Moldova Security Forum 2026. Viitorul securității europene: Extindere, apărare și pregătire

Viitorul securității europene și parcursul european al Republicii Moldova, teme centrale la Moldova Security Forum 2026

Chișinău, 8 octombrie 2026 - Lideri europeni, diplomați și experți internaționali în securitate s-au reunit joi, 8 octombrie 2026, în cadrul evenimentului internațional Moldova Security Forum 2026. Sub genericul „Viitorul securității europene: Extindere, apărare și pregătire”, plenara a abordat provocările stringente ale continentului, punând un accent deosebit pe eficiența decizională a Uniunii Europene, vulnerabilitățile sistemelor de apărare și următorii pași în procesul de aderare a țărilor candidate.

Sesiunea principală a adus în prim-plan o analiză detaliată a contextului actual de la Bruxelles, subliniind cele mai recente evaluări ale Agenției Europene de Apărare. Conform discuțiilor, deși statele membre alocă resurse financiare considerabile pentru domeniul militar, lipsa unor investiții realizate în comun riscă să mențină lacune majore în capacitățile de apărare europene până în anul 2030. Această realitate impune o regândire strategică imediată, orientată spre o Europă mai solidă și capabilă să acționeze rapid.

Un alt punct central al agendei a fost extinderea Uniunii Europene. În perspectiva viitorului summit european și a negocierilor iminente pentru următorul Cadru Financiar Multianual, experții au analizat calendarul deschiderii noilor capitole de negociere pentru Republica Moldova și Ucraina în cadrul conferințelor interguvernamentale. S-a reafirmat faptul că Republica Moldova se menține în fruntea listei de priorități în procesul de extindere europeană.

Deși contextul geopolitic actual este unul excepțional, oficialii au convenit că procesul de aderare trebuie să rămână ancorat într-o abordare bazată pe merite reale, evitându-se orice reducere a standardelor necesare. Acest angajament clar față de reforme a fost evidențiat și în mesajul transmis de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a reiterat la nivel de forum importanța contribuției active a țării la arhitectura de securitate regională.

„Dezbaterea despre viitorul buget european va consuma o mare parte din energia statelor membre în perioada următoare, însă trebuie să ne asigurăm că procesul de extindere nu este afectat. Republica Moldova este printre primele state vizate, iar discuția privind aderarea pe bază de merite demonstrează că standardele calitative nu vor fi sacrificate în favoarea unor simple decizii geopolitice”, a declarat Stephan Israel, corespondent pentru Uniunea Europeană și moderatorul panelului.

Printre vorbitorii de marcă ai sesiunii s-au numărat Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova; Tobias Billström, ministrul afacerilor externe al Suediei; Anastasia Pociumban, cercetătoare la Consiliul German pentru Relații Externe din Berlin, alături de directori și înalți oficiali din cadrul ministerelor de externe din Germania și Lituania. Prezența acestora a asigurat o platformă de dialog complexă privind coordonarea eforturilor politice în spațiul euro-atlantic.

Despre Moldova Security Forum

Moldova Security Forum este o platformă internațională de dialog strategic ce reunește decidenți politici, experți și reprezentanți ai societății civile pentru a dezbate cele mai presante provocări de securitate din regiune. Evenimentul își propune să consolideze parteneriatele internaționale ale Republicii Moldova, să sprijine ferm parcursul său de integrare europeană și să contribuie la formularea unor politici de apărare reziliente, adaptate contextului global actual.

Mulțumesc foarte mult. Cu adevărat este o plăcere să mă aflu aici. Sunt corespondent pentru Table Media la Bruxelles și vorbesc despre afaceri externe și apărare la nivel de UE și NATO. Multe lucruri se întâmplă actualmente și deja de ceva timp, dar voi începe prin a invita pe această scenă pe oaspeții noștri. Voi începe cu Valeriu Mija, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova.

Kristupas Vaitekūnas, vice-ministru al afacerilor externe al Lituaniei. Am avut plăcerea să îl cunosc pe vremea când era ministru al Finanțelor acum câteva luni. Bine ați venit!

Doctor Christoph Israng, director pentru Europa, Ministerul Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.

Continui cu Anastasia Puciumban, cercetătoare, Consiliul German pentru Relații Externe la Berlin. Bine ați venit!

Și ultimul, dar nu ultimul după importanță, Tobias Billström, director pentru strategie și relații guvernamentale Nordic, fost ministru al afacerilor externe al Suediei.

Pentru început voi prezenta contextul discuției noastre. Ziceam că multe lucruri se întâmplă la Bruxelles. Chiar în această săptămână a avut loc o prezentare a raportului cu privire la extindere. L-am publicat cu o oarecare întârziere și sunt abordate în raportul respectiv aspecte care se referă la cum să facem în așa fel încât Europa să fie mai eficientă, rămânând totodată capabilă de luarea deciziilor. Și tot săptămâna trecută am avut primul raport din partea Agenției de Apărare Europene cu privire la evaluarea capacităților de apărare până în 2030. De fapt, raportul a fost unul mixt cumva, reflectând faptul că statele membre cheltuie mult, dar nu neapărat în comun.

