta se vede prin prezența șefilor de state și guverne în Republica Moldova. Amintiți-vă, când vreodată în istoria ei Republica Moldova s-a mai bucurat de atâta atenție internațională și când zic atenție internațională, în sensul bun al cuvântului, pentru că noi am avut situații în trecut când despre Republica Moldova se scria. Dar nu se scria de bine și nu eram mândri de ceea ce citeam.

Acum toată lumea știe că suntem curajoși, că suntem luptători, că ne dorim să rămânem partea lumii libere, că suntem și noi un element care contribuie la stabilitatea în regiune. Pentru că atunci când nu lăsăm țara pe mâna hoților și atunci când nu permitem Rusiei să folosească Republica Moldova așa cum vrea ea, noi asigurăm nu doar pacea în Republica Moldova, dar suntem și un element de stabilitate în regiune. Și trebuie să fim conștienți de acest lucru pe care l-am realizat prin politică externă. Și am zis mai devreme, a fost mult mai ușor să stabilim relații bune cu șef de state și guverne, atunci când dumneavoastră ați reușit să construiți o imagine bună a moldovenilor în țările în care locuiți.

Asta chiar contează foarte mult și vă spun cu toată sinceritatea, nu a fost din întâlnirile pe care le-am avut, nu a fost niciun lider care să nu pomenească de bine comunitatea moldovenilor. Pentru onestitate, pentru corectitudine, pentru faptul că munciți corect și contribuiți la dezvoltarea economiilor acolo unde sunteți. Deci, în continuare, în continuare avem nevoie de oameni corecți, onești, respectați la nivel internațional, ca să putem să păstrăm relațiile externe pe care le-am stabilit și ca să putem să construim în continuare și să fim prezenți acolo ca să putem să ne protejăm propriul interes.

[Alex Gurdila] Vă mulțumesc. Suntem în secțiunea trei. Avem aici o întrebare.

[Mădălina Gherasim] Bună ziua tuturor. Bună ziua, doamna președintă. Mă numesc Mădălina Gherasim. Reprezint diaspora din Portugalia, totodată din Elveția. Eu am venit aici mai mult cu o misiune să vă zic un mare mulțumesc din partea doruleților noștri care ați vizitat. Ei au zis că sunt foarte mulțumiți și foarte fericiți că au avut așa o onoare să vă întâlnească și din partea lor o mică întrebare: Cum dumneavoastră v-ați simțit lângă doruleții noștri?

[Alex Gurdila] Doar o mică precizare: Doruleții sunt cei care participă la tabăra Dor.

[Maia Sandu] Eu cred că toată lumea știe ce înseamnă doruleții, pentru că nu este primul an când organizăm această tabără. Și de fiecare dată sunt bucuroasă și sunt tristă când merg la această tabără. Sunt bucuroasă să cunosc copii și tineri și să văd cum se leagă aceste prietenii dintre cei plecați, dintre cei plecați și cei rămași. Sunt tristă pentru că mă gândesc că acești copii ar fi putut să fie în Republica Moldova, să fie elevii noștri, să fie studenții noștri, să fie copiii noștri care merg la grădiniță.

Pentru că noi atunci când investim în școli, când investim în grădinițe, când investim în universități, ne dorim foarte mult ca aceste investiții să fie pentru oameni, să avem copii pentru care să ne străduim în continuare. Eu cred că aceste tabere nu sunt doar un mod plăcut de a petrece timpul pentru acești copii și tineri. Eu chiar cred că ele contribuie la consolidarea legăturii cu Republica Moldova și chiar sper că o să reușim să convingem măcar o parte dintre acești tineri să vină la stagii de practică la ministere, la președinție, în diverse agenții și unii dintre ei să vrea să rămână, pentru că este o experiență profesională și o oportunitate extraordinară.

Noi suntem în plin proces de aderare la Uniunea Europeană, avem de făcut reforme în toate domeniile, e nevoie de energie multă de tineri care vor să lucreze 24 din 24, așa cum spun eu, în următorii câțiva ani, așa încât să reușim să aderăm la Uniunea Europeană în următorii ani. Deci, e o experiență foarte bună. Eu m-am simțit bine, mai ales că întrebările acolo nu sunt doar despre politică, sunt întrebări despre viața personală și e un mod plăcut de a comunica.

