Parlamentul a găzduit consultări publice privind modernizarea legislației audiovizuale
Chișinău, 9 iunie 2025 – Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a Parlamentului Republicii Moldova a organizat luni, 9 iunie 2025, începând cu ora 10:00, o rundă de consultări publice extinse pe marginea inițiativei legislative privind modificarea Codului serviciilor media audiovizuale nr. 174/2018. Evenimentul, transmis în direct, a reunit deputați, experți permanenți ai comisiei, reprezentanți ai societății civile, ai industriei media, inclusiv Asociația Presei Electronice (APEL) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), precum și reprezentanți ai Ministerului Culturii și ai sistemului judecătoresc, pentru a discuta și a colecta propuneri pe marginea proiectului de lege.
Scopul principal al consultărilor a fost asigurarea unui proces legislativ transparent și participativ, vizând alinierea legislației naționale la directivele europene în domeniul audiovizualului, clarificarea unor noțiuni și articole din codul existent și, per ansamblu, îmbunătățirea cadrului legal care reglementează serviciile media audiovizuale din Republica Moldova.
În deschiderea ședinței, președinta Comisiei, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a salutat participanții și a subliniat importanța contribuției tuturor actorilor vizați. „Aceste consultări publice reprezintă un pas important în asigurarea transparenței și a implicării tuturor actorilor relevanți în procesul de modernizare a legislației audiovizuale. Ne dorim un cadru legal robust, aliniat la standardele europene, care să răspundă provocărilor actuale”, a declarat Liliana Nicolaescu-Onofrei. Domnia sa a menționat că proiectul a fost elaborat pe platforma comisiei cu sprijinul experților și al societății civile, și a invitat participanții să vină cu propuneri concrete pentru îmbunătățirea acestuia.
Discuțiile au abordat o gamă largă de subiecte, printre care definițiile unor termeni cheie precum „dezinformare” și „conținut ilegal”, mecanismul propus pentru „notificatorii de încredere”, reglementarea platformelor de partajare a materialelor video și impactul noilor prevederi asupra pieței media, inclusiv asupra posturilor mici și regionale. Unii participanți și-au exprimat îngrijorarea cu privire la termenul considerat scurt pentru consultarea unui document voluminos, înregistrat pe 29 mai, și a avizelor aferente, precum cel al Consiliului Europei. Marina Rusu, judecător și reprezentantă a Asociației Vocea Justiției, a ridicat problema potențialelor riscuri de încălcare a principiului autoreglementării și a libertății de exprimare prin anumite articole propuse, sugerând excluderea sau revizuirea acestora.
În replică, experții implicați în elaborarea proiectului au oferit clarificări. Cristina Durnea a explicat că modificările la articolul privind retransmiterea programelor (actualul Art. 17 prim) urmăresc transpunerea Convenției Europene privind Televiziunea Transfrontalieră și răspund obiecțiilor Comisiei de la Veneția, mutând accentul de la interdicții geografice la standarde de calitate și protecția consumatorilor, fără a impune o verificare ex-ante a conținutului de către platforme. Alexandru Flenkea de la Inițiativa pentru Pace și Andrei Oțel de la Partidul Uman au solicitat mai multă claritate în definiții pentru a evita interpretările subiective și potențialul de cenzură, propunând amendamente specifice.
Ion Bunduchi, reprezentând APEL, a subliniat că proiectul a beneficiat de o largă consultare cu societatea civilă și experți, având ca obiective principale modernizarea legislației și consolidarea independenței autorității de reglementare și a furnizorului public de servicii media. De asemenea, s-au discutat aspecte precum cotele de programe locale și în limba română, eliminarea dreptului Teleradio-Moldova de a comercializa publicitate și necesitatea unui echilibru între combaterea fenomenelor nocive și garantarea libertății de exprimare.
„Este esențial ca noile reglementări să ofere claritate și predictibilitate, fără a crea spațiu pentru interpretări subiective sau pentru limitarea nejustificată a libertății de exprimare. Timpul acordat pentru analiza unui proiect atât de complex trebuie să fie suficient pentru o contribuție substanțială din partea tuturor celor vizați”, a comentat un reprezentant al industriei media.
Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a reiterat angajamentul său pentru un proces legislativ deschis și a anunțat că propunerile în scris pe marginea proiectului de lege pot fi transmise în următoarele 10 zile, până la data de 19 iunie. Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în cadrul comisiei și, ulterior, în plenul Parlamentului.