Și că există un real un risc real al faptului că lacunele din capacitățile de apărare, că acele lacune vor continua să existe și în 2030, dacă vom continua pe aceeași traiectorie, în același fel. Săptămâna viitoare va avea loc un summit, un summit cu privire la extindere și îmi este oarecum frică de faptul că dezbaterile despre următorul MFF va consuma cea mai multă parte a energiei statelor și vom vedea cum rămân lucrurile la capitolul extindere. Tot săptămâna viitoare sperăm să avem o conferință interguvernamentală cu privire la Moldova și Ucraina și se așteaptă că noi clustere se vor deschide.

Așa cum doamna Kos a zis că Republica Moldova este printre primele pe listă în ceea ce privește extinderea UE și săptămâna aceasta, de asemenea, am auzit înalți funcționari spunând că atunci când e vorba de extindere, vorbim despre o abordare bazată pe merite, comparativ și versus geopolitică și ulterior aș vrea să văd dacă aceasta este cumva o contradicție sau dacă nu cumva ar putea să fie lucrurile bine puse la punct, dar au zis oficialii că nu există o reducere, să spunem așa, la capitolul geopolitic pentru statele candidate, lucru care puțin m-a luat prin surprindere.

Și comisia se așteaptă ca aceasta va prezenta o strategie cu privire la securitate și așteptam ca această strategie să vină până în vară și se dorea să nu fie oarecare interferențe cu alte activități. Ne așteptăm la mult mai multe clarificări în acest sens, pentru că președinta comisiei, recent, în discursul său cu privire la starea lucrurilor în Uniune, a menționat multe informații importante în ceea ce privește articolul 4 și procedura relevantă în cadrul UE cu privire la protocolul pentru atacurile hibride și Consiliul European pentru Securitate. Va să zică, multe subiecte își au rostul și sunt importante.

Aș vrea să încep cu aceste întrebări pe care le-am pregătit pentru cei de pe scenă. Vorbim despre legătura dintre extindere și securitate. La prima vedere, nu pare un lucru evident cam ce ar însemna, dar am dori să ne formăm o idee mai clară și poate aș putea ulterior unele din aceste idei să le duc la Bruxelles, să fie integrate în proiect și proiectul se scrie acum la Bruxelles. Deci și despre asta au fost discuții, cine îl va redacta? Kaja Kallas sau președinta comisiei, dar vom vedea rezultatul la început de noiembrie.

Și aș vrea să începeți cu impresiile dumneavoastră în acest sens și așteptările pe care le aveți în contextul acestui raport.

[Valeriu Mija] Vă mulțumesc foarte mult. Bună ziua, excelențe, stimați oaspeți și colegi de scenă, dacă îmi permiteți. Aș vrea, în primul rând, să exprim recunoștința ca națiune gazdă și vă mulțumesc că faceți parte din tot ce înseamnă Forumul pentru Securitate în Republica Moldova.

Noi am făcut evaluări ale securității și pe asta se și bazează impresiile noastre. Am văzut cu doamna președintă, viceprim-ministrul și ministrul apărării foarte clar și au au expirat, au exprimat această viziune. Nu vreau să repet, ci doar să fac o mică recapitulare a principalelor elemente pe care le vedem ca centre gravitaționale ale instabilității. Marea Neagră, Orientul Mijlociu, Pacificul, Arctica și Africa.

Și în ceea ce privește securitatea pentru Uniunea Europeană, păi Ucraina, Republica Moldova sunt centre gravitaționale și în acest sens, precum și țările din vecinătate. Iar Moldova este o cale de acces către România și Balcani, iar pentru noi astfel este foarte important să ne exprimăm viziunile care au de-a face cu acest document.

Iar viziunea noastră strategică pune accentul pe securitatea viitoare a Europei și pe utilizarea în comun a unui spațiu pe care îl locuim împreună. Sigur că noi monitorizăm tot ce se întâmplă, toate documentele și așteptăm feedback-ul de la comunitatea europeană, dar în calitate de viitor membru, pentru că bine, obiectivul nostru strategic este să fim gata pentru aderare până în 2030. Iar ambițiile noastre sau obiectivul nostru ambițios este să începem modernizarea, adaptarea tuturor sectoarelor ale noastre pentru securitatea națională și apărare, să utilizăm și să ne ghidăm de standarde de pe acum, nu să așteptăm până în 2030.

Astfel, vedem Uniunea Europeană și evoluția de la securitate la apărare, la extindere. Vedem asta ca un spațiu în comun și ca o investiție strategică în securitate, pentru că toate lucrurile au devenit interdependente, spre o arhitectură integrată de securitate, fiind orientați către parteneri care gândesc în același fel și care îmbrățișează valori cum ar fi libertatea, justiția, democrația, statul de drept și alte valori care sunt fundamentale pentru UE.

De asemenea, un alt element care contează este referitor la operațiunile hibride, care sunt foarte răspândite, nu au frontiere, iar Republica Moldova vrea să contribuie în acest sens. Un alt lucru important în contextul relației cu UE și în contextul extinderii este că există ceva ce a devenit cu adevărat vital când vorbim de climatul energetic, securitate, când vorbim despre suveranitate și integritate teritorială. Dar repet, pentru securitatea Mării Negre, care este aproape de Republica Moldova și în interacțiunile cu UE, noi vedem extinderea ca o proiectare a stabilității în regiunea Mării Negre și viceversa, atunci când Republica Moldova, Ucraina, acestea pot să aducă stabilitate în UE.