[Alex Gurdila] Mergem la secțiunea următoare. Între timp vreau să vă zic că au mai rămas șase minute pentru întrebări.

[Sabin] Bună ziua. Mă numesc Sabin. Sunt parte din diaspora din Belgia și voiam să vă întreb referitor la procesul de aderare, Moldova și Ucraina au devenit state candidate odată. Procesul de screening are loc mai mult sau mai puțin în paralel și mulți invocă o așa-zisă aderare în tandem, unde aderarea Republicii Moldova este condiționată și de aderarea Ucrainei. E o chestie invocată de președintele Zelenski, de alte alți lideri, alte persoane, dar o bază legală pentru această condiționalitate reciprocă nu există și întrebarea mea este dacă, de exemplu, Moldova va ajunge acolo unde va merita, va atinge acele toate criterii, cum a avut loc în cazul Balcanilor, dacă din dialogurile pe care le aveți la nivel bilateral cu lideri europeni, ai statelor și ai Uniunii, înțelegeți că această condiționalitate sau acest tandem este ceva ce noi putem din care putem eventual ieși sau este într-adevăr o potențială pe viitor o opreliște, o piedică?

[Maia Sandu] Mulțumesc. Procesul de aderare este un proces bazat pe merite. Asta scrie în toate actele și nu există nicio prevedere și nu spune nimeni că două sau trei țări trebuie să meargă exact cu aceeași viteză. Noi suntem acum într-un moment în care și Republica Moldova și Ucraina a îndeplinit condițiile sau angajamentele pentru următorul pas.

Deci nu există o diferență pe aspectele tehnice. Există o problemă că chiar dacă Ucraina a îndeplinit aceleași angajamente pentru inițierea negocierilor pe primul cluster, un stat membru, știm noi care, nu este de acord să susțină deschiderea negocierilor pentru clusterul 1 pentru Ucraina. Deci nu suntem în situația în care Republica Moldova a avansa mai mult și nu trece la următoarea etapă pentru că Ucraina încă nu a avansat.

Este o problemă politică pe care trebuie s-o rezolve Comisia Europeană, Uniunea Europeană și noi sperăm să găsească această soluție politică. Altfel nu există aceste rigori că o țară sau două țări sau trei țări trebuie să meargă împreună. Tot procesul se bazează pe merite. Sigur că apare și elementul politic, așa cum am zis și acum această mică întârziere este provocată de o problemă politică. Oricum, eu am toată încrederea că Comisia Europeană, celelalte instituții vor găsi o soluție și noi nu așteptăm, deci nu stăm cu mâinile în șolduri și așteptăm. Pentru că noi știm care sunt următorii pași pe care trebuie să i facem. Deci noi deja lucrăm la următorii pași și când formal o să se încheie această procedură, noi mai repede o să putem să o încheiem pe următoarea. Totul depinde de capacitatea noastră tehnică și totul depinde de susținerea politică pentru acest proces.

[Alex Gurdila] Mulțumesc. Eu cred că acuma s-au ridicat mai multe mâini decât când am întrebat câți îs din diasporă. Noi suntem doi, unul cu microfonul și unul pe scenă. Oleacă de răbdare. Bună ziua.

[Olga Șoimanu] Bună ziua. Sunt Olga Șoimanu, sunt fondatoarea Asociației Culturale Floarea Soarelui din Liguria, Italia. Suntem asociația care am avut norocul să fim printre câștigătorii anului acesta a proiectului care l-am depus cu programul de granturi și mulțumim pe această cale Guvernul Republicii Moldova că ne-a susținut și am fost ajutați în toți pașii. Am adunat o comunitate bună și vreau chiar să vă transmit căldura și susținerea comunității.

