România primește 1,28 miliarde de euro din PNRR, dar alte 869 de milioane rămân suspendate: Ministrul Boloș prezintă situația fondurilor europene

București, 30 mai 2025 – Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel-Ioan Boloș, a anunțat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, aprobarea de către Comisia Europeană a unei părți din cererea de plată numărul trei din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 1,279 miliarde de euro. Totodată, o sumă de 869 de milioane de euro din aceeași cerere a fost suspendată, autoritățile române având la dispoziție șase luni pentru a remedia deficiențele semnalate.

Comisia Europeană a emis miercuri, 28 mai 2025, decizia numărul 3487, prin care a aprobat plata sumei de 1,279 miliarde de euro aferentă cererii de plată numărul trei. Din această sumă, componenta de grant se ridică la 622 de milioane de euro, iar cea de împrumut la 657 de milioane de euro. Fondurile aprobate sunt așteptate să intre în conturile Trezoreriei Statului până la data de 10 iunie 2025.

Prin aceeași decizie, Comisia a decis suspendarea unei sume de 869 de milioane de euro, din care 814 milioane de euro reprezintă granturi și 55 de milioane de euro împrumuturi. „Consecința adoptării acestei decizii este că termenul de șase luni pentru suma suspendată curge din 28 mai 2025 și se împlinește pe data de 28 noiembrie 2025”, a precizat ministrul Boloș.

Printre jaloanele care au dus la suspendarea parțială a fondurilor se numără operaționalizarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice (AMEPIP), pentru care sunt suspendate 330 de milioane de euro. Procedura de selecție a conducerii AMEPIP este în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului, termenul pentru depunerea candidaturilor pentru comisia de selecție fiind 11 iunie.

Un alt jalon cu probleme vizează numirea administratorilor la 43 de companii din subordinea Ministerului Energiei, cu o sumă suspendată de 227 de milioane de euro. Procedurile de numire au fost reluate pentru opt companii, printre care Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Romgaz, în timp ce pentru altele, precum SAPE și Electrocentrale Craiova, acestea nu au fost încă demarate.

De asemenea, 231 de milioane de euro sunt suspendate din cauza neîndeplinirii jalonului privind pensiile speciale. Un proiect de act normativ referitor la echitatea în domeniul pensiilor speciale pentru magistrați, care include creșterea progresivă a vârstei de pensionare la 65 de ani până în 2045 și o bază de calcul de 85% din veniturile nete, a trecut de dezbaterile în comisiile Senatului.

Ministrul Marcel-Ioan Boloș a subliniat că, deși este o perioadă de interimat guvernamental, „Guvernul României a rămas în continuare concentrat pentru a soluționa și a debloca cererea de plată numărul trei, pentru că de ea, ulterior, depinde cererea de plată numărul patru și, desigur, renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență”.

Referitor la cererea de plată numărul patru, aceasta se află în proces de restructurare și negociere cu Comisia Europeană. Se preconizează o creștere a numărului de jaloane de la 46 la 95 și o majorare a valorii de la 2,68 miliarde de euro la 5,7 miliarde de euro. Această cerere include reforme importante precum cea fiscală, taxa pe poluare pentru mijloacele de transport, legea energiei și codul urbanismului. Legea salarizării unice este propusă pentru amânare, intrarea sa în vigoare fiind condiționată de un deficit bugetar sub 5%.

În ceea ce privește politica de coeziune, ministrul a menționat că sunt în lucru aplicații de plată în valoare de 2,6 miliarde de euro, din totalul de 44 de miliarde alocate României (din care 30,9 miliarde granturi). Până la finalul zilei de 31 mai, vor fi trimise Comisiei Europene aplicații de plată de 2,1 miliarde de euro, urmând ca alte 650 de milioane de euro să fie programate pentru decontare până la sfârșitul lunii iulie. Până în prezent, au fost semnate contracte de finanțare din politica de coeziune în valoare de 30 de miliarde de euro, România situându-se pe locul doi în Uniunea Europeană, după Polonia, ca valoare a contractelor.