Din acest motiv, am vizualizat și acele documente care vor fi discutate la 28 octombrie, în contextul unei foi de parcurs. Ne-am familiarizat cu el, care vine cu mesaje clare pentru țări cum ar fi Republica Moldova, ca acelea să reflecte o viziune clară a felului în care Republica Moldova poate să avanseze, să facă progres în acest spațiu comun al familiei europene.

[Moderator] Mulțumesc foarte mult. Și dacă aș putea doar să adresez o succintă întrebare de clarificare ulterioară. Noi am auzit în cadrul discuțiilor despre faptul că Republica Moldova este al doilea cel mai mare beneficiar al instrumentului european pentru pace. Iar eu aș vrea să vă întreb, cât de repede veți reuși să absorbiți, să valorificați aceste mijloace financiare și cât de curând se vor vedea efectele concrete în acest sens, în ceea ce privește dronele și altele asemenea.

[Valeriu Mija] Aș vrea să reiterez acele teze pe care le-am auzit astăzi de dimineață. Investiții în Republica Moldova înseamnă investiții în Europa. Iar noi suntem foarte recunoscători pentru investițiile pe care le face UE prin acel instrument.

În ceea ce privește grupul de intervenție rapidă în contextul misiunii de parteneriat a Uniunii Europene care a consolidat modernizările noastre la capitolul apărare, la capitolul reziliență națională, la capitolul capacităților noastre de a interveni. Sunt două elemente care contează încă, echipamentul și și acele proceduri pe care le putem aplica.

Le utilizăm pe acestea pentru a putea să fim membri credibili ai Uniunii Europene în viitor. Însă noi începem modernizarea de pe acum. Sigur că doamna președintă a menționat astăzi că se dorește să fie mai repede și mai bine, dar contează cum sunt capacitățile de apărare, de ale industriei în acest sens.

Și mai avem și instrumentul SAFE de finanțare a apărării și ne dorim ca să poată fi posibil pentru Republica Moldova să vină cu contribuțiile sale. Le utilizăm pe acestea, cele existente pentru a putea fi rezilienți, pentru a putea fi un partener modern în viitorul nostru ca parte a UE.

[Moderator] Următoarea întrebare este pentru Kristupas despre cum vă simțiți în calitate pe care o aveți în contextul relației cu NATO.

[Kristupas Vaitekūnas] Mulțumesc pentru întrebarea dumneavoastră minunată. Cred că relația dintre extindere și securitate este mai mult decât evidentă. Nu e vorba doar de o securitate în teorie, ci lucrurile pot să fie văzute în practică cum se și manifestă, iar asta putem să vedem extinderea care s-a realizat în anul 2004, apoi în 2008, apoi Uniunea Europeană și NATO au acceptat noi state membre și s-a asigurat securitatea noastră pentru mai bine de 20 de ani.

Și desigur că nimic nu este garantat și asigurat, chiar și dacă ești parte a acestei familii, trebuie să muncești din greu, să te străduiești ca să contribui la crearea acelei senzații de securitate, nu doar în calitate de, doar pentru că ai calitate de membru, dar să depui și efortul necesar în acest sens, pentru că și asta te face să contribui și să ai securitate.

Și cum ar arăta Europa dacă nu s-ar întâmpla aceste valuri de extindere? Ne-am putea ne-am putea pune întrebarea. Cum ar arăta conflictele, cum ar arăta ar arăta războiul în zilele de astăzi, în cazul în care toate țările din flancul estic nu ar fi în NATO și în UE? De aceea, cred că pentru țările mici, mai ales pentru țări mici, cum este Lituania sau Republica Moldova, dar chiar și pentru țări un pic mai mari, cum ar fi Ucraina, această această calitate de membru, să fii în familia acestor țări care au aceleași valori de la capitolul democrație, la capitolul drepturi ale omului, aceleași valori la capitolul drept și ordine și statul de drept, aceasta înseamnă securitate, prosperitate duce la acesta și la ocazia și posibilitatea de a realiza, înfăptui visul european.

Iar acuma, desigur că vedem vedem ce eforturi uriașe face Ucraina în contextul acestui război. Vedem cât de greu este, cât de mare este prețul plătit pentru asta și eu cred că ăsta este un aspect decisiv și pentru Uniunea Europeană actualmente. În cazul în care Uniunea Europeană va reuși să integreze aceste noi state candidate, Ucraina, Republica Moldova, unele state din Balcani, dacă va reuși să se meargă în această direcție, va fi dovada faptului că UE nu este un actor important în ceea ce privește domeniul economic, ci poate să ia acțiuni destul de, într-un mod destul de dinamic și să fie și acorduri de liber schimb, dar să fie și o partener un partener care oferă securitate, care asigură acea prezență politică și dacă sunt acceptate noi state membre, asta îi va permite să iasă în evidență ca un ca o parte interesată la nivel geopolitic și asta va fi cu siguranță pe agenda noastră.

Iar când vom avea președinția, iar extinderea UE va fi una din principalele priorități în acea perioadă.

[Moderator] Dar cum vedeți din partea Lituaniei, cum vedeți discuțiile în contextul articolului 4 ca mecanism în cadrul UE sau în ceea ce privește toată această idee în jurul unui protocol pentru situații de urgență hibride pe care a prezentat-o, pe care a pomenit-o președinta Comisiei în discursul său. Ar putea fi posibil ca țări ca Republica Moldova de exemplu, înțelegem că poate pentru membrii NATO e mereu o oarecare frică, temere că structuri duble se creează, dar pentru țări ca Republica Moldova ar putea să fie interesant.

