Ministra justiției anunță măsuri în urma eliberărilor controversate: funcționari suspendați și propuneri de înăsprire a legislației

Chișinău, Republica Moldova – Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a prezentat miercuri, 11 iunie 2025, rezultatele anchetei de serviciu referitoare la eliberarea din detenție a nouă persoane condamnate la detențiune pe viață din Penitenciarul nr. 17 Rezina. În cadrul unei conferințe de presă, ministra a subliniat vulnerabilitățile create de modificări legislative anterioare și a anunțat o serie de măsuri, inclusiv suspendarea unor funcționari și inițierea unor cercetări disciplinare.

Ministra Mihailov-Moraru a declarat că modificările operate la legea amnistiei au generat breșe în sistemul de justiție penală. „Introducerea unor prevederi la legea de bază a permis comutarea prea facilă a pedepsei detențiunii pe viață și eliberarea unor deținuți condamnați pentru infracțiuni extrem de grave, fără a se evalua în mod eficient riscurile,” a afirmat ministra. Aceasta a adăugat că „aceste schimbări, promovate fără o coordonare interinstituțională eficientă și fără filtre reale de responsabilizare, au generat riscuri în aplicarea legii.”

Ancheta de serviciu, dispusă pe 8 aprilie și finalizată pe 5 iunie, a analizat fiecare dosar al condamnaților, demersurile procedurale și cazurile examinate în instanțele de judecată. S-a menționat că, urmare a sesizării Procuraturii Generale către Curtea Constituțională privind modificările aduse legii amnistiei, aplicarea acestor prevederi a fost suspendată și urmează a fi verificate sub aspectul constituționalității.

Printre rezultatele anchetei, ministra a evidențiat că în trei cazuri instanțele au anulat deciziile de eliberare, iar condamnații au fost reîncarcerați. Din cinci recursuri înaintate de autorități, patru au fost admise, ducând la anularea deciziilor de eliberare. Un alt condamnat se află în procedură de extrădare, iar într-un alt caz, cererea de revizuire este pe rolul instanței. În alte situații, deși normele legale în vigoare nu par a fi fost încălcate, s-a constatat aplicarea unor beneficii cumulative (amnistie, compensare pentru condiții inumane de detenție, eliberare condiționată după 25 de ani) fără o evaluare corespunzătoare a proporționalității soluțiilor.

„Sistemul nu a funcționat eficient pentru că evaluările riscului de recidivă au fost efectuate formal,” a subliniat Veronica Mihailov-Moraru. Ancheta a relevat că unele fișe ale comisiilor speciale din penitenciare au omis aspecte esențiale precum istoricul infracțional, impactul asupra victimelor și pericolul social. De asemenea, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) nu ar fi semnalat riscurile combinării mecanismelor favorabile de eliberare.

Ca urmare a constatărilor, ministra a anunțat măsuri imediate: „Trei funcționari au fost suspendați. Zece angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor și șase din cadrul Penitenciarului 17 vor fi cercetați disciplinar.” Alte cinci persoane, care între timp nu mai activează în sistemul penitenciar, ar putea fi cercetate în baza sesizărilor transmise organelor de urmărire penală. Pe lângă Procuratura Generală, au fost sesizate și Autoritatea Națională de Integritate, Consiliul Superior al Magistraturii și organele disciplinare competente pentru avocați și experți judiciari.

Pentru a preveni repetarea unor astfel de situații, Ministerul Justiției va propune modificări legislative. „Vom propune modificări mai clare, cu mai multe filtre. Ministrul Justiției să numească direct comisiile speciale, evaluările să se bazeze pe criterii mai individualizate și obiective, iar proiectele de legi care vizează executarea pedepselor să fie avizate într-un cadru mai coordonat și mai riguros,” a explicat ministra. De asemenea, s-a clarificat că unele dintre amendamentele legislative care au condus la aceste eliberări nu au fost supuse avizării Guvernului.

În încheiere, Veronica Mihailov-Moraru a reiterat angajamentul pentru reformarea sistemului. „Justiția înseamnă reguli, dar și asumare de responsabilitate. Ea implică acel echilibru între respectarea drepturilor omului, protejarea victimelor, dar și apărarea interesului public. Cazul acesta a arătat cât de ușor se poate deregla acel echilibru atunci când deciziile sunt luate fără anticiparea consecințelor. Vom repara erorile, vom reforma sistemul și vom redă cetățenilor încrederea în siguranța publică și sistemul de drept.”