Audit la Ministerul Infrastructurii: Curtea de Conturi emite opinie cu rezerve și semnalează nereguli financiare majore

CHIȘINĂU, 30 aprilie 2025 – Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat miercuri, 30 aprilie 2025, raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2024. În urma verificărilor, auditorii au emis o opinie cu rezerve, constatând denaturări semnificative în raportarea financiară a ministerului, în special legate de neregularități în evidența patrimoniului public în valoare de zeci de miliarde de lei. Ședința a reunit reprezentanți ai CCRM, MIDR și ai altor instituții vizate.

Auditul public extern a relevat că MIDR nu a reflectat corect în evidența contabilă valoarea unor active importante aflate sub prerogativa sa, rezultate din dreptul de proprietate publică. Cea mai semnificativă problemă identificată este subevaluarea cu aproximativ 61,9 miliarde de lei a grupei de conturi „Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării”, cauzată în principal de neînregistrarea valorii terenurilor aferente drumurilor publice naționale, estimate la circa 38,3 miliarde de lei, și de înregistrarea parțială sau doar cantitativă a acestora. Deși valoarea drumurilor (cca 23,7 miliarde lei) a fost înregistrată în timpul misiunii de audit, problema terenurilor persistă.

Olga Poiană, Șefa Direcției Generale de Audit I din cadrul CCRM, a prezentat constatările raportului, menționând: „În opinia noastră, cu excepția efectelor aferente aspectelor prezentate în baza pentru opinia cu rezerve, rapoartele financiare... oferă o imagine corectă și fidelă... Totuși, neînregistrarea sau înregistrarea incompletă a unor active de o valoare considerabilă, precum terenurile aferente drumurilor naționale sau infrastructura căilor ferate, afectează corectitudinea situațiilor financiare consolidate.”

Alte nereguli majore care au stat la baza opiniei cu rezerve includ:

• Tergiversarea transmiterii regulamentare a clădirii Parlamentului către Secretariatul Parlamentului, ceea ce a condus la supraevaluarea clădirilor cu 581,6 milioane lei și a instalațiilor de transmisie cu 36,9 milioane lei în bilanțul consolidat al MIDR.
• Neînregistrarea în evidența contabilă a Agenției Proprietății Publice (în calitate de fondator al Î.S. „Calea Ferată din Moldova”) sau a ministerului a infrastructurii căilor ferate și a terenurilor aferente, proprietate publică a statului.
• Utilizarea neconformă a 60 de milioane de lei, alocate prin dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale pentru reabilitarea unui tronson de cale ferată, fondurile fiind folosite pentru acoperirea cheltuielilor salariale și asigurarea continuității activității Î.S. „Calea Ferată din Moldova”.

Auditul a scos la iveală și alte deficiențe, precum întârzieri în implementarea proiectelor de construcție a locuințelor sociale în Rezina și Cimișlia, nefinalizarea reorganizării Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” în societate pe acțiuni, și blocaje în implementarea noului Cod al transporturilor feroviare din cauza nefuncționalității depline a Agenției Feroviare și a nefinalizării restructurării Î.S. „Calea Ferată din Moldova”.

Deși s-au constatat progrese în implementarea unor recomandări anterioare ale CCRM, inclusiv înregistrarea valorii drumurilor naționale în timpul auditului curent, patru recomandări esențiale rămân neimplementate, iar sistemul de control intern managerial prezintă în continuare carențe, inclusiv o subdimensionare a personalului din subdiviziunea de audit intern a ministerului.

„Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale ia act de constatările Curții de Conturi și este angajat în implementarea recomandărilor pentru a îmbunătăți gestiunea financiară și transparența utilizării fondurilor publice,” a declarat un reprezentant al ministerului prezent la ședință.

„Este esențial ca fondurile publice să fie gestionate cu maximă responsabilitate, iar activele statului să fie reflectate corect în evidența contabilă. Recomandările noastre vizează corectarea deficiențelor și eficientizarea activității ministerului,” a subliniat președintele ședinței Curții de Conturi.

Curtea de Conturi va continua monitorizarea implementării recomandărilor formulate în raportul de audit.