Spațiu științific comun: Moldova și România își consolidează parteneriatul academic

Consolidarea legăturilor academice și științifice dintre Republica Moldova și România a fost o temă centrală a evenimentului desfășurat la Academia de Științe a Moldovei (AȘM), marcat de prezența noului președinte al Academiei Române, academicianul Marius Andruh. Această vizită, prima a sa în Republica Moldova în noua calitate, a fost descrisă de gazde ca un pas fundamental spre crearea unui „spațiu comun de cunoaștere, cultură și valori românești”.

Președintele AȘM, Ion Tighineanu, a subliniat că apropierea dintre cele două academii este esențială pentru dezvoltarea unui mediu științific robust și integrat. „Vizita domniei sale are o semnificație profundă pentru consolidarea relațiilor dintre cele două academii, pentru apropierea lor în continuare și pentru edificarea unui spațiu comun al cunoașterii,” a declarat Tighineanu. Această colaborare este văzută ca un pilon strategic, în special în contextul parcursului european al Republicii Moldova.

La rândul său, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a reiterat importanța prioritizării strategice a investițiilor în cercetare pentru o țară mică. El a sugerat că dialogul cu partenerii din România este crucial pentru a identifica domeniile cu cel mai mare potențial și pentru a evita dispersarea resurselor limitate. „Nu cred că le putem face pe toate în același timp și foarte bine. Cred că merită să avem o discuție despre priorități,” a afirmat Perciun, adăugând că Academia poate facilita acest dialog național.

Ministrul Sănătății, Emil Ceban, a evidențiat, de asemenea, frecvența vizitelor oficiale și colaborarea strânsă dintre instituțiile de resort din cele două țări, considerând acest fapt un indicator al direcției corecte pe care o urmează Republica Moldova. „În primul rând, avem alături prietenii și colegii noștri din România,” a menționat Ceban, legând direct acest parteneriat de aspirațiile europene ale țării.

Evenimentul a reconfirmat angajamentul ambelor părți de a intensifica proiectele comune, inclusiv programele de doctorat în cotutelă, menite să formeze tineri cercetători și să prevină exodul de creiere. Discuțiile au reliefat o viziune comună, în care colaborarea transfrontalieră nu este doar un deziderat, ci o necesitate pentru a face față provocărilor regionale și globale și pentru a construi un viitor durabil bazat pe știință și inovație.