Vreau să vă spun că sunt oameni valoroși care știu ce vor și știu unde vor să ducă. Întrebarea mea ar fi: cât de ușor dumneavoastră ați vorbit despre companiile aeriene care zboară în diferite țări. Noi avem așa un aeroport frumos la Genova. Cât de bine ar fi să avem o direcție Chișinău-Genova, ca să nu vă spun cum câteodată stăm toată noaptea în aeroport la Milano să așteptăm ruta de dimineață ca să venim la Chișinău. Asta ar fi una din întrebări.

Eu personal am început o demolare a casei părintești și doresc să construiesc o casă de bătrâni, fiindcă am avut experiența cu părinții mei la distanță să i gestionez și să mi dau seama că nu sunt toate uneltele care trebuiesc pentru bătrânii care se află în ultimele zile sau poate ani. La mine mămica șase ani a stat la pat. Casa de bătrâni ca s-o construiesc este o ambiție foarte mare și la sat la mine și este necesar, dar ce ajutor am avea noi de la guvern? Câtă susținere am putea să avem pe lângă proiectele care, după cum am înțeles, sunt posibile după ce casa este construită de acum, dar sunt investiții destul de mari, noi adunăm fonduri, dar oricum nu ajung, fiindcă este o cheltuială destul de mare. Asta ar fi a doua întrebare și vreau pur și simplu numai să vă doresc succese mai departe și să știți că aveți toată susținerea noastră. Mulțumesc mult.

[Maia Sandu] Sperăm să reușim să ajungem și la Genova și în multe alte orașe care mi-au fost semnalate. Evident sunt companiile care să vrea să zboare dintr-un oraș spre Chișinău, dar așa cum ați văzut, am avansat destul de mult în ultimii ani și fluxurile de pasageri sunt mari, iar asta ne oferă speranța că vom putea să creștem numărul de destinații.

Despre serviciile pentru bătrâni și despre sprijin concret pentru cei care vor să creeze asemenea servicii. Știu că este o problemă pe care iarăși o aud la toate discuțiile sau aproape la toate discuțiile pe care le am cu cetățenii noștri din afara țării și înțeleg că sunteți departe de părinți și nu reușiți să veniți suficient de des. Noi discutăm subiectul ăsta de mai mult timp, cum putem crea aceste servicii. Unaa sunt serviciile acordate de stat și alta serviciile private, pentru că trebuie să fie și una și alta, doar statul nu poate să asigure. Dar este aici domnul ministru și ca să avem răspunsuri directe de la sursă, o să rog pe domnul ministru să ne spună ce a făcut sau ce face, pentru că noi chiar am discutat de mai multe ori acest subiect.

[Alex Gurdila] Mulțumesc. Noi am regăsit o secțiune aici în spate, am să-i zic secțiunea numărul șase. Bună ziua.

[Viorica Chelbani] Bună ziua. Mă numesc Viorica Chelbani și sunt doctor în științe medicale, la moment stabilită în Marea Britanie. Întrebarea mea este referitor la cum definește statul la moment termenul de diasporă, deoarece aceasta devine un grup de beneficiari din ce în ce mai la mai multe programe, proiecte, fonduri, locuri, de exemplu, pentru studii la universitate și care este termenul din punctul de vedere al statului, al instituțiilor statului care descrie acest grup de beneficiari și cum se face diferența între diasporă, moldoveni stabiliți peste hotarele țării, moldoveni stabiliți peste hotarele țării cu termen limitat. De exemplu, un mic exemplu de la universitatea de la cu care sunt asociată în Moldova, vin copii care au fost la studii preuniversitare, trei ani peste hotarele țării, cu familii stabilite în Moldova și revin la universitate în grupul de diasporă. Eu nu am nimic împotrivă, dar cred că ar fi momentul ca acești termeni să fie încadrați în careva acte normative sau cel puțin definiți, chiar și pentru diasporă, pentru noi toți să ne putem identifica, fie ca diasporă, moldoveni stabiliți peste hotare sau pe termen limitat. Mulțumesc.

[Ana Calinici] Deci, în primul rând vreau să vă zic că noi stabilim termenul de diasporă în programele care țin de diasporă, da? Și o să vă o să vă explic care este noțiunea din Programul Național Diaspora pentru 2025-2028. Diaspora Republicii Moldova reprezintă comunitate de persoane fizice care se identifică ca fiind originare din Republica Moldova, stabilite temporar sau permanent peste hotarele țării și descendenții acestora, precum și comunitățile formate de aceștia peste hotare, persoanele social și economic active cu sau fără cetățenia Republicii Moldova, care se asociază și creează asociații non-guvernamentale, grupuri de inițiativă, centre culturale, fundații, cluburi sportive, grupuri de interes, et cetera. E o noțiune destul de largă.

Și asta ne permite să beneficieze cât mai multă lume de programele noastre naționale. Și deci rolul nostru este noi nu neapărat ne dorim să să fie mai îngust, pentru că vrem totuși să acoperim cât mai multă lume. Nu am pus un termen de aflare peste hotare, nu am pus careva criterii privind actele în baza cărora s-a stat. O păstrăm largă pentru ca să dezvoltăm politicile noastre și să integrăm diaspora împreună cu familiile, cu comunitățile. Mulțumesc.

[Alex Gurdila] Mersi. Mai avem o întrebare aici. Bună ziua!

[Rodica Gherasim] Bun găsit, țară mică cu inimă mare! Rodica Gherasim, reprezentanta diasporei din Portugalia și parțial Elveția, întrucât așa este, noi emigrăm, re-emigrăm. Doamna președintă s-a referit aici despre serviciul roaming pentru Uniunea Europeană. Am primit mesaje de la colegii mei și concetățenii noștri din Elveția. Domnul Igor Grosu, vă salut și pe această cale. Dacă acest eu știu, servicii se referă vizează și Elveția, întrucât actualmente doar un minut ca să iei legătura cu Republica Moldova este 5 franci. Mersi.

[Dorin Recean] Deci, la această etapă, noi avem Rome Like at Home cu toate țările membre a Uniunii Europene și ulterior, începând cu 1 ianuarie, ne vom strădui să convingem și toate celelalte țări să adere la acest spațiu unic. Și în mod normal, cam asta și se întâmplă. Dacă vedem cum a fost experiența României, Bulgariei, dar chiar și a Marii Britanii. Lucrurile astea vin în etape. Mai există o tendință și este o tendință de integrare, să zicem așa, pe orizontală a operatorilor de telecomunicații și asta tot ajută operatorii noștri și regulatorul nostru să se înțeleagă cu regulatorul inclusiv din Elveția ca să stimuleze aceste acorduri de Rome Like at Home, inclusiv cu țări ca Elveția.

[Alex Gurdila] Doamna președintă, și o întrebare de post scriptum de la tânăra generație.

[Gabriela Sîrbu] Bună ziua, mă numesc Sîrbu Gabriela și întrebarea mea este: Care este mesajul dumneavoastră principal pentru moldovenii din diaspora care își pun întrebarea: merită să vin acasă?

[Maia Sandu] Eu cred că cei mai credibili sunteți dumneavoastră. O să vă întoarceți acolo și o să le spuneți cât de gustoase sunt roșiile din Republica Moldova, strugurii care deja se coc, cât de frumoasă e țara noastră și chiar dacă nu a plouat suficient, oricum e foarte frumos în jur și coline și dealuri și livezile și viile, să le spuneți cât de calzi am rămas noi aicea, chiar dacă avem probleme în continuare și să le spuneți cât de determinați suntem noi ca să facem lucrurile mai bine în Republica Moldova.

Eu cred că noi în ultimii ani am avansat mult, dar avem încă mult de lucru. Și asta trebuie să recunoaștem răspicat. Avem mult de lucru și în toate cele pe care le-am început ne-au reușit, dar au fost și multe lucruri care ne-au reușit și trebuie să fim mândri de realizările noastre și trebuie să le apreciem și trebuie să vorbim despre ele. Suntem determinați să facem din Moldova o țară în care toată lumea să se simtă în siguranță, în primul rând, și o țară în care oamenii să-și vadă viitorul, să vrea să-și construiască viitorul. În fiecare localitate s-a schimbat ceva în bine. Pe drumurile noastre s-au realizat lucrări care le fac acuma mai bune, dar sunt încă multe care trebuie reparate. Avem o țară frumoasă. Asta să le spuneți. Moldova este o țară foarte frumoasă. Trebuie un pic mai mult îngrijită și la asta lucrăm și trebuie să credem în noi și în țara noastră.

