CSAT aprobă măsuri cheie pentru consolidarea apărării naționale și securitatea energetică a României
București, 30 aprilie 2025 – Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a anunțat astăzi, în urma ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), aprobarea unor decizii strategice vizând creșterea capacității de apărare a țării, modernizarea legislației în domeniu și consolidarea securității energetice naționale. Ședința a avut pe ordinea de zi multiple subiecte din domeniul apărării naționale, care au fost discutate și aprobate.
Un proiect major aprobat vizează creșterea capacității de apărare a României până în anul 2030. Acesta include angajamentul pentru creșterea etapizată a bugetului alocat apărării, aliniindu-se eforturilor partenerilor europeni și NATO. Ministrul Apărării a fost mandatat să susțină acest angajament în pregătirea Summitului NATO de la Haga din iunie. „Urmărim ca bugetul nostru să asigure o apărare consolidată a României și a flancului de est,” a declarat Președintele interimar Ilie Bolojan. Decizia include și accesarea unui credit european avantajos, cu o perioadă de rambursare de peste 40 de ani și 10 ani de grație, pentru dotări militare suplimentare. Un grup de lucru condus de Cancelaria Prim-ministrului, cu sprijinul ministerelor Apărării și Economiei, va pregăti aplicația, urmărind implicarea industriei naționale de apărare în realizarea investițiilor prin parteneriate.
CSAT a avizat și proiectul Legii apărării naționale a României, parte a unui pachet legislativ esențial pentru modernizarea cadrului legal în domeniu. „În domeniul apărării, trebuie să avem toată legislația adusă la zi pentru ca Armata României să poată să își desfășoare pregătirile corespunzător,” a subliniat Bolojan. Două legi din pachet au fost deja adoptate și urmează a fi promulgate, iar Legea apărării naționale va intra în procedură parlamentară, obiectivul fiind adoptarea sa până la finalul lunii mai. Se speră ca întregul pachet legislativ (patru legi) să fie promulgat în luna iunie, asigurând baza legală pentru activitatea Armatei.
De asemenea, a fost actualizat Planul național privind mobilitatea militară, integrând proiecte de infrastructură recente și viitoare, esențiale pentru deplasarea rapidă a forțelor. Planul include aderarea României la un coridor de mobilitate Nord-Sud (România-Balcani) și proiectul noului pod peste Dunăre, aflat în faza de proiectare, ca elemente importante pentru asigurarea mobilității în regiune.
O altă decizie importantă este acordul de principiu pentru ca finalizarea lucrărilor la hidrocentralele începute înainte de 1989, aflate în diverse stadii avansate de execuție (60-90%), să fie considerată un proiect de siguranță națională. „Finalizarea acestor 10 hidrocentrale, blocate de aspecte birocratice, procese sau lipsa unor avize, ar crește cu 10% puterea instalată în hidrocentralele din România, oferind energie ieftină, curată și sigură,” a explicat Președintele interimar. Această măsură strategică, menită să deblocheze proiectele și să contribuie semnificativ la independența și securitatea energetică a țării, va urma parcursul legislativ în Parlament. Se estimează că lucrările ar putea fi finalizate în doi, maximum trei ani de la aprobarea legii.
Deciziile adoptate în ședința CSAT subliniază angajamentul României pentru consolidarea securității naționale și regionale, modernizarea capacităților sale de apărare și asigurarea unei mai mari independențe energetice prin valorificarea resurselor interne.