[Speaker 1] Bună dimineața, stimați colegi. Voi începe în română. Bun venit la a doua zi a conferinței „Banii în politică – Bani, Securitate și Democrație: Apărarea integrității electorale în era digitală”, Money in Politics. Deci astăzi este o zi tot așa de interesantă ca și ziua de ieri.
Mai interesantă, da, deoarece, da, astăzi deja avem crem de la creme, da? Deci cei mai interesați în domeniul finanțării politice sunt astăzi prezenți în sală.
Deci ieri am avut o zi plină de discuții. La 25 de vorbitori și moderatori i-am ascultat ieri. Am vorbit de diferite modalități de supraveghere și control de finanțare, inclusiv de părți terțe și de diferite modalități de finanțare.
Am vorbit și despre shadow funding, da, adică finanțare din umbră. Colegii din Ucraina au prezentat și cazul lor și am vorbit despre diferite modalități de finanțare, inclusiv prin numerar sau cash.
Da, și cazurile Republicii Moldova de anul trecut când au fost aduse în țară prin diferite modalități, foarte, sume foarte mari de bani care au fost folosite pentru finanțare ilicită, cumpărarea legătorilor, etcetera. Și am auzit despre consecințele acestor fapte.
Deci despre cazurile care le-a povestit domnul procuror de la Procuratura de Anticorupție. Am vorbit și la sfârșit despre crypto currency, adică despre modalitatea de finanțare care este mai puțin sau poate fi mai puțin controlată.
De asta astăzi începem cu o temă foarte interesantă și necesară. Vom vorbi despre, despre un element cheie în supravegherea și controlul a finanțării politice și a campaniilor electorale.
Deci vom vorbi despre tranzacțiile prin intermediul băncilor, deci despre bănci, structuri de supraveghere, autoritățile electorale, instituții sau organizații de monitorizare și raportare, investigație.
Deci în, în acest sistem foarte important de supraveghere și control a finanțării politice, băncile sunt gardieni, dacă doriți. Anume prin, având tranzacțiile făcute prin intermediul băncilor, noi într-adevăr putem asigura transparența și procesul acela de control a surselor financiare care sunt folosite de concurenții electorali.
Dar în același caz este și o contradicție mică. Toate băncile sunt structuri comerciale și au și interesul său, calculează riscurile, da, anumite de înregistrare sau a anumitor concurenți, candidați, concurenți politici.
Deci și în această, în având, având în vedere că sunt structuri comerciale, băncile pot fi conduse și de acele persoane, oligarhi, despre care am vorbit și ieri, care, care pot fi sau finanța și concurenții electorali. Deci este aici și un mic conflict.
Anumite detalii, cum se spune în engleză, "devil is in details", deci este, diavolul se ascunde în detalii. Deci despre aceste detalii aș vrea noi astăzi să vorbim mai mult și să începem această discuție a noastră cu reprezentantul Băncii Naționale a Republicii Moldova, domnul Gheorghe Badea.
Domnul Gheorghe, vă rog frumos.
[Gheorghe Badea] Bună ziua. Vă mulțumesc pentru introducere și pentru invitația la această conferință care într-adevăr este una de actualitate.
Subiectul prezentării mele de astăzi este rolul băncii centrale în consolidarea mecanismelor de prevenire a finanțărilor ilicite. Deci Banca Națională a Moldovei și-a setat anumite obiective care vin să urmărească ca să fie contracarat acest fenomen al finanțării ilicite.
Mă refer aici la obiectivul de consolidare a integrității sistemului financiar, la obiectivul de prevenire a folosirii sistemului bancar în astfel de activități. Dar și voi, mă voi referi la implicarea proactivă și cooperarea interinstituțională, care este un factor fundamental.
Deci, ținând cont de rolul pe care îl are Banca Națională în asigurarea integrității sistemului financiar, BNM întotdeauna a pus accent pe încurajarea băncilor ca acestea să dezvolte politici de conformitate, să aibă un cadru de guvernanță solid.
Contribuind astfel și la minimizarea riscurilor, dar și la indicatorii prudențiali să fie normele stabilite conform legislației și așa mai departe. Și în principal o să fie o gestionare eficientă a riscurilor.
Atunci când, dacă să vorbim un pic și despre cel de-al doilea obiectiv, acesta vizează modul în care băncile își gestionează riscurile și inclusiv riscul de a fi implicate în activități de finanțare ilicită.
Dar și prezum faptul că pot fi impuse anumite reguli și conformitate în sistemul bancar. BNM susține continuarea acțiunilor coordonate interinstituționale, astfel încât să fie menținute cerințe de reglementare și supraveghere comensurabile riscurilor.
