Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, despre raportul asupra inflației: scădere continuă, dar cu atenționări privind stabilitatea financiară

București, 20 mai 2025 – Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), domnul Mugur Isărescu, a susținut astăzi, la sediul BNR, conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației, ediția mai 2025. Evenimentul a prilejuit o analiză detaliată a evoluției recente a inflației, a noilor proiecții macroeconomice și a principalelor provocări și riscuri la adresa stabilității prețurilor și a economiei naționale.

În deschiderea prezentării, Guvernatorul Isărescu a subliniat că raportul, analizat și aprobat în Comitetul de Politică Monetară la finalul lunii aprilie, reflectă date până la acea lună, însă conferința a inclus și actualizări privind evoluțiile de la începutul lunii mai. „Evoluția ratei inflației, calculată pe baza indicelui prețurilor de consum, a continuat traiectoria descendentă”, a declarat Guvernatorul, menționând că atât factorii care au contribuit la scădere, cât și cei care exercită în continuare presiuni inflaționiste, au fost detaliați.

Un aport dominant la temperarea inflației în ultimele luni l-a avut evoluția prețurilor la combustibili, corelată cu ajustarea cotațiilor internaționale ale țițeiului Brent. În ceea ce privește inflația de bază (indicele CORE2 ajustat), aceasta și-a continuat scăderea în primul trimestru al anului 2025, deși „dezinflația este încetinită de presiuni în creștere în cazul produselor alimentare și serviciilor, unde costurile cu forța de muncă nu au scăzut, dimpotrivă, au crescut”, a explicat domnul Isărescu.

Analiza macroeconomică a relevat o reducere a excedentului de cerere agregată, care s-a anulat în trimestrul I 2025, BNR anticipând chiar un deficit de cerere, factor ce ar trebui să contribuie la temperarea inflației. Totodată, s-a observat o temperare a cererii de consum la începutul anului, pe fondul deteriorării încrederii consumatorilor și al încetinirii creșterilor salariale. În contrast, investițiile au înregistrat un declin consistent în 2024, influențat de scăderea fluxurilor de capital străin și de o absorbție încă deficitară a fondurilor europene.

Balanța comercială și contul curent au continuat să se deterioreze, inclusiv în primul trimestru al anului 2025, cererea excedentară fiind alimentată preponderent din importuri. Guvernatorul a acordat o atenție specială evoluțiilor din luna mai, caracterizate prin „presiuni puternice pe piața valutară și ieșiri mari de capital”, determinate de un cumul de factori, incluzând tensiunile politice și dificultățile Ministerului de Finanțe în a se împrumuta de pe piață. „Banca Națională a intervenit cu sume mari”, a precizat domnul Isărescu, adăugând că apărarea unui curs sub pragul de 5 lei pentru un euro ar fi fost imposibilă fără a afecta lichiditatea din piață și că s-a acționat printr-o celulă de criză împreună cu Ministerul Finanțelor pentru a găsi soluții.

Contextualizând stabilitatea relativă a cursului de schimb din ultimii ani, Guvernatorul a menționat că aceasta a fost însoțită de o creștere semnificativă a rezervelor valutare, BNR evitând o apreciere excesivă a leului. Intervențiile recente au condus însă la o diminuare a rezervelor. „Riscul de țară, reflectat în randamentele titlurilor de stat, rămâne o provocare, România înregistrând niveluri considerabil mai ridicate comparativ cu Polonia sau Ungaria”, a adăugat domnul Isărescu.

În ceea ce privește prognoza de inflație, aceasta nu a suferit modificări majore, anticipându-se o ușoară creștere la finalul orizontului de prognoză, la 3,4%. Guvernatorul a avertizat însă că aceste proiecții au fost realizate înainte de evenimentele tensionate din luna mai și pot suferi modificări. „Problema majoră este deficitul public și modul în care îl corectăm”, a subliniat domnul Isărescu. Principalul risc identificat în raport vizează „percepția privind credibilitatea politicilor economice, pe fondul perioadei electorale și al tensiunilor politice, cu efecte asupra fluxurilor de capital, lichidității, rezervelor și cursului de schimb”.

În încheiere, Guvernatorul BNR a reiterat angajamentul instituției pentru asigurarea stabilității prețurilor, menționând că „reducerea treptată și sustenabilă a deficitului public, fără a induce recesiune economică, reprezintă o temă grea, dar esențială”. Cooperarea interinstituțională și o comunicare transparentă sunt considerate cruciale în această perioadă.