[Kristupas Vaitekūnas] Noul protocol propus va avea o va avea o atitudine destul de pozitivă pentru că va integra sub umbrelă o coordonare a mecanismelor create în UE pentru gestionarea crizelor, pentru gestionarea altor situații instabile. Deci, atitudinea va fi destul de pozitivă, dar, după cum am menționat, vedem o posibilitate și o amenințare pe care, să știți că o vedem într-un fel și ca o posibilitate, dar va fi nevoie probabil și de niște formate paralele în acest sens.

[Moderator] Bine, Christoph, care este punctul de vedere german în acest sens?

[Dr. Christoph Israng] Mai întâi de toate, vreau să le mulțumesc organizatorilor pentru pretextul de a reveni în Republica Moldova. De vreo 10 ani nu am fost aici și mă bucur să văd progresele pe care le realizează țara. În această dimineață a fost menționată Polonia. Deci, asta înseamnă că ne mai așteaptă progrese și Germania susține aceste progrese, pentru că bunăstarea dumneavoastră, securitatea dumneavoastră înseamnă și bunăstarea noastră și securitatea noastră. Securitatea nu înseamnă buget pentru apărare, armament și trupe.

Mai înseamnă și vecini cu instituții democratice care știu să reziste presiunilor. Înseamnă că există un parcurs credibil spre calitatea de membru UE pentru acele țări care își doresc acest lucru. Deci, există o legătură clară între pregătire pentru apărare, reziliență democratică și extindere.

În această dimineață am auzit-o pe doamna președinte vorbind despre provocări. Aceste provocări sunt vizibile nu doar aici, în Republica Moldova, sunt vizibile și pentru noi, în restul Europei. Dumneaei a menționat incidente cu drone. Am avut recent un incident în aeroportul din Leipzig. Deci avem aceleași provocări, respectiv trebuie să ne unim forțele ca să mergem înainte.

Trebuie să ne pregătim și este bine să vedem că Republica Moldova este de dovadă de determinare, este pregătită pentru aceasta. Este un proces semnificativ atunci când vine vorba de pașii care urmează.

Și este clar că procesul trebuie să meargă repede și trebuie să fie bazat pe merite. Dacă există progrese pe reforme, trebuie să existe și progrese în procesul de integrare. Cancelarul nostru a făcut câteva propuneri în ceea ce privește accelerarea, dinamizarea procesului de aderare pentru țări candidate.

Și ne bucurăm că guvernul Republicii Moldova a reacționat într-un mod constructiv și pozitiv. Trebuie să ne pregătim pentru extindere, trebuie să lucrăm inclusiv în Uniunea Europeană, trebuie să ne pregătim și să avem și posibilitatea să avansăm pe dosarul transnistrean.

Și reforma cu siguranță nu este pentru doar pentru binele cetățenilor. Trebuie să convingem auditoriile noastre naționale să sprijine aderarea țărilor candidate. Deci, noi mai putem realiza multe împreună prin extindere și prin asigurare a unei securități mai mari.

[Moderator] Vă mulțumesc. Am fost impresionat de următorul lucru. Când a avut loc campania pentru referendum, cancelarul Merz, împreună cu președintele Macron, fiind aici la Chișinău, au sprijinit președintele și Moldova. Și întrebarea mea ar fi: poate că ar fi un moment important să vă întreb dacă există energie la Berlin să sprijine Republica Moldova în parcursul ei acum?

[Dr. Christoph Israng] Răspunsul meu ar fi da, există. Germania a devenit cel mai mare partener de dezvoltare al Republicii Moldova. Avem cooperare valoarea căreia este, să știți, destul de mare, în jur de un milion, de cooperare, peste 70 de proiecte. Avem consultanți aici în Republica Moldova, nu doar în sectorul de apărare. Este o echipă care lucrează la Ministerul Apărării, dar doamna președintă a menționat că au fost și soldați germani care au participat la paradă. Era un semn vizibil a ceea ce a promis cancelarul nostru. Noi ținem de promisiune.

[Moderator] Vă mulțumesc. Anastasia, dumneavoastră fiind expert în această regiune, cum vedeți legătura între extindere și securitate? Eu când am început la Bruxelles, UE încă era un proiect de pace. Cum vedeți acum procesul?

[Anastasia Puciumban] Vă mulțumesc pentru că sunteți aici și mulțumesc pentru oportunitate. Am o opinie de expert mai mult. Eu cred că este important să spun că războiul rus în Ucraina a dus la crearea unei ordini regionale noi. Ceea ce am considerat noi anterior o zonă gri sau o zonă post-sovietică a dispărut. Țările deja trebuie să facă o alegere. Nu pot să aibă relații și cu Rusia și cu UE, ținând cont de aceea că Rusia a devenit agresor.

Și influența rusească s-a redus, nu mai este percepută ca partener și Rusia a început să utilizeze măsuri coercitive, amenințări hibride și, în același timp, regiunea Mării Negre a devenit o arenă pentru război. Aceasta integrează direct aspectul de securitate în întrebare. Ucraina și Moldova, fiind state candidate, Ucraina, luptându-se în război, a devenit actor de securitate cheie în regiune, ca și Uniunea Europeană.

