Proiecte de infrastructură de milioane de euro, blocate de birocrație și absorbție redusă a fondurilor
Proiecte de infrastructură esențiale pentru securitatea energetică, reforma justiției și protecția mediului în Republica Moldova, finanțate din împrumuturi externe, stagnează din cauza unor rate extrem de scăzute de debursare a fondurilor, a relevat un audit al Curții de Conturi. În cadrul ședinței de examinare a rapoartelor pe anul 2025, au fost prezentate cazuri critice în care gradul de utilizare a banilor este sub 2%, deși termenele limită se apropie rapid.
Unul dintre cele mai îngrijorătoare exemple este proiectul de interconectare a rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România (Faza a II-a), unde nivelul de debursare este de doar 1,3%, cu un termen limită stabilit pentru 30 iunie 2026. La fel de problematic este și proiectul de construcție a penitenciarului din Chișinău, cu un grad de absorbție de 1,9% și un termen deja prelungit de trei ori, care expiră la finalul anului 2028. În domeniul mediului, proiectul de management al deșeurilor solide înregistrează o rată de debursare de 18,8%, cu termenul limită în octombrie 2028.
Reprezentanții ministerelor vizate au invocat o serie de motive pentru aceste întârzieri. Ministerul Energiei a explicat că, în cazul proiectului de interconectare, abia recent s-a obținut avizul de neobiecție de la BERD pentru desemnarea câștigătorului licitației, iar semnarea contractului este estimată pentru mijlocul lunii iunie 2026. Pentru modernizarea stației electrice Bălți, procedura de licitație este încă în desfășurare. În ceea ce privește proiectul termoenergetic din Bălți, implementarea este blocată de lipsa unei decizii din partea Consiliului Municipal Bălți privind aprobarea listei blocurilor beneficiare.
La rândul său, Ministerul Justiției a menționat că pentru construcția penitenciarului se preconizează demararea lucrărilor abia în 2027, după un proces complex de organizare a licitațiilor și elaborare a documentației. O altă cauză a întârzierilor, menționată de Serviciul Vamal în contextul modernizării posturilor vamale, a fost necesitatea reevaluării proiectelor în urma semnării acordului cu România privind controlul coordonat, care a amânat activitățile de dezvoltare a infrastructurii pe sensul de intrare în Moldova.
Curtea de Conturi a subliniat că aceste stagnări nu doar că amână beneficiile pentru cetățeni, dar generează și costuri suplimentare pentru bugetul de stat sub formă de comisioane de angajament plătite pentru fondurile neutilizate, vulnerabilizând poziția statului în raport cu partenerii de dezvoltare.