Curtea de Conturi a auditat Ministerul Justiției: Nereguli financiare identificate și opinie cu rezerve pentru exercițiul 2024
Chișinău, 23 aprilie 2025 – Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat, în ședința publică din 23 aprilie 2025, Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Justiției încheiate la 31 decembrie 2024. Auditul a relevat o serie de nereguli în gestiunea financiară și a activelor, determinând auditorii să emită o opinie cu rezerve asupra situațiilor financiare pentru anul 2024.
Raportul de audit, prezentat de auditorul public principal Tudor Sulă, a scos în evidență mai multe deficiențe semnificative care au stat la baza opiniei cu rezerve. Printre acestea se numără neînregistrarea valorii contabile a 83.400 de dosare din Fondul Arhivistic de Stat, deținute de Agenția Națională a Arhivelor. Această omisiune, cauzată de lipsa unui cadru normativ privind metodologia de evaluare a patrimoniului cultural, afectează reflectarea fidelă a activelor ministerului, valoarea acestor dosare fiind considerată semnificativă. De asemenea, au fost identificate erori contabile în valoare totală de peste 13 milioane de lei la unele instituții din subordine, inclusiv supraevaluarea clădirilor și subevaluarea construcțiilor speciale, precum și neexcluderea din evidență a unor apartamente privatizate în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).
„Opinia noastră cu rezerve reflectă impactul unor aspecte semnificative, precum neevaluarea patrimoniului arhivistic și anumite erori contabile, asupra imaginii fidele a situațiilor financiare,” a declarat Auditorul Principal, Tudor Sulă, în cadrul prezentării raportului. „Misiunea noastră a vizat oferirea unei asigurări rezonabile că rapoartele financiare nu conțin denaturări semnificative, iar constatările indică necesitatea unor măsuri corective.”
Auditul a mai relevat persistența unor probleme istorice, cum ar fi dubla înregistrare a unor active în valoare de 2,5 milioane lei la ANP, situație menționată și în rapoarte anterioare, dar nesoluționată din cauza unor litigii. În plus, șase sisteme informaționale în valoare de 15,7 milioane lei, achiziționate în perioada 2013-2014, rămân nefuncționale.
Deficiențe au fost constatate și în gestionarea investițiilor capitale, în special la proiectele de construcție a penitenciarelor. Planificarea și monitorizarea ineficientă au condus la acumularea unui sold de 201,4 milioane lei în contul investițiilor în curs de execuție la ANP. Proiectul casei de arest din Bălți a înregistrat întârzieri din cauza problemelor funciare, iar costul proiectului penitenciarului din Chișinău a crescut semnificativ, fiind externalizat managementul către UNOPS.
Nereguli au fost semnalate și în procesul de achiziție și execuție a lucrărilor de reconstrucție a perimetrelor de pază la penitenciarele nr. 7 Rusca și nr. 10 Goian. La Rusca, lucrările necalitative au generat riscuri de prăbușire și costuri suplimentare de consolidare de peste 315 mii lei, situație sesizată și Centrului Național Anticorupție. La Goian, modificările contractuale, prelungirile de termene și ajustările de preț au condus la riscuri de supraevaluare a lucrărilor executate.
Raportul a menționat și neconformități în sistemul de control intern managerial al Ministerului Justiției și al instituțiilor subordonate, precum și nereguli în acordarea sporului pentru performanță la ANP. Totuși, s-a constatat că pe parcursul auditului, entitățile vizate au efectuat corectări contabile în valoare de 9,5 milioane lei și au ajustat unele reglementări interne. Din cele 11 recomandări formulate în auditul precedent, cinci au fost implementate integral. Pentru remedierea deficiențelor actuale, Curtea de Conturi a înaintat cinci noi recomandări, acceptate de către entități.
„Este esențial ca deficiențele identificate să fie tratate cu maximă seriozitate. Implementarea recomandărilor de audit este crucială pentru îmbunătățirea managementului financiar și asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice în sectorul justiției,” a subliniat Președintele ședinței Curții de Conturi.
Ședința a inclus și o sesiune de întrebări și răspunsuri, în cadrul căreia reprezentanții entităților auditate, inclusiv de la Ministerul Justiției, ANP și Agenția Națională a Arhivelor, au oferit clarificări și au prezentat perspectivele privind soluționarea problemelor semnalate, inclusiv demersurile pentru recuperarea prejudiciilor și elaborarea metodologiei de evaluare a fondului arhivistic. Curtea de Conturi va monitoriza implementarea recomandărilor formulate în raportul de audit.