[Alex Gurdila] Mulțumim mult, doamna președintă Maia Sandu. Mersi pentru timpul acordat diasporei noastre. Noi anunțăm o pauză de jumătate de oră. Ne revedem la ora 12:00.

[Maia Sandu] Mulțumesc și eu vă mulțumesc și vreau să vă spun că aici o să mai vină și președintele Parlamentului și prim-ministrul și miniștrii. Deci cei care nu au reușit să întrebe ceva, nu vă supărați pentru că aveți ocazia să obțineți răspunsuri la toate întrebările. Eu vă doresc să aveți parte de o ședere frumoasă în Republica Moldova și sper să ne revedem cât de curând cu vești bune.

[Alex Gurdila] Mulțumim! Ne revedem la ora 12:00.

Iată și al doilea participant la panelul nostru de astăzi, președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Deci, prieteni, dragi participanți, noi suntem la panelul despre integrarea europeană și avem doi moderatori care sunt și ei parte din diaspora. Este vorba de jurnalistul Vitalie Cojocari și expert economic Dumitru Vicol.

[Vitalie Cojocari] Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru aplauze. Mă numesc Vitalie Cojocari, sunt jurnalist Euronews România. Nu fac parte din diaspora pentru că sunt acasă în România și acasă în Republica Moldova.

Mulțumesc și pentru aceste aplauze. Ce vreau să vă spun este că sunt onorat să moderez acest eveniment alături de colegul Dumitru Vicol. O să îi invit aici alături de noi pe domnul președinte al Parlamentului Republicii Moldova, domnul Igor Grosu și domnul prim-ministru Dorin Recean. Vă rog.

Hai să luăm loc. O să încep prin a vă spune următorul lucru. Aveți pe scaune Constituția Republicii Moldova. Uitați-vă un pic în această Constituție, deschideți-o la pagina 53. Acolo o să vedeți cât de mult a contat ceea ce ați făcut dumneavoastră în timpul acestui referendum european. O să citiți titlul 5 prim, în care se vorbește despre aderarea la tratatele constitutive și la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. Uitați-vă, pagina 53. Este foarte important să înțelegeți cât de mult a contat ceea ce a făcut diaspora în acel moment, în timpul referendumului european. Puțin peste 11.000 de voturi au fost cele care au înclinat balanța. Toată Uniunea Europeană, toată lumea a fost cu ochii pe voi și ceea ce ați făcut merită încă niște aplauze.

Și înainte de a pune și prima întrebare, o să vă spun în felul următor. Nu știu cât de mult vi s-a mulțumit. Nu știu cât de mult vi s-a spus "Mulțumesc" pentru ceea ce faceți și ceea ce reprezentați, pentru că cifrele, mă rog, spun că sunteți în jur de 1 milion de cetățeni moldoveni plecați, peste 1 milion. Cifrele spun că trimiteți acasă între 1 miliard și 3 miliarde de dolari. Știți? Voi ați fost fondurile Uniunii Europene atunci când fondurile Uniunii Europene nu existau și asta a contat foarte mult pentru Republica Moldova, pentru economie.

Așa că aș vrea să încep această discuție cu o întrebare. După aceea și Dumitru, care este un cunoscut deja analist economic și care știe să pună accentele din punct de vedere economic, va pune și întrebări economice. Eu aș vrea să-l întreb pe domnul președinte Igor Grosu în felul următor. E o întrebare care ține de rolul diasporei. Vreau să știu, domnule președinte, ce rol practic și concret poate avea diaspora în accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, dar cel mai important, cum va încerca Republica Moldova să folosească acest potențial pe care diaspora îl reprezintă?

