Înalta Curte de Casație și Justiție prezintă Raportul anual de activitate pentru 2024, subliniind provocările și progresele justiției române
București, România – Înalta Curte de Casație și Justiție a prezentat luni, 24 martie 2025, Raportul anual de activitate pentru anul 2024, în cadrul unui eveniment public ce a avut loc la sediul instituției. Raportul detaliază performanțele instanței supreme în anul precedent, evidențiind atât progresele semnificative în reducerea stocului de dosare, cât și provocările persistente, precum volumul mare de cauze și fluctuația de personal.
Evenimentul a reunit reprezentanți de marcă ai sistemului judiciar, oficialități guvernamentale, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile și mass-media. Prezentarea raportului a fost deschisă de intonarea imnului național al României, marcând solemnitatea momentului și importanța instituției Înaltei Curți de Casație și Justiție în arhitectura statului de drept.
În discursul introductiv, purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți a subliniat onoare de a prezenta raportul într-un cadru atât de distins, evidențiind prezența reprezentanților la cel mai înalt nivel al statului și al sistemului judiciar. „Suntem onorați să vă avem alături cu ocazia prezentării Raportului de activitate al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru anul 2024. Ne onorează în mod deosebit ca alături de reprezentanții instituțiilor sistemului judiciar, sunt astăzi împreună cu noi, domnul Președinte interimar al României, atât ca reprezentant al statului român, cât și al societății, dar și în calitatea sa principală de reprezentant al legislativului.”
Raportul anual pentru 2024 scoate în evidență un volum considerabil de activitate, cu peste 20.000 de cauze aflate pe rolul Înaltei Curți. Cu toate acestea, instanța supremă a reușit să soluționeze majoritatea covârșitoare a acestora, numărul dosarelor nesoluționate la sfârșitul anului 2024 fiind semnificativ redus. „Deși volumul de activitate al Înaltei Curți a rămas în continuare unul ridicat, total atipic în Europa pentru o instanță supremă, s-a consolidat tendința de scădere semnificativă a cauzelor rămase nesoluționate la finalul fiecărui an,” a precizat purtătorul de cuvânt.
Documentul detaliază eforturile Înaltei Curți de a gestiona provocări majore, precum supraîncărcarea, fluctuația de personal și necesitatea de a menține standarde înalte de calitate a actului de justiție. În contextul supraîncărcării, raportul subliniază o tendință pozitivă de reducere a stocului de dosare, deși ritmul este considerat încă lent pentru a rezolva problema cronică a volumului mare de cauze. De asemenea, fluctuația de personal, în special în rândul judecătorilor, rămâne o preocupare, afectând inevitabil durata de soluționare a cauzelor și coeziunea jurisprudenței.
Cu toate acestea, raportul evidențiază și progrese notabile în ceea ce privește calitatea actului de justiție. Durata de soluționare a cauzelor a înregistrat o tendință descrescătoare la nivelul majorității secțiilor Înaltei Curți, în special la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, cea mai încărcată secție a instanței supreme. La nivelul Secției Penale, aproximativ 91% din cauze au fost soluționate într-un interval de sub patru luni, un indicator al eficienței și operativității.
„Foarte important este însă faptul că toate aceste progrese la nivelul tuturor secțiilor instanței supreme, s-au produs în condițiile în care judecătorii instanței supreme au primit în anul de referință competențe și atribuții noi”, a adăugat purtătorul de cuvânt, referindu-se la impactul noilor reglementări legislative și la implicarea Înaltei Curți în activitățile Birourilor Electorale Centrale.
În cadrul evenimentului, Președintele interimar al României a subliniat importanța justiției pentru democrație și statul de drept, recunoscând eforturile magistraților români. „Prezența mea este un semn de respect pentru dumneavoastră, pentru cei care vă desfășurați activitatea la Înalta Curte și pentru toți cei care lucrează în sistemul judiciar din România, un sistem care este un pilon de bază al țării noastre.” Președintele a evidențiat provocările cu care se confruntă justiția, dar și necesitatea unor eforturi continue pentru modernizarea și eficientizarea sistemului judiciar, inclusiv prin digitalizare și îmbunătățirea infrastructurii. „O justiție modernă, eficientă, care respectă legea și cetățenii și le garantează protecția drepturilor fundamentale, nu este un deziderat pe care să și-l asume doar sistemul judiciar sau doar o parte a clasei politice. Este un obiectiv comun, care necesită voință politică, profesionalism și mai presus de toate, o raportare corectă la interesul public.”
Prezentarea Raportului anual de activitate al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru anul 2024 reprezintă un moment important de bilanț și reflecție asupra stării justiției române, subliniind angajamentul instanței supreme pentru îmbunătățirea continuă a serviciului public pe care îl oferă cetățenilor.