Alianța pentru Unirea Românilor a organizat conferința „Iubim Ucraina în limba română” privind relațiile cu statele vecine
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a organizat joi, 12 iunie 2025, în România, conferința de presă cu tema „Iubim Ucraina în limba română”. Evenimentul a avut ca scop prezentarea concluziilor în urma vizitei președintelui AUR, domnul Dan Tănasă, în Republica Moldova și Ucraina, precum și analiza detaliată a situației comunităților românești și a relațiilor bilaterale cu cele două state vecine, cu un accent deosebit pe drepturile românilor din Ucraina.
Conferința s-a desfășurat sub egida lozincii „Iubim Ucraina în limba română” și a reunit membri ai conducerii AUR, parlamentari și experți. Printre participanți s-au numărat domnul Laurențiu Plăeșu, vicepreședinte al Senatului, și doamna senator Cristina Dumitrescu, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României. Invitatul principal care a prezentat analiza detaliată a fost profesorul Dan Dungaciu.
În deschiderea evenimentului, un reprezentant al AUR a subliniat angajamentul partidului față de românii de pretutindeni. „AUR s-a născut ca un partid al românilor de pretutindeni, care militează pentru păstrarea și dezvoltarea identității românești în comunitățile istorice de români din afara granițelor Românei. În acest sens, acționează în temeiul articolului 7 din Constituția României, care prevede că statul sprijină înărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și actionează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase,” a declarat acesta.
Partidul a îndemnat Guvernul României să respecte prevederile Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, solicitând analizarea periodică a situației aplicării documentelor internaționale și europene în domeniul protecției persoanelor aparținând minorităților naționale în statele unde există comunități de români.
„Atragem atenția Guvernului și Președintelui că existența războiului, ca urmare a agresiunii Rusiei, precum și sprijinul acordat de România Ucrainei pentru a rezista în fața agresiunii, nu sunt motive pentru ca Guvernul să abdice de la obligațiile sale constituționale și legale privind protecția minorității române din Ucraina,” a adăugat reprezentantul AUR. S-a exprimat preocuparea pentru păstrarea identității românilor din Ucraina și pentru respectarea drepturilor persoanelor aparținând comunității românești din această țară, subliniind necesitatea ca statul ucrainean să respecte convențiile și tratatele internaționale, inclusiv tratatul bilateral româno-ucrainean din 2 februarie 1997, care include prevederi privind protecția minorităților.
Profesorul Dan Dungaciu a oferit o analiză a politicii externe românești în raport cu cele două state. „Politica externă are de obicei două tipuri de determinații. Una e transnațională, în sensul că vine din, derivă din apartenențele varii pe care le ai... Dar are și o determinație de tip național, statal, adică proiectele tale, ca stat, pe care vrei să le duci la îndeplinire,” a explicat profesorul Dungaciu, sugerând că proiectele naționale ale României ar fi trebuit să fie mai vizibile în agenda vizitelor oficiale la nivel înalt.
Referitor la relația cu Ucraina, profesorul Dungaciu a identificat două repere majore: situația minorității românești și modul în care România se pregătește pentru reconstrucția Ucrainei. „Riscăm să alienăm comunitatea românească din Ucraina, și în raport cu statul ucrainean, și în raport cu statul român. E o problemă care ar trebui să ne preocupe pe toți,” a avertizat acesta. A fost adusă în discuție situația bisericilor românești din Ucraina, majoritatea (peste 130 de lăcașuri de cult) aflându-se sub egida bisericii ucrainene care ținea de Patriarhia Moscovei, al cărei statut este în prezent discutat de o comisie în Ucraina. Profesorul Dungaciu a menționat demersurile pentru înființarea unei „Biserici Ortodoxe Române din Ucraina”, o asociație care să funcționeze sub Patriarhia Română, conform legislației ucrainene, dar care nu a primit încă aprobarea autorităților de la Kiev, deși documentele au fost depuse în mai 2024.
În ceea ce privește reconstrucția Ucrainei, Dan Dungaciu a subliniat necesitatea unui plan concret din partea României. „Hub logistic înseamnă să sprijini dezvoltarea Ucrainei construind sau oferind companiilor străine care produc pentru Ucraina un loc în România, la frontieră cu Ucraina. Avem o centură de orașe, de la Oradea până la Bacău, Suceava, Baia Mare, toate care au aeroporturi,” a propus acesta, menționând beneficiile reciproce ale unei astfel de inițiative.
În privința Republicii Moldova, profesorul Dungaciu a evidențiat un contrast major: în timp ce Ucraina încearcă să limiteze influența Bisericii Ruse, în Republica Moldova, Mitropolia Moldovei (subordonată Patriarhiei Moscovei) este „aproape biserică de stat”. În contextul apropierii centenarului Patriarhiei Române (1925-2025), s-a subliniat importanța unei prezențe mai active a Bisericii Ortodoxe Române prin Mitropolia Basarabiei. A fost criticată lipsa de progres în cazul retrocedării clădirii istorice a seminarului teologic din Chișinău către Mitropolia Basarabiei, o promisiune făcută de președintele Maia Sandu în 2023, dar neconcretizată. „Ne-ar fi plăcut ca președintele României să se întoarcă cu o invitație din partea președintelui Republicii Moldova către Patriarhul României să treacă Prutul. Ar fi fost cel mai frumos gest ca la centenarul Patriarhiei Române să se întâmple ceva foarte concret,” a afirmat profesorul Dungaciu.
Conferința a reiterat poziția AUR privind necesitatea unei politici externe active și coerente din partea României, axată pe apărarea intereselor naționale și sprijinirea comunităților românești din vecinătate.
Despre Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este un partid politic din România care, conform declarațiilor sale, militează pentru păstrarea și dezvoltarea identității românești în comunitățile istorice de români din afara granițelor țării. Partidul își fundamentează acțiunile pe sprijinirea legăturilor cu românii din afara frontierelor și pe promovarea valorilor naționale, invocând adesea principii constituționale și legislative referitoare la protecția românilor de pretutindeni.