Și vreau să vă spun că în ceea ce privește mijloacele de desfășurare a războiului, în special mijloace electronice, Ucraina este lider. Au peste 800 de producători de drone în țară. UE trebuie să învețe din experiență și să se adapteze. Și al doilea moment, ceea ce se întâmplă a dus la decuplare de Rusia. Rusia nu mai este parteneră. Decuplarea are loc la nivel politic, social și economic. Am văzut cum Ucraina și Republica Moldova au crescut volumul comerțului cu UE și comerțul cu Rusia practic nu mai există. A mai avut loc integrarea energetică cu UE. Participăm în programe de genul "Roam Like at Home" și SEPA.

Și schimbarea în contextul de securitate a propulsat înainte momentul cu extinderea. Anterior, securitatea nu era un motiv atât de important. Și țările despre care vorbim deja nu mai sunt la periferia Uniunii Europene, sunt în zona de centru. Și vreau să vă mai zic că această extindere este și un test pentru Uniunea Europeană. Eu văd aceasta ca un moment cheie unde UE poate sau nu poate să devină un actor geopolitic, pentru că trebuie să reacționăm geopolitic la situație.

Și în același timp trebuie să menținem și abordarea bazată pe merite, ceea ce este important, dar apare dilema cu urgența. Noi am văzut ce s-a întâmplat cu Balcanii de Vest. Au trecut deja 20 de ani. Nicio țară nu a aderat, Croația doar, deși Muntenegru. Dar nu mai avem 20 de ani pentru Moldova și Ucraina. Țările au progresat cu reforme în pofida situației cu securitate, în special în Ucraina.

Și progresele au fost oglindite de UE și state membre și eu salut propunerile prezentate de Comisia Europeană, dar nu văd sentimentul de urgență în statele membre. Și acest lucru deseori nu se reflectă în opinia publică, în populație. Unele lucruri par a fi destul de departe și astea sunt momente definitorii pentru Uniunea Europeană, pentru că dacă nu reușim să livrăm rezultate pe procesul de extindere, hai să vedem cum va arăta Uniunea Europeană peste câțiva ani. Trebuie să mergem mai rapid în procesul dat, mai ales dacă e vorba de populația statelor membre.

[Moderator] Mulțumesc că ați menționat lipsa sentimentului de urgență în la Bruxelles. Vreau să vă zic că eu vorbeam, eu scriam deseori despre Balcanii de Vest. Acum sunt mai mult cu Moldova, dar cândva lucram cu Balcanii de Vest și în Muntenegru eu văd atacuri hibride în perioada între sfârșitul negocierilor și perioada de ratificare a statutului de membru. E o perioadă destul de lungă. Ce ar putea proteja țările candidate în această perioadă care ar putea fi destul de lungă. Pentru Moldova, această perioadă ar putea dura până în 2028-2029.

[Anastasia Puciumban] Eu cred că trebuie să menținem credibilitatea procesului și angajamentul care există. Eu cred că atacurile hibride se întâmplă în Republica Moldova, dar se întâmplă și în UE și scopul acestora este să creeze oboseala de suport pentru Ucraina, pentru oboseala cu referire la extindere. Procesul este credibil, dar se pot întâmpla multe și aderarea Muntenegrului la UE ar fi un pas care să spună că extinderea este vie. Și deschiderea clusterelor de negociere cu Moldova și Ucraina, închiderea unor capitole la fel ar putea fi un semn. Procesul să nu devină o statică.

[Moderator] Thomas Billström, o întrebare mai complicată probabil. Dumneavoastră, în calitate de ministru de externe, ați condus țara în NATO. Care ar fi sfatul dumneavoastră pentru Republica Moldova? UE este suficient în calitate de furnizor de securitate sau să se gândească și la calitatea de membru NATO?

[Tobias Billström] Mulțumesc, Stefan. Mă bucur să revin în Chișinău și în Republica Moldova. Și cred că ar fi ușor să spun că eu promovez calitatea de membru activ pentru Elveția și Irlanda și Moldova în NATO. Dar haideți să vedem care este situația acum.

Sâmbătă, trei rachete și două drone au intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova. Asta duce la numărul total de 39 de incursiuni în acest an, comparativ cu 17 anul trecut. Și la Bruxelles, înalta comisară Kaja Kallas a spus că nu este acceptabil acest lucru. Dar să vă zic ce urmează din aceasta. Dronele nu schimbă întrebarea extinderii.

Noi la Consiliul pentru Afaceri Externe la Bruxelles vorbeam anterior despre securitatea țărilor candidate. Dar spațiul aerian al Republicii Moldova este parte a problemei de securitate. Dacă intră o dronă în Republica Moldova, este la câteva minute de zbor de România și de UE. Deci, noi trebuie să spunem acest lucru, nu să ne gândim la aceasta, dar trebuie să spunem asta direct. Extinderea nu are treabă doar cu valori și piețe, este vorba și de ceruri pe care le avem împreună.

Rusia trimite drone care costă 10.000 de euro bucata și deseori răspunsul este cu o rachetă care costă de 100 de ori mai mult. Nicio țară nu poate să mențină acest ritm de una singură. Și cum zice doamna președinte Sandu, mai ales nicio țară care a stat 30 de ani fără apărare antiaeriană ar putea face față.

