Nereguli semnificative depistate de Curtea de Conturi în gestiunea financiară a Ministerului Mediului pentru anul 2024

Chișinău, 16 aprilie 2025 – Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat astăzi, în ședință publică, raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Mediului, încheiate la 31 decembrie 2024. Auditul a scos la iveală multiple nereguli și deficiențe semnificative în gestionarea fondurilor publice și a patrimoniului de către minister și entitățile subordonate, determinând Curtea să exprime o opinie de audit calificată.

Ședința, desfășurată la sediul Curții de Conturi, a reunit membri ai Curții, reprezentanți ai Direcției Generale de Audit 2, precum și oficiali de rang înalt din cadrul Ministerului Mediului, inclusiv ministrul Sergiu Lazarencu, și reprezentanți ai altor instituții vizate, cum ar fi Ministerul Educației și Cercetării, Cancelaria de Stat, Ministerul Finanțelor, Agenția Proprietății Publice și entități subordonate Ministerului Mediului (Agenția Moldsilva, Administrația Națională „Apele Moldovei”, Agenția de Mediu, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Serviciul Hidrometeorologic de Stat).

Auditoarea publică principală, Larisa Ceban, a prezentat cele mai importante constatări ale raportului de audit, evidențiind probleme structurale în evidența și evaluarea patrimoniului public. Printre cele mai grave nereguli se numără:

• Necontabilizarea unor suprafețe extinse de teren: Ministerul nu a evaluat și nu a înregistrat în contabilitate 334,3 mii hectare de terenuri din Fondul Silvic, transferate în gestiune economică întreprinderilor de stat silvice. Valoarea estimată a acestor terenuri, pentru care drepturile patrimoniale sunt parțial înregistrate (doar pentru 65,3 mii ha), se ridică la aproximativ 4,8 miliarde lei. De asemenea, alte 270,1 mii hectare nu sunt delimitate sau înregistrate, indicând o posibilă subevaluare și mai mare a patrimoniului. Similar, 3,3 mii hectare de terenuri din Fondul Forestier date în arendă nu au fost evaluate și recunoscute corespunzător.
• Nereguli la Agenția Moldsilva: S-a constatat includerea neregulamentară a 251 de clădiri (proprietate publică a statului) în valoare de 18 milioane lei în capitalul social al 15 întreprinderi de stat silvice. Totodată, agenția nu a recuperat creanțe în valoare de 14,1 milioane lei provenite din arenda terenurilor Fondului Forestier, din care 5,8 milioane lei reprezintă creanțe istorice cu risc sporit de nerecuperare.
• Gestionarea defectuoasă a investițiilor: Investiții de 266,4 milioane lei în construcții hidrotehnice (realizate între 2019-2024) au fost recunoscute eronat drept construcții speciale. De asemenea, valori ale investițiilor de 31,1 milioane lei nu au fost transferate beneficiarilor care gestionează activele respective.
• Deficiențe în înregistrarea proprietății: Probleme semnificative de înregistrare și delimitare a terenurilor au fost identificate și la Administrația Națională „Apele Moldovei” (51 terenuri neînregistrate), Serviciul Hidrometeorologic de Stat și Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Lipsa delimitării digurilor de protecție și a barajelor generează riscuri de înstrăinare necontrolată.
• Lacune legislative și de control: Auditul a relevat lipsa unei metodologii clare pentru evaluarea vegetației forestiere și deficiențe ale controlului intern managerial la nivelul ministerului. De asemenea, s-a constatat existența unui număr foarte mare de zile de concediu nefolosite (peste 11.000), generând obligații financiare potențiale de cel puțin 6,9 milioane lei.

„Constatările auditului subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru îmbunătățirea managementului financiar și a controlului intern în cadrul Ministerului Mediului și al entităților subordonate. Transparența și responsabilitatea în gestionarea banilor publici și a patrimoniului statului sunt esențiale,” a declarat un reprezentant al Curții de Conturi.

Raportul a menționat că, deși unele recomandări din auditul anterior au fost implementate, patru recomandări cu termen expirat rămân neimplementate. Totuși, după perioada auditată, în anul 2025, au fost întreprinse unele măsuri de remediere de către entitățile vizate, precum transferul unor active și corectarea unor înregistrări contabile, însă acestea nu au influențat rapoartele financiare pentru anul 2024.

Curtea de Conturi a înaintat o serie de recomandări menite să elimine neconformitățile constatate și să consolideze disciplina financiară în cadrul Ministerului Mediului și al instituțiilor subordonate.