Consiliul Concurenței, sub presiune: 64 de investigații în derulare, dar cu doar jumătate din personal
Consiliul Concurenței a prezentat în fața Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe raportul de activitate pentru anul 2025, un document care scoate la iveală atât progrese în combaterea practicilor anticoncurențiale, cât și provocări sistemice majore. În prezent, instituția are în derulare 64 de investigații complexe, însă se confruntă cu o criză acută de personal, având ocupate doar 68 din cele 120 de posturi aprobate.
Președinta Consiliului Concurenței, Alina Cebotariov, a subliniat că durata medie a unei investigații pe aspecte de concurență, în special în cazuri de abuz de poziție dominantă sau înțelegeri de cartel, este de doi-trei ani. Complexitatea acestora necesită o analiză aprofundată, care implică nu doar examinarea documentelor, ci și utilizarea unor instrumente specifice de investigare, similare celor folosite de procurori. Dintre investigațiile aflate în curs, 31% vizează acorduri anticoncurențiale, iar 17% se referă la abuz de poziție dominantă.
În 2025, Consiliul a finalizat patru investigații majore, aplicând amenzi totale de aproximativ 13 milioane de lei, fonduri care au fost transferate la bugetul de stat. Printre cazurile notabile se numără sancționarea a două companii pentru trucarea unei licitații publice organizate de Inspectoratul General al Poliției pentru sisteme de supraveghere video, cu o amendă de 5,23 milioane de lei. Un alt caz a vizat depunerea de oferte necompetitive într-o achiziție de echipamente medicale de urgență, soldată cu o amendă de 5,97 milioane de lei.
Un punct critic abordat în cadrul ședinței a fost capacitatea instituțională redusă a Consiliului. Cu un grad de ocupare a posturilor de doar 55%, autoritatea se luptă să facă față volumului mare de muncă. Salariile necompetitive, care variază între 11.000 și 16.000 de lei net pentru angajați, duc la o rată de retenție extrem de joasă a personalului calificat. „Suntem o autoritate de supraveghere, dar salarizarea este mai joasă decât în ministere. Oamenii pleacă la alte autorități de supraveghere, mai bine plătite”, a declarat președinta Consiliului, solicitând sprijinul Parlamentului pentru o revizuire a legii salarizării care să reflecte complexitatea și responsabilitatea atribuțiilor instituției.