Deci trebuie să ne gândim și la radare și alte sisteme care ar putea fi achiziționate. Dar, până la urmă, protecția spațiului aerian nu are treabă cu alegerea unei poziții. Este mai degrabă o datorie a statului și se potrivește cu ceea ce spune doctrina. Da, industria Ucrainei de producere a dronelor este reținută de lipsa pieței, lipsa contractelor, nu de abilități inginerești și instrumentul UE de finanțare a apărării poate intra în joc.

Este anume acest punct pentru care ar permite industriei ucrainene să participe în achiziții comune, inclusiv pentru Republica Moldova. Am putea avea achiziții comune. Moldova ar putea achiziționa capabilități de protecție contra dronelor la prețuri europene și la grafice europene. Și sunt niște nișe realiste pentru companii din Republica Moldova în cadrul lanțului de aprovizionare pentru ucraineni, de exemplu, în acest sens. Și să nu uităm de aceea că extinderea totuși trebuie să aibă un concept holistic.

[Moderator] Mulțumesc. Am trecut de la servicii publice la startup-uri și la apărarea antiaeriană nordică. Dar țările ca Republica Moldova, ce ar putea lua din această experiență, inclusiv a startup-urilor? Pentru că știu că multe țări comandă sisteme de apărare antiaeriană și apoi le primesc peste cinci ani sau chiar peste zece ani. Poate că startup-urile ar putea livra ceva mai rapid?

[Tobias Billström] Răspuns: Bine, ei asta și țintesc aici. Să nu căutați mai mult decât am spus deja. Apărarea antiaeriană nordică sau Nordic Air Defense lucrează anume în această direcție. Noi colaborăm cu Ucraina la subiectul dat și nu este o încercare de a promova unele chestii. Companiile ca a noastră au nevoie de ceea ce au nevoie toți producătorii. Avem nevoie de piese, alte chestii și Uniunea Europeană nu trebuie să aștepte aderarea Republicii Moldova pentru a aduce Moldova în instrumentul european pentru pace.

Deja este sprijinită apărarea Republicii Moldova, peste 120 de milioane se duc în apărarea antiaeriană. Următorul pas ar fi să conectăm Republica Moldova la inițiativa de apărare antidronă și la garda flancului estic, așa ca să fie și Chișinău în programele care acoperă și Odesa. Și iată aici se găsesc și startup-urile. Astea sunt încercările UE pentru a implica Republica Moldova în ceea ce deja are loc.

[Moderator] Bine, vă mulțumesc. Acum a doua rundă. Haideți să revin la dumneavoastră, Valeriu, despre acest instrument UE de finanțare a apărării. Discutați deja cu România și Ucraina achizițiile? Care este situația?

[Valeriu Mija] Mulțumesc. Cum vedem noi legătura între extinderea și securitatea europeană? Moldova trebuie să fie interoperabilă și modernizată pentru a deveni contribuitoare. Și e nevoie de dezvoltare și investiții în acest sens. Ne bucurăm foarte mult că Uniunea Europeană a oferit astfel de instrumente cum este SAFE sau instrumentul UE de finanțare a apărării și DEEP. Deci sunt programe pentru industria apărării pentru 2028-2030.

Și sunt trei dimensiuni. În primul rând, noi înțelegem că există companii în Republica Moldova care sunt cu dublă destinație și ar putea produce chestii care să fie certificabile în Uniunea Europeană și să fie eligibile pentru piața UE și NATO. Deci, prin aderarea la SAFE și DEEP, am avea acces la achiziții comune și uite, noi discutăm acum cu Ministerul Economiei și Ministerul Apărării din România. În Moldova nu există industrie de apărare. În unele țări această industrie este sub Ministerul Apărării, în alte țări sub Ministerul de Economie.

Până la urmă, noi trebuie să discutăm standardele Uniunii Europene și NATO. Și încă un lucru, noi acum încercăm să vedem care este posibilitatea de a ne oferi infrastructura care este, inclusiv pentru SAFE sau instrumentul de finanțare a apărării și DEEP. Ar fi ceva pentru binele apărării regiunii, pentru că dacă este să aveți un partener modern, capabil și interoperabil și asta este Republica Moldova, acest partener ar putea contribui la securitatea Uniunii Europene, pentru că noi deja contribuim la misiuni din Somalia și în Bosnia-Herțegovina, în Balcani.

Nici nu mă refer acum la misiuni, alte misiuni în care am participat, de exemplu, la stingerea incendiilor de vegetație în Grecia sau gestionarea situației de criză în Turcia, când a fost cutremurul. Deci ar fi benefic reciproc și pentru noi și pentru UE.

[Moderator] Ați menționat achiziții comune cu România. Vă faceți griji în privința situației politice de acolo? Alegeri anticipate, o eventuală paralizie politică, poate un guvern mai pro-rus acolo?

[Valeriu Mija] Păi, noi lucrăm în conformitate cu legislația Republicii Moldova și avem un antidot pentru aceste achiziții hibride și FIMI. Noi demonstrăm că ceea ce se face se face pentru populația Republicii Moldova, pentru securitatea țării. Dacă Moldova este stabilă, atunci și vecinii sunt stabili. Uniunea Europeană va fi stabilă și vom avea parte de prosperitate. Restul sunt speculații. Și ce promitem noi? Noi cerem ca Uniunea Europeană să continue să sprijine Ucraina, care este pe primele linii în acest sens și noi vom dezvolta programele de descurajare și vom fi parteneri stabili.

[Moderator] Eu cred că majoritatea populației a înțeles acest lucru și a dat dovadă de asta în timpul alegerilor. Mulțumesc, Christopher. Când am făcut acest interviu în când erai în rolul de ministru de Finanțe, ai spus că statele membre, la un moment, trebuie să înțeleagă că trebuie să finanțeze nevoile de apărare a statelor membre ale UE și să sprijine țări cum este Republica Moldova. Cum vedeți acum situația dată?

[Kristupas Vaitekūnas] Eu pot să repet răspunsul meu, pentru că mecanismul SAFE este un mecanism foarte bun. Noi putem coopera pe achiziții, putem obține prețuri mai bune, putem dezvolta capabilități unite, ceea ce ne ușurează sarcina de sprijinire a sistemelor sustenabile. Dar faptul este că până la urmă e vorba de un mecanism de creditare, tu împrumuți acești bani. Și problema cu împrumuturi este următoarea. Da, noi avem o rată a dobânzii destul de joasă, ceea ce este bine.

Dar statele UE deja nu mai au spațiu fiscal pentru împrumuturi. Da, poți împrumuta mai mult, dar în așa caz, finanțele nu vor juca și vei deveni instabil din punct de vedere financiar. Majoritatea țărilor de pe flancul estic sau deja nu mai au spațiu pentru împrumuturi sau mecanismele viitoare nu încă nu sunt construite. Trebuie să se axeze mai mult pe granturi și flancul estic este, știți cum, ca un scut pentru Europa. Țările cu populație mică, cum este Lituania, care are mai puțin de 3 milioane de oameni, dar este destul de mare țara aceasta, 65.000 de kilometri pătrați. Deci, țara aceasta nu se va descurca de una singură. Va avea nevoie de suport militar, suport financiar, pentru că chiar și țările mari, cum este Ucraina, au probleme cu invazia rusească. Deci, mecanismul SAFE este bun, dar pe viitor vom avea nevoie de o altă abordare.

[Moderator] Mulțumim. O întrebare pentru dumneavoastră. Poate mai revenim la asta, dar să vedem cineva în sală a mai ridicat mâna mai devreme. Mulțumesc. Este totul din Berlin.

[Spectator] Aș vrea să revenim de de Institutul de Politici Europene de la Berlin. Aș dori să venim la acea dilemă generală despre politica de extindere, una care devine foarte clară în ceea ce privește contribuțiile și Anastasia când a luat cuvântul și ne a vorbit despre investițiile geostrategice în contextul politicii de extindere a Uniunii Europene și ulterior s-a vorbit despre abordarea aceea bazată pe merite. Și asta ar fi întrebarea: cum să facem față situației? UE, mai mult decât un proiect de securitate. Și trebuie să găsim o cale de mijloc între cele două abordări.

Și mă întrebam dacă oare integrarea ar putea să fie, într-adevăr, un treptat, o integrare treptată ar putea să fie răspunsul la întrebare. Și din perspectiva securității, dar s-au menționat mai devreme aspectele de cooperare, formatele de cooperare, dar și în alte domenii. Ne uităm la acest aspect dacă ar putea o integrare treptată să dilueze din tensiunile geopolitice?

S-a propus pentru Republica Moldova o integrare treptată și un statut special pentru Ucraina. Iar eu mă întrebam în ce măsură propunerea pentru Ucraina a fost una care a prins și la cei din Republica Moldova, fiind de atâta timp cu Ucraina tratată cumva împreună, Ucraina fiind tratată ca un caz special. Pentru Moldova, asta ce ar fi însemnat acea calitate de membru asociat?

[Anastasia Puciumban] Cine ar dori să ia cuvântul? Păi, încerca eu să încep cel puțin. E o dilemă despre care într-adevăr se discută foarte mult. Pe hârtie de multe ori este indicat că putem să reconciliem acest avânt geopolitic cu abordarea bazată pe merite, dar în practică, dacă ne uităm temporal cum stau lucrurile, e foarte dificil, dacă ne uităm și la calendare.

Totodată, văzând actuala metodologie de extindere și aceasta la fel ne arată că durează în timp. Există multe oportunități de veto la fiecare ocazie, practic, în ceea ce privește deschiderea și închiderea capitolelor. Dar eu cred că aș fi de acord, aș fi de acord dacă am putea spune că integrarea treptată ar putea să fie o modalitate de a aborda situația fără o sală de așteptare, să spunem așa. Iar dacă vorbim de integrarea treptată, încă nu este clar realmente ce înseamnă aceasta, pentru că multe propuneri au fost aduse în discuție și avem discuții despre anumită oarecare cooperare tehnică, când și în care Republica Moldova și Ucraina ar putea avea mai mare acces la UE și ce ar fi important în acest caz ar fi să încercăm să ancorăm Republica Moldova și Ucraina în Uniunea Europeană, dar e foarte ca să le fie acestora foarte greu să se decupleze.

Și eu cred că asta se întâmplă mult în domeniul securității și apărării, mai ales în ceea ce privește Ucraina, dar e totodată important să fie o asemenea ancorare, să fie posibil ca Moldova și Ucraina să nu poată fi smulse din această postură de membru. Și încă un aspect important se referă la participare, participarea în cadrul diverselor organe. Un lucru care cred că nu s-a menționat în această evaluare a politicilor pre-aderare, pre-extindere, dar s-a discutat despre Republica Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest, despre ce s-ar putea întreprinde la capitolul participării în instituție, dar fără drepturi de vot.

Și încă un aspect este acela că principala preocupare se referă la garanțiile existente, iar aceasta este o idee bună, o idee bună ca anumite măsuri, garanții să existe. E o idee bună și pentru ca celelalte state membre să fie de acord, pentru că abordarea pe bazată pe merite ar trebui să se întâmple și să se întâmple în Moldova, în Ucraina, în țările marcate din, dar UE să nu uite de acest avânt geopolitic, pentru că avântul este acesta este foarte vizibil, dar pe de altă parte trebuie să se ia în calcul că nu întotdeauna aspectul ăsta de bazat pe merite să fie unul care să încetinească procesul. Dar eu cred că în ceea ce privește decuplarea sau ruperea, e înțeleasă ideea.

[Valeriu Mija] Doriți să răspundeți despre decuplare? Este o întrebare sensibilă. Noi considerăm că Ucraina și Moldova trebuie să treacă prin acest proces pentru că ar fi benefic pentru ambele părți. Noi vedem aici Moldova, România, Uniunea Europeană în joc. Asta trebuie să rămână ca principiu.

[Moderator] Am mai avut o întrebare. Axel Ström, agenția națională pentru aprovizionare în caz de urgență, Finlanda. Întrebarea mea, de fapt, a fost pe ecran, dar știți cum, dimensiunea economică a rezilienței, noi n-am vorbit despre aceasta. Care este evaluarea panelului în ceea ce privește abilitatea economiilor din Europa să facă schimbări spre o economie a timpului de război pentru a sprijini susținerea conflictului pe partea militară, dar și pe partea critică a funcționării societății civililor?

[Dr. Christoph Israng] Să știți că nu este ușoară întrebarea. Să știți că este destul de dramatică situația. S-a reușit menținerea modelului social foarte benefic.

[Kristupas Vaitekūnas] Țări cum este Lituania, de exemplu, au planuri pentru o perioadă de doi ani sau cinci ani. Putem susține ambele sectoare. Vom avea nevoie de soluții. Să asigurăm sustenabilitate chiar și pe termen lung. Vom avea nevoie de cheltuieli. Și, da, problema respectivă va rămâne actuală timp de câteva decenii, probabil, cel puțin. Practic, noi trebuie să ne punem întrebarea: bine, ce se întâmplă dacă vine X sau ceva de genul ăsta?

Și putem, cu siguranță, învăța de la Ucraina, de la Ucraina care, cu siguranță, acum are o economie de tip militar, dar, să știți, fără suportul partenerilor ar fi practic imposibil să menținem această economie în stare funcțională. Trebuie să vedeți cum funcționează Ucraina, cât de mare este economia, cât de mare este suportul din partea partenerilor.

[Dr. Christoph Israng] Clar că noi putem învăța de la Ucraina, dar putem învăța și de la Finlanda. Este adevărat și pentru Germania și sunteți mult mai bine pregătiți atunci când e vorba de protecția civililor, adăposturi pentru civili. Deci trebuie să învățați din exemplul Finlandei. Să știți că avem nevoie de un parcurs de reforme credibil pentru a reuși.

Și dacă e vorba de o penalizare pentru situația geopolitică sau reducere geopolitică, noi trebuie să ne gândim și la ce se întâmplă inclusiv în state membre mai vechi, nu doar în ceea ce privește provocările cu care se confruntă Republica Moldova sau Ucraina. Este treaba politicienilor, a guvernelor să lucreze la subiectul dat.

[Kristupas Vaitekūnas] Noi actualmente vorbim de anumite momente care nu sunt deschise pentru alte state, inclusiv state candidate, dar UE a fost de regulă destul de inovativ la acest capitol. Eu cred că în această săptămână, doamna comisar Kos a fost a primit o astfel de întrebare și s-a vorbit despre aceea că e vorba de ceva pe lângă ce deja este disponibil. Totul se bazează pe o perspectivă alb-negru, sau ești membru sau nu ești membru.

[Moderator] Mulțumesc. Eu cred că timpul nostru a expirat și trebuie să finalizăm. Am fost o dezbatere foarte interesantă, trebuie să vă zic. Și am să iau cu mine la Bruxelles mai multe gânduri, așteptări.

Și apare problema statelor europene, a statelor membre. Aici, în situația în care ne aflăm, este momentul sensibil al acestor întrebări și legături între extindere și securitate. Dar dacă e să luăm Rusia sau țările scandinave, eu, de exemplu, sunt din Elveția.

Deci, nu există aici sensibilitate. Noi am votat să rămânem neutri, am devenit chiar mai neutri, chiar nu am preluat anumite sancțiuni UE. Asta era ideea celui mai mare partid din guvernarea noastră, a partidului național conservator, dar a eșuat momentul ăsta și deocamdată rămânem neutri și nu dăm muniții Ucrainei. Dar voi lua cu mine niște gânduri din sesiunile de astăzi, din sesiunea actuală și sesiunile de mâine. Mulțumesc.