Paradoxul banilor publici: Moldova plătește dobânzi pentru fonduri externe pe care nu le poate cheltui

CHIȘINĂU, 25 iunie 2025 – Comisia de control al finanțelor publice a Parlamentului s-a reunit miercuri pentru a audia rapoartele Guvernului și Curții de Conturi privind execuția bugetului de stat pentru anul 2024. Ședința a scos la iveală deficiențe sistemice majore, inclusiv paradoxul fondurilor externe atrase, dar neutilizate, pentru care statul achită dobânzi, precum și probleme persistente în gestionarea investițiilor capitale și evidența proprietății publice.

În cadrul audierilor, reprezentanții Curții de Conturi au prezentat un tablou complex al execuției bugetare, care, deși s-a încadrat în general în țintele de venituri (99,9%) și cheltuieli (97,5%), ascunde ineficiențe semnificative. Una dintre cele mai grave probleme semnalate este capacitatea redusă de absorbție a fondurilor provenite din surse externe și a celor alocate pentru investiții capitale. Numeroase proiecte au fost fie excluse pe parcursul anului, fie au înregistrat un nivel de execuție extrem de scăzut, ceea ce a dus la blocarea unor sume importante de bani.

„Este de neînțeles cum putem contracta împrumuturi externe, să plătim dobânzi pentru ele, iar banii să rămână nefolosiți în conturi din cauza incapacității de absorbție. Această situație trebuie abordată urgent la cel mai înalt nivel guvernamental, deoarece afectează direct dezvoltarea țării”, a declarat un membru al comisiei în timpul dezbaterilor.

Un exemplu concret al gestionării problematice a fondurilor publice, relevat de raportul Curții de Conturi, este situația Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). S-a constatat că o parte din resursele bugetare alocate instituției au fost investite în valori mobiliare de stat, generând o situație paradoxală în care bugetul de stat a ajuns să plătească dobânzi către ODA pentru propriile sale fonduri.

De asemenea, auditul a scos la lumină o subevaluare masivă a activelor statului. Valoarea drumurilor publice naționale, estimată la circa 61,9 miliarde de lei, a fondului silvic (4,7 miliarde de lei) și a infrastructurii căilor ferate (4,1 miliarde de lei) nu este reflectată corespunzător în evidențele contabile. Această lipsă de rigoare în inventarierea și evaluarea proprietății publice denaturează imaginea reală a patrimoniului național.

Pe partea de venituri, au fost identificate restanțe față de bugetul de stat în valoare totală de 2,1 miliarde de lei, în creștere față de anul precedent. S-a menționat lipsa de interconectare între sistemele informatice ale Serviciului Fiscal de Stat și ale altor autorități, ceea ce împiedică un control eficient asupra încasării amenzilor și taxelor. Mai mult, s-a constatat că Serviciul Vamal nu a calculat penalități de întârziere încă din 2015, din cauza unui modul informatic nefuncțional.

În replică, reprezentanții Ministerului Finanțelor au recunoscut existența acestor provocări și au prezentat o serie de măsuri aflate în curs de implementare.

„Suntem conștienți de aceste provocări și am demarat deja reforme ample, în special în domeniul achizițiilor publice și al finanțării instituțiilor. Am început procesul de instruire și certificare a specialiștilor în achiziții și lucrăm la modificarea cadrului legal pentru a spori disciplina bugetară și eficiența utilizării fondurilor”, a declarat un reprezentant al Ministerului Finanțelor.

Comisia de control al finanțelor publice va elabora un raport pe marginea audierilor, care va include recomandări concrete adresate Guvernului pentru remedierea deficiențelor constatate și pentru creșterea transparenței și eficienței în gestionarea banilor publici.