Sir Peter Gluckman la Chișinău: Știința se confruntă cu provocări existențiale, de la AI la dezinformare

Președintele Consiliului Științific Internațional (ISC), Sir Peter Gluckman, a susținut o prelegere publică la Academia de Științe a Moldovei, în care a subliniat că lumea științifică traversează o perioadă de „schimbări rapide și perturbări geopolitice”, comparabilă cu alte epoci de transformare istorică. În discursul său, acesta a abordat o serie de provocări critice care modelează viitorul cercetării la nivel global.

Unul dintre punctele centrale ale discursului a fost impactul inteligenței artificiale (AI). Sir Peter a descris AI ca pe o sabie cu două tăișuri: pe de o parte, are potențialul de a accelera exponențial descoperirile științifice, dar, pe de altă parte, facilitează frauda academică și răspândirea pseudoștiinței. „În timp ce inteligența artificială poate avansa cunoașterea, ea a avansat și posibilitățile de fraudă și știință de proastă calitate,” a avertizat președintele ISC, menționând că marile edituri științifice se confruntă deja cu probleme enorme din cauza modului în care AI perturbă procesul de publicare.

O altă provocare majoră discutată a fost criza de integritate din mediul academic. Sir Peter Gluckman a criticat cultura „publică sau pieri” (publish or perish), care, împreună cu presiunea exercitată de sistemele de bibliometrie și existența jurnalelor prădătoare, subminează încrederea în știință. El a făcut un apel la comunitatea științifică să fie mai auto-reflexivă și „să-și curețe propria ogradă” pentru a combate aceste practici dăunătoare.

În contextul geopolitic actual, Sir Peter a evidențiat legătura tot mai strânsă dintre știință, securitate și economie, menționând că centrele academice devin, din păcate, ținte în conflictele moderne. De asemenea, a atras atenția asupra rolului crucial al comunicării științifice eficiente, subliniind necesitatea ca cercetătorii să fie onești cu privire la incertitudini și să evite un discurs patronizator față de public. „Trebuie să fim onești cu privire la ceea ce nu știm și la ceea ce știința nu poate răspunde, la fel de mult pe cât suntem cu privire la ceea ce știm,” a spus el.

În final, președintele ISC a oferit o notă de optimism, argumentând că țările mici, precum Republica Moldova și Noua Zeelandă, pot avea un impact disproporționat în știința globală. Prin agilitate, colaborare internațională și prioritizarea strategică a domeniilor de cercetare, aceste națiuni pot contribui semnificativ la avansul cunoașterii. Vizita sa la Chișinău, prima de acest fel în regiune, a fost menită să consolideze aceste parteneriate și să sprijine integrarea comunității științifice moldovenești în circuitul global.