Paradoxul digitalizării în Moldova: Scădere surprinzătoare a indicelui de percepție în ciuda progreselor guvernamentale

CHIȘINĂU (AP) - Sectorul digitalizării și al inteligenței artificiale (AI) din Republica Moldova a înregistrat o scădere neașteptată în percepția mediului de afaceri, conform ultimului raport AmCham METRIX, un rezultat catalogat drept o „surpriză” chiar și de către oficialii guvernamentali responsabili de domeniu. Deși autoritățile raportează că aproximativ 75% din serviciile publice destinate cetățenilor (G2C) sunt digitalizate, companiile private semnalează o stagnare sau chiar o regresie în interacțiunea digitală cu statul.

Analiza prezentată indică o ruptură între retorica oficială și realitatea din teren. Reprezentanții mediului de afaceri susțin că multe procese sunt digitalizate doar formal, fără a aduce o eficientizare reală a timpului sau a costurilor. Există domenii, precum cel fiscal, unde digitalizarea este avansată, însă alte sectoare critice, cum ar fi interacțiunea cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), rămân în urmă, bazându-se încă pe procese manuale și birocrație pe hârtie. Această inconsistență alimentează scepticismul investitorilor cu privire la maturitatea ecosistemului digital al țării.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, a recunoscut această discrepanță în cadrul evenimentului, subliniind necesitatea trecerii la o nouă etapă: implementarea Inteligenței Artificiale (AI) în procesele deja digitalizate. Oficialul a argumentat că simpla transpunere a birocrației în format digital nu mai este suficientă și că adevărata eficiență va veni din automatizarea și robotizarea proceselor administrative. El a oferit exemplul sectorului bancar privat, unde utilizarea AI a redus timpii de procesare de la zeci de minute la doar câteva minute.

Totuși, mediul de afaceri avertizează că lipsa unei direcții clare și a unui cadru de reglementare pentru AI creează incertitudine. Companiile solicită autorităților să fie primele care adoptă și demonstrează utilitatea acestor tehnologii, pentru a oferi un model de urmat. De asemenea, discuțiile au atins și subiectul „nomazilor digitali” și al muncii la distanță, unde legislația a fost aprobată, dar implementarea practică întâmpină încă obstacole, limitând capacitatea companiilor de a atrage talente internaționale.

Raportul sugerează că, pentru a inversa trendul negativ, Moldova trebuie să se concentreze nu doar pe cantitatea serviciilor digitale, ci pe calitatea și impactul lor asupra productivității economice. Integrarea soluțiilor de AI în administrația publică este văzută ca următorul pas critic, însă succesul acestei tranziții depinde de capacitatea instituțiilor statului de a se adapta rapid și de a colabora eficient cu sectorul privat pentru a elimina barierele birocratice persistente.