Noul regim fiscal pentru freelanceri, dezbătut public: simplificare și protecție socială în centrul discuțiilor

CHIȘINĂU, 1 iulie 2025 – Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat astăzi consultări publice ample pe marginea proiectului de lege ce vizează activitatea economică independentă, cunoscut și ca „legea freelancerilor”. Evenimentul a reunit deputați, reprezentanți ai ministerelor, asociații de business și societatea civilă pentru a definitiva un cadru legislativ modern, menit să simplifice activitatea persoanelor fizice, să le asigure protecție socială și să scoată din economia tenebră o parte semnificativă a activităților prestate.

Proiectul propune instituirea unui nou regim fiscal pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod permanent sau semipermanent, cu un plafon al veniturilor anuale de până la 1,2 milioane de lei. Elementul central al inițiativei este un impozit unic de 15%, care include 4% impozit pe venit, 8% contribuții sociale și 3% contribuții medicale.

„Scopul principal al acestui proiect nu este atât impozitarea, cât ajutorarea persoanelor care au o activitate temporară să poată beneficia de contribuții sociale, inclusiv la fondul de pensii. Vrem să punem accent pe partea socială, un aspect pe care patenta, de exemplu, nu îl acoperă”, a declarat un reprezentant al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării în cadrul dezbaterilor.

Procedura de înregistrare va fi simplificată, urmând a fi realizată online prin depunerea unei notificări la Agenția Servicii Publice (ASP) prin intermediul platformei guvernamentale Evo. „Ne dorim o procedură cât mai eficientă, fără birocrație, pentru a încuraja persoanele să treacă la o formă legală de activitate. Acest mecanism le va permite să-și testeze forțele, iar ulterior să decidă dacă rămân în acest regim sau trec la o formă de antreprenoriat mai complexă”, a menționat deputatul Victor Spînu, moderatorul consultărilor.

Participanții la discuții au salutat conceptual proiectul, dar au venit cu o serie de propuneri de îmbunătățire. Una dintre principalele preocupări vizează lista restrânsă a activităților eligibile, care, în opinia unor experți, nu acoperă necesitățile reale ale domeniului de freelancing.

„Dacă vorbim despre persoanele care desfășoară freelancing, doar o mică parte din activitățile lor se regăsesc în lista propusă. Spre exemplu, domeniul asociativ sau cel de consultanță nu sunt acoperite. Încurajăm extinderea acestei liste pentru a corespunde realităților pieței și pentru a atinge scopul declarat al legii”, a subliniat Gherghina Dromea, consultant juridic la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare. Propuneri similare au venit și din partea asociațiilor din turism, care au solicitat includerea serviciilor de cazare în pensiuni, case rurale și alte activități conexe pentru a sprijini turismul rural.

Alte subiecte intens dezbătute au fost regimul contribuțiilor medicale, considerat de unii participanți descurajant pentru actualii deținători de patentă, și riscul ca unele companii să camufleze raporturile de muncă prin migrarea angajaților către acest nou statut. De asemenea, reprezentanții mediului de afaceri au solicitat extinderea posibilității de deducere a cheltuielilor aferente serviciilor prestate de freelanceri nu doar pentru microîntreprinderi, ci pentru toate companiile, cu anumite plafoane clare.

În încheierea consultărilor, organizatorii au dat asigurări că toate propunerile venite din partea participanților vor fi analizate minuțios. Comisia economie, buget și finanțe urmează să definitiveze proiectul de lege pentru a-l propune spre adoptare în lectura a doua în Parlament.