[Igor Grosu] Bună ziua și îmi pare bine să vă revăd, să vă zic bine ați revenit la Congresul Diasporei. Văd fețe cunoscute, cu care m-am întâlnit aici, dar și în în diaspora. Și mă bucur foarte mult. Sper în pauză să avem timp un pic mai mult să ne salutăm, să ne strângem mâinile. Italia, Irlanda, pe cine văd eu, da. Da, Grecia, Grecia, da, da, da, da. Franța, pe cine nu-i numesc, vă rog să nu vă supărați. Toată lumea, toată lumea, tot globul pământesc.

Importanța diasporei. Noi, eu vreau să încep prin a spune că Republica Moldova are un mare noroc de diasporă. Eu compar sau încerc să compar alte țări și în altă parte vedem situații diferite, dar în cazul nostru e ceva diametral opus. Și Vitalie corect a menționat importanța diasporei, votul diasporei, vocea diasporei a fost foarte puternică și importantă de fiecare dată.

Și asta le-o spun și celor de acasă. În special, după exercițiul nostru din 2024 și experiența care am emoțiile pe care le-am trăit atunci, că am fost așa un pic zdruncinați, ca să spun așa, și le spun celor de acasă că da, e bine și ne mândrim că avem o astfel de diasporă, dar noi, cei de acasă, trebuie să ne facem în primul rând noi temele. Pentru că nu i nu i bine tot timpul să mizezi pe ajutorul diasporei, dar trebuie ca diaspora tot timpul să fie cea care vine și compensează ceea ce noi nu facem până la capăt noi acasă.

Acum, evident, rolul dumneavoastră rămâne unul foarte important, strategic. Dumneavoastră, ca nimeni alții, înțelegeți cât de mare e miza și miza, într-adevăr, e foarte mare. Nu că alte alegeri, alte scrutine n-au fost importante. Toate au fost importante, dar acum în joc este destinul nostru. Deci, viitorul nostru foarte, foarte clar. Pentru că dacă până în 2020, 2021 noi discutam și în interior și în afară în parametri de genul "dacă", dacă vreodată sau dacă cândva Republica Moldova va avea șansa să devină stat membru al Uniunii Europene, acum noi discutăm în parametri "când" și cât de repede.

Deci, aici e schimbarea, eu spun eu, esențială de paradigmă, de la "dacă" la "când" și cât de repede. Și eu foarte mult îmi doresc și sunt sigur că toți sau cel puțin marea majoritate înțelege gravitatea momentului, înțelege că fiecare efort va conta, va conta fiecare efort acasă, va conta fiecare efort în afară. Dumneavoastră veniți din diferite domenii, cu competențe diferite, ați avut o experiență și acasă, ați obținut o experiență extraordinară în afară și sunteți cei mai indicați sau cei mai credibili atunci când comunicați cu cei de acasă și le explicați care este diferența.

Sigur, o facem și noi, dar dumneavoastră sunteți care trăiți, locuiți, munciți în în Uniunea Europeană, în alte state occidentale, vedeți modelul, puteți compara cu Moldova, nu știu, acum 10 ani, acum 20 de ani, acum 4 ani, Moldova actuală și sigur, noi fiecare avem câte un bucățică de suflet care e în diasporă. Că e mama, că e tata, că e fratele, că e sora, pe cine avem, pe cineva avem. Da, sau avem un copil care își face studiile. Cu cineva avem. De aceea, contăm foarte mult pe dumneavoastră, contăm pe cei care la un moment dat și eu în vizitele mele în diasporă văd tot mai mulți concetățeni care își pun întrebarea sau da, deja se gândesc ce ar fi dacă m-aș întoarce acasă.

În ce condiții, în ce situații, și aici, bineînțeles, noi statul trebuie să venim cu cu ajutor. Nu știu cât de explicit am fost, dar așa eu simt contribuția diasporei, rolul diasporei și mă bucur că rămânem. Noi suntem, cred că, nu știu, printre puținele țări care are o astfel de diasporă vibrantă, activă, conectată. Eu tot timpul spun, eu până ajung cu zborul acolo o oră, două la o destinație, ceva acasă se întâmplă. Da, e un eveniment, un, nu știu, o știre de asta bombă și eu când ajung seara, de obicei seara am întâlniri cu diaspora, diaspora noastră e deja e documentată.