Să fie creat un sistem robust, transparent, dar și flexibil, care să asigure că finanțarea politică respectă cadrul legal. Să se evite suprapunerea sau lacunele legislative și să se asigure că aplicarea uniformă a normelor ce reglementează mecanismul de finanțare politică.
Prin urmare, după cum am menționat, instrumentul de cooperare dintre instituții este unul fundamental și absolut, absolut necesar.
În vederea atingerii acestor obiective au fost setate și anumite priorități. Deci, reieșind din mandatul de supraveghere care îl are Banca Națională a Moldovei, prima prioritate ar fi consolidarea domeniului prevenirii și combaterii spălării banilor.
O altă prioritate ține de creșterea nivelului de transparență și trasabilitate a operațiunilor și activităților desfășurate de către clienții instituțiilor financiare. De asemenea, cooperarea interinstituțională, dar și, nu în ultimul rând, alinierea la prevederile cadrului de reglementare european și ale standardelor internaționale în domeniu.
Ce avem noi la nivelul statului Republicii Moldova și aici mă refer la legislație. Avem Legea 308 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului din anul 2017, care a fost de mai multe ori amendată pe ultima perioadă.
Această lege, în primul rând, ea transpune standardele internaționale și aici mă refer la recomandările FATF, dar și directivele Uniunii Europene. Legea impune anumite cerințe față de instituțiile financiare.
Aceste cerințe țin de implementarea unui sistem robust de cunoaștere a clientele, acel numit KYC sau "know your client". De asemenea, legea spune că toate instituțiile financiare trebuie să supravegheze și să monitorizeze tranzacțiile lor.
Să instruiască personalul și să facă evaluări periodice a riscurilor în activitatea lor proprie. Dacă este să ne referim la anume riscul de finanțare ilicită, da, aici, aici băncile ar trebui să la fel să implementeze cerințele legislației în vigoare și să verifice identitatea beneficiarilor efectivi.
Să monitorizeze tranzacțiile cu persoanele expuse politic, să evalueze riscurile asociate clienților implicați în activități politice. Dar și să întreprindă o serie de măsuri care reies din legislația pe care am menționat-o, adică să detecteze operațiuni suspecte, să asigure raportarea acestora către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
Să aplice măsuri asiguratorii sau acele blocări ale tranzacțiilor acolo unde este cazul. Ce a întreprins BNM în ultima perioadă, adică anul 2024 a fost unul cu provocări majore.
Dar întotdeauna a fost, deci, loc pentru transparență și trasabilitate în activitate, ceea ce urmărește Banca Națională a Moldovei. Voi menționa aici câteva exemple de acțiuni concrete.
Deci, în primul rând, începând cu luna mai 2024, BNM a solicitat tuturor instituțiilor financiare, bancare și nebancare, să sisteze posibilitatea efectuării operațiunilor cu numerar fără identificarea persoanei care efectuează depuneri sau retrageri de fonduri prin intermediul terminalelor de plată.
Deci această acțiune a fost întreprinsă de către toate instituțiile și vine să consolideze transparența pe domeniul AML. De asemenea, pe parcursul anului 2024 a fost marcat de o intensificare a cooperării dintre Banca Națională și alte autorități ale statului.
Mă refer aici în principal la Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și Serviciul de Informații și Securitate. Au fost examinate diverse tipologii care puteau să acumuleze un risc sistemic în sectorul bancar.
Aceste tipologii au fost descrise, au fost comunicate băncilor și prestatorilor de servicii de plată nebancare și au fost solicitate, a fost solicitată întreprinderea acțiunilor, deci pro-active din partea acestora.
Când zic că am comunicat, noi am descris în detaliu tipologiile care pot să existe, acolo unde ar putea să se materializeze riscul. Mă refer la diverse tipuri de operațiuni și tranzacții, tranzacții prin P2P din, de la ordonatori din, din jurisdicții considerate cu un risc înalt.
Mă refer la tranzacții de pe diverse platforme de plată, deci Fintech-uri noi create, la fel din, din unele jurisdicții cu risc înalt sau, de ce nu, și tranzacții ordonatorii cărora erau, erau afiliați cu anumite persoane în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale, adică persoane din listele de sancțiuni, inclusiv la care Republica Moldova s-a aliniat.
Încet voi trece și la ultimele slide-uri. Așa după cum am menționat, elementul fundamental de cooperare interinstituțională, deci pe slide sunt principalele documente în care este reglementat acest aspect al cooperării.
Adică, pe lângă faptul că este o bună practică de cooperare, noi avem stabilite și în actele naționale aceste obligații și mă refer aici la Strategia Națională a Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea spălării banilor.
Strategia Securității Naționale a Republicii Moldova, planul de măsuri privind deoligarhizarea, dar și, dar și acele prevederi din Codul Electoral, Legea Băncii Naționale a Moldovei și, și altele care sunt reflectate pe slide.
