Guvernul majorează prefinanțarea pentru proiectele europene și continuă renegocierea PNRR

București, 22 mai 2025 – Guvernul României, în ședința sa de joi, a aprobat o serie de măsuri menite să stimuleze investițiile și absorbția fondurilor europene, inclusiv majorarea limitei de prefinanțare pentru proiectele din perioada 2021-2027 și continuarea demersurilor de renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Deciziile au fost prezentate într-un briefing de presă susținut la Palatul Victoria de către purtătorul de cuvânt al Guvernului și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

Purtătorul de cuvânt al Executivului a subliniat că Guvernul interimar și-a continuat activitatea în limitele constituționale și legislative. „Au fost luate decizii esențiale pentru buna desfășurare a serviciilor publice și pentru continuarea proiectelor de investiții strategice. Printre acestea se numără aprobarea de fonduri suplimentare și bugete de venituri și cheltuieli pentru diverse instituții și companii cu capital de stat, asigurând astfel continuitatea proiectelor de investiții în infrastructura aeroportuară, feroviară, rutieră și maritimă,” a declarat acesta.

O modificare tehnică importantă vizează normele de gestionare a fondurilor europene pentru o mai bună absorbție. Astfel, limita pentru prefinanțarea în tranșe a proiectelor finanțate în perioada de programare 2021-2027 va crește de la maximum 10% la cel puțin 30% din valoarea eligibilă a contractului de finanțare. Aceste fonduri provin din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune, Fondul Social European Plus și Fondul pentru o Tranziție Justă. De asemenea, a fost aprobată reorganizarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a detaliat măsurile adoptate pentru politica de coeziune și stadiul PNRR. „Pentru politica de coeziune, România are alocate 30 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, la care se adaugă o cofinanțare națională de 14 miliarde de euro, rezultând un buget total de 44 de miliarde de euro pentru investiții prioritare în infrastructură și dezvoltare regională. Acești bani trebuie cheltuiți până la 31 decembrie 2029 și sunt complementari PNRR-ului,” a explicat ministrul Boloș. Acesta a adăugat că, în cursul lunii iunie, se anticipează încasarea a 1,8 miliarde de euro reprezentând aplicații de plată deja trimise Comisiei Europene.

Referitor la Planul Național de Redresare și Reziliență, ministrul a menționat că acesta rămâne o prioritate absolută. România are alocate 28,1 miliarde de euro, din care 14,9 miliarde sub formă de împrumuturi și 13,1 miliarde granturi. „Până la data de 10 iunie, anticipăm încasarea parțială a cererii de plată numărul trei, aproximativ 1,3 miliarde de euro. Diferența de 700 de milioane de euro rămâne condiționată de îndeplinirea unor jaloane specifice, precum operaționalizarea AMEPIP, numirea administratorilor la companiile din energie și finalizarea reformei pensiilor speciale,” a precizat Marcel Boloș.

În ceea ce privește renegocierea PNRR, ministrul a subliniat că obiectivul principal este maximizarea absorbției grantului de 13,1 miliarde de euro și păstrarea sursei de finanțare din componenta de împrumut. „Suntem în faza finală a discuțiilor tehnice cu Comisia Europeană și ne propunem să încheiem această ultimă renegociere permisă până la sfârșitul lunii mai, pentru a asigura un calendar realist de implementare a proiectelor. Urmează restructurarea cererilor de plată, cu depunerea cererii numărul patru, în valoare de 5,7 miliarde de euro brut, planificată pentru luna iulie,” a declarat ministrul. Acesta a menționat că, deși Guvernul interimar nu poate adopta ordonanțe de urgență, un pachet de măsuri legislative pentru accelerarea investițiilor din PNRR este pregătit și va putea fi promovat de viitorul guvern.

În cadrul ședinței de Guvern au fost aprobate și bugetele de venituri și cheltuieli pentru anul în curs pentru mai multe companii cu capital de stat, printre care IOR S.A., Societatea Națională a Apelor Minerale S.A., Loteria Română S.A., Poșta Română S.A., Autoritatea Aeronautică Civilă Română, CFR Călători, CFR S.A., Administrația Porturilor Maritime S.A., Romtehnica S.A. și Imprimeria Națională S.A.

Totodată, patru proiecte de infrastructură aeroportuară, aflate în stadiu avansat de implementare, au primit finanțare totală de aproximativ 485 de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară. Acestea vizează extinderea și modernizarea aeroporturilor internaționale din Craiova și Maramureș, modernizarea Aeroportului Transilvania din Târgu Mureș și dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii aeroportuare a Aeroportului Satu Mare.