Deci ei știu ce a fost, ce s-a întâmplat și mă informează și pe mine. Lucru pentru care eu le mulțumesc. Mersi.

[Dorin Recean] Eu vreau să mulțumesc tuturor funcționarilor publici care în ultimii, cel puțin de la din 21 încoace și în mandatul Nataliei, predecesoarei mele și în mandatul meu, presiunea a tot crescut și a crescut și a crescut. Și eu vă mulțumesc, oameni buni, și cei care ați venit din diasporă și cei care erați deja aici pentru că ați muncit atât de mult.

Am făcut primul impuls și aici vreau să mulțumesc foarte mult președintelui Grosu, Parlamentului și președintei Sandu pentru susținerea creșterii salarizării în prima etapă și este evident că noi trebuie să întreprindem acest efort de creștere. Și aici o să avem nevoie de susținerea Parlamentului ca să alocăm mai mult buget, dar cu siguranță trendul este în creșterea remunerării, pentru că această remunerare este și o investiție. Dacă ne uităm în jur, atunci noi vedem că totuși productivitatea muncii în Republica Moldova, fie în sectorul privat, fie în sectorul public, a început să crească și asta este indicatorul care ne arată foarte clar că putem crește în continuare salarizarea.

[Vitalie Cojocari] Asta e cea mai bună oportunitate de a cere mărire de salariu.

[Dorin Recean] Deci, Dorin, da, Domitru. Eu în linie cu ce a spus președintele Grosu, eu vreau să vă rog să ne ajutăm reciproc. Să reieșim din faptul că cu cât mai bombastică informația, video, audio și așa mai departe, cu atât mai mare probabilitatea să fie un fake. Probabil dumneavoastră ați observat în ultimul timp foarte multe video, audio cu doamna președintă, cu președintele Grosu, cu mine, cu alți miniștri din cabinet sau membri din Parlament, sunt promovate pe rețelele sociale.

Și atunci când asta se întâmplă, vă rugăm foarte mult nu doar dumneavoastră să vă informați pe canalele oficiale, dar să ajutați și pe ceilalți din comunitate. Pentru că, de exemplu, se pornește un video cu mine promovând niște servicii medicale, mai ciudățele așa, și eu vreau să vă spun că îmi era destul de dificil să recunosc că nu sunt eu în video și nu pot să disting vocea, deci parcă ar fi vocea mea autentică. De asta și vă rog foarte mult să ne ajutăm reciproc să depășim această perioadă, mai ales înaintea alegerilor. Mulțumesc.

[Alexandru Gurdila] Mulțumim foarte mult. Mulțumim, domnule președinte, domnule premier, pentru răspunsuri. Dumitru, mulțumesc foarte mult și, cum zicem în televiziune, Alex, ai legătura pentru că trebuie să anunți ce urmează. Mulțumesc foarte mult.

O să îi mulțumim Anei pentru organizarea acestor zile. Ana, mulțumim tare, tare mult. Îți suntem recunoscători.

Mersi foarte mult! Dragi participanți, înainte să mergem la pauza de prânz, vreau să vă anunț, haideți să schimbăm pe imaginea care nouă ne trebuie. Vreau să vă anunț repijor atelierele noastre care urmează să aibă loc după pauza de prânz. Deci, Sala Mare, aici o să avem indicatoare. Voluntarii o să vă ghideze și există la fel indicatoare pentru toate sălile în care vor fi atelierele și puteți vedea aici care sunt atelierele.

Deci, activism civic și lupta cu dezinformarea, sala de conferințe, etajul 2. Tinerii din diaspora, liderii de mâine, sala bibliotecă, etajul 1. Implicarea diasporei în dezvoltarea locală, sala B2, etajul 2, presupun că e acolo. Și moldovenii din diaspora, ambasadori culturali ai Republicii Moldova în toată lumea, sala Mare, etajul 2. Puteți să găsiți voluntarii îmbrăcați în tricouri pe care scrie "Voluntar" și să-i întrebați pe ei. Iar noi ne revedem aici la ora 1:45, la în sălile de ateliere. Vă mulțumim, haideți la pauza de masă.