Nu voi, nu vă voi reține mult. Acesta este ultimul slide din prezentarea mea. Vin să, deci să, să vă arăt care au fost ultimele progrese înregistrate la nivel legislativ în Republica Moldova.
Care au contribuit, eu cred că contribuie, deci la, la, în mare parte la contracararea acestui fenomen de finanțare ilicită. În primul rând mă refer aici la modificările Legii AML, care au fost la sfârșitul anului 2024 și au venit să transpună suplimentar anumite prevederi din recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională, FATF.
Dar și două hotărâri ale Comitetului Executiv al Băncii Naționale de amendare a regulamentelor, care instituie cerințe privind prevenirea și combaterea spălării banilor în activitatea băncilor și a prestatorilor de servicii de plată nebancare.
A fost, deci, o hotărâre din anul 2024 și una din 2025. Ultima hotărâre din anul 2025 a introdus cerințe suplimentare privind informațiile care trebuie să însoțească transferul de fonduri, contribuind astfel, deci, la consolidarea cadrului în acest domeniu.
Mulțumesc mult pentru atenție și.
[Speaker 1] Da. Mulțumesc mult, domnul Badea, pentru această prezentare și pentru cuvintele cheie: cooperarea interinstituțională. Deci despre care s-a vorbit și ieri, că este foarte importantă și cred că participarea dumneavoastră astăzi în cadrul acestui panel și prezentarea dumneavoastră este încă o demonstrare a deschiderii Băncii Naționale către cooperare și importanța instituției dumneavoastră în, în acest proces.
Eu sunt sigur că colegii au mai multe întrebări la anumite aspecte a finanțării politice, inclusiv și în Moldova. Dar întrebările vor fi adresate la sfârșitul tuturor prezentărilor.
Vă rog frumos să vi le notați. Acum aș vrea să-l rog pe domnul Constantin Rada, reprezentantul Autorității Electorale din România, să ne prezinte și experiența României în acest domeniu.
O experiență interesantă, mai ales după alegerile din anul, din, alegerile prezidențiale care au avut loc, inclusiv și anul trecut. Domnul Rada, vă rog frumos.
[Constantin Rada] Bună ziua și mulțumesc pentru posibilitatea pe care mi-o dați de a participa la acest eveniment extrem de important. Intervenția mea va fi structurată pe două paliere.
Primul palier va fi referitor la provocările și experiențele cu alegerile prezidențiale atât din 2024, cât și cele din 2025 din România. Iar al doilea palier, al doilea aspect pe care îl voi aborda, vor fi câteva idei din experiența mea de peste 15 ani în domeniul controlului finanțării partidelor politice și colaborării cu sistemele electorale din diverse țări și organismele electorale.
În primul palier pe care, de care vorbeam, așa cum și antevorbitorii de astăzi și de ieri spuneau, finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale este un pilon esențial al democrației și un aspect esențial în asigurarea unui proces electoral corect și transparent.
Iar mai mult în era digitală, campaniile electorale se desfășoară tot mai mult în mediul online, unde reglementarea și supravegherea sunt uneori relative și limitate. Motiv pentru care alegerile pentru funcția de președinte al României din anul 2025 au identificat o serie de provocări semnificative.
Unul din acestea se referă la gestionarea, supravegherea și controlul surselor de finanțare, precum și a cheltuielilor campaniei electorale, care au impus un efort considerabil din partea Autorității Electorale Permanente. De ce? Pentru că natura, diversitatea și volumul tranzacțiilor financiare electorale, precum și apariția unor surse alternative sau neconvenționale de finanțare au complicat identificarea și urmărirea actorilor implicați în susținerea financiară a competitorilor electorali, respectiv a tuturor fluxurilor financiare utilizate.
Un alt aspect se referă la prevenirea și detectarea finanțărilor provenite din surse ilegale sau neînregistrate oficial, care sunt de natură a afecta egalitatea de șanse a competiției electorale și pot conduce la distorsionarea procesului electoral.
De altfel și transparentizarea surselor de finanțare, atât publice cât și private, a cheltuielilor pe categorii și a furnizorilor de materiale de propagandă electorală a constituit un element extrem de important. Întârzierea sau lipsa detaliilor pot afecta încrederea cetățenilor și capacitatea societății civile de a monitoriza corectitudinea procesului electoral.
Un alt aspect se referă la utilizarea intensă a mediului online și a platformelor digitale în campania care electorală, care aduce provocări noi privind finanțarea, mai ales în ce privește sponsorizările, publicitatea și controlul cheltuielilor efectuate. A fost nevoie de adaptarea cadrului legal și a mecanismelor de monitorizare la aceste realități.
Iar aspectul care a fost subliniat și anterior, referitor la colaborarea dintre instituțiile implicate, care a avut un rol extrem, extrem de important în organizarea alegerilor din România. Respectiv cu Ministerul de Finanțe, cu, și din cadrul Ministerului de Finanțe, Agenția Națională de Administrare Fiscală, băncile comerciale, care au avut un rol extrem de important, platformele online și Ministerul Afacerilor Interne.
Astfel că, pentru garantarea unui proces electoral echitabil și transparent, în anul 2025 a fost necesară o colaborare strânsă între instituțiile de reglementare, organismele de supraveghere și societatea civilă, precum și adaptarea continuă a măsurilor legislative și operaționale în fața provocărilor emergente din sfera finanțării campaniilor electorale.
Drept urmare, cu ocazia scrutinului electoral pentru alegerea președintelui României din anul 2025, Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență numărul 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru președintele României din anul 2025 și al alegerilor parțiale din anul 2025.
Prin care s-a, s-au adaptat o serie de măsuri pentru organizarea și desfășurarea în bune condiții a alegerilor pentru președintele României. Acest act normativ a stabilit faptul că pe durata campaniei electorale a alegerilor pentru președintele României din anul 2025, actorii politici definiți în sensul articolului 3.4 din Regulamentul UE 2024/900 asigură publicarea, împreună cu fiecare material publicitar, a unor informații care să crească nivelul de transparență în ceea ce privește publicitatea politică.
În aplicarea acestei obligații statuate la nivel primar, Autoritatea Electorală Permanentă a adoptat în cursul lunii martie Hotărârea numărul 9/2025 privind modul de promovare, distribuire, publicare sau editare a materialelor publicitare politice utilizate în campania electorală la alegerile pentru președintele României din anul 2025.
Iar acest act normativ a stabilit liniile generale aplicabile etichetării materialelor de publicitate politică, care au ghidat activitatea Biroului Electoral Central, al cărui suport a fost asigurat de echipa de lucru pentru campania online, echipă din care au făcut parte specialiști din cadrul Autorității Electorale Permanente, Ministerului Afacerilor Interne, Consiliului Național al Audiovizualului, Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, Directoratului Național de Securitate Cibernetică și Ministerul Afacerilor Externe.
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale în mediul online, în special pe TikTok, a fost marcat uneori de un comportament inautentific, coordonat, remarcat la unii competitori electorali. În monitorizarea desfășurată în perioada campaniei a fost identificată o creștere semnificativă a conținutului coordonat de natură politică, disimulat sub formă de conținut aparent organic și generat de rețele de conturi neautentice.
În lipsa unor mecanisme de reglementare adaptate specificului digital, fenomenul finanțării campaniilor de către terți continuă să producă efecte semnificative asupra echității electorale. Pe lângă comportamentul inautentific intern, campania a fost afectată și de tentative de, tentativă de interferență cu actori statali sau nestatali.
Autoritatea Electorală Permanentă a asigurat monitorizarea și controlul finanțării campaniei electorale prin analiza permanentă a surselor de finanțare utilizate în campania electorală de către competitorii electorali, prin verificarea cheltuielilor efectuate în campania electorală, unde cel mai mare procent a fost alocat propagandei din mediul online și prin verificarea respectării de către competitori a noilor reglementări referitoare la modul de promovare, distribuire, publicare sau editare a materialelor de propagandă politică în anul 2025.
Pentru a asigura un climat cât mai ridicat de transparență în ceea ce privește informațiile furnizate de către competitori, a fost implementat un mecanism de publicare săptămânală a datelor privind veniturile și cheltuielile aferente campaniei electorale, incluzând sursele de finanțare, categoriile de cheltuieli și identificarea furnizorilor de servicii și de bunuri și servicii către care au fost direcționate respectivele fonduri.
Totodată au fost monitorizate, verificate și înlăturate în timp util materiale de propagandă electorală neconforme. Au fost aplicate sancțiuni atât competitorilor electorali, cât și terților, ca urmare a nerespectării prevederilor referitoare la producerea, utilizarea, etichetarea și diseminarea materialelor de publicitate politică, precum și efectuarea cheltuielilor pentru campania electorală de către alte persoane decât candidații participanți la acest scrutin sau formațiuni politice care i-au susținut.
Au fost analizate și verificate cu celeritate toate sesizările primite, deciziile Biroului Electoral Central, precum și ale birourilor de circumscripție electorală și s-au aplicat sancțiuni contravenționale cu un puternic caracter disuasiv. Cu toate acestea, sunt necesare măsuri pentru consolidarea supravegherii campaniilor digitale, având în vedere ritmul accelerat al evoluțