Curtea de Conturi a emis o opinie contrară asupra rapoartelor financiare ale Ministerului Culturii pentru 2024 din cauza neregulilor semnificative

Chișinău, 20 mai 2025 – Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat astăzi, în cadrul unei ședințe publice, raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Culturii, încheiate la 31 decembrie 2024. În urma constatării unor multiple neconformități și carențe semnificative în gestionarea financiară și patrimonială, Plenul Curții de Conturi a emis o opinie contrară, indicând că situațiile financiare nu prezintă o imagine corectă și fidelă a realității economice a ministerului.

Prezentarea raportului de audit a fost făcută de doamna Tatiana Popa, șefă adjunctă interimară a Direcției Generale de Audit II. „Misiunea de audit a avut drept scop de a testa, sub toate aspectele semnificative, dacă rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Culturii, încheiate la 31 decembrie 2024, prezintă o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil și, în ansamblul său, nu conțin denaturări semnificative, datorate fraudei sau erorii,” a declarat doamna Popa.

Auditul a relevat că, în anul 2024, Ministerul Culturii a gestionat resurse în valoare de 758,3 milioane de lei și a efectuat cheltuieli de 677,7 milioane de lei, administrând un patrimoniu total de 2,8 miliarde de lei. Cu toate acestea, au fost identificate o serie de nereguli majore:

• Subestimarea activelor moștenirii culturale: Ministerul nu a recunoscut în evidența contabilă lucrări de reconstrucție și restaurare a două complexe monastice în sumă de 180,3 milioane de lei. De asemenea, cinci clădiri ocrotite de stat, în valoare de 30,1 milioane de lei, au fost eronat înregistrate ca simple clădiri, iar alte 16 bunuri cu valoare culturală (0,1 milioane lei) au fost clasificate incorect. Auditorii estimează că subevaluarea reală a activelor moștenirii culturale este și mai mare, având în vedere neînregistrarea unor edificii de cult și neevaluarea corespunzătoare a altor bunuri imobile și mobile, inclusiv a aproximativ 889.700 de bunuri culturale mobile.
• Probleme în evidența investițiilor și a patrimoniului cinematografic: S-au constatat dificultăți în contabilizarea aporturilor la capitalul social al întreprinderilor de stat (valoarea raportată de 635,1 milioane lei fiind posibil subestimată) și în recunoașterea aporturilor la șapte întreprinderi de stat (1,4 milioane lei). O discrepanță majoră a fost observată între valoarea activelor gestionate de instituțiile publice la autogestiune (1,20 miliarde lei) și suma reflectată de minister (635,1 milioane lei). În plus, patrimoniul național în domeniul cinematografiei este semnificativ subevaluat, fiind recunoscută o valoare de doar 9 milioane lei pentru 53 de filme, dintr-o colecție ce depășește 5.000 de pelicule.
• Neconformități în gestionarea terenurilor și clădirilor: Auditul a scos la iveală neevaluarea și necontabilizarea a 75 de clădiri (cu o suprafață de 11.500 m²) și nerecunoașterea valorii cadastrale a două loturi de teren (2,6 milioane lei), precum și a valorii de recunoaștere a terenurilor aferente complexelor monastice (137,9 milioane lei), conducând la o subestimare totală a terenurilor cu 140,5 milioane lei.
• Deficiențe în sistemul de subvenționare: Finanțarea organizațiilor teatral-concertistice (303,2 milioane lei, reprezentând 44,7% din bugetul ministerului) s-a realizat în absența unor criterii clare. De asemenea, s-au constatat nereguli în acordarea subvențiilor către organizațiile necomerciale, inclusiv lipsa cerințelor de cofinanțare, documentație justificativă incompletă, dublă finanțare și potențiale conflicte de interese.

Raportul a subliniat și slăbiciuni ale controlului intern managerial în cadrul ministerului, care nu asigură identificarea și gestionarea eficientă a riscurilor aferente procesului financiar-contabil. Un alt aspect critic menționat a fost rata scăzută de implementare a recomandărilor din auditurile anterioare, doar 2 din 24 de recomandări fiind implementate integral (un grad de implementare de 20,8%).

„Ținând cont de semnificația aspectelor identificate, Curtea de Conturi a concluzionat că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Culturii, încheiate la 31 decembrie 2024, nu prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă,” a adăugat doamna Popa.

Cu toate acestea, auditul a notat și unele progrese înregistrate de la misiunea anterioară, precum evaluarea și contabilizarea unor terenuri, clădiri și active ale moștenirii culturale, înregistrarea dreptului de folosință asupra unui lot de teren, transferul unui teren către Agenția Proprietății Publice și inventarierea cărților din depozitul legal.

În încheierea ședinței, Președinta Curții de Conturi a subliniat necesitatea unor acțiuni corective urgente din partea Ministerului Culturii. „Este esențial ca Ministerul Culturii să ia măsuri prompte și eficiente pentru remedierea deficiențelor constatate și pentru a asigura o gestionare transparentă și responsabilă a fondurilor publice și a patrimoniului național,” a menționat aceasta.

La ședință au participat reprezentanți ai Ministerului Culturii, Cancelariei de Stat, Ministerului Finanțelor, Agenției Proprietății Publice și ai altor instituții din subordinea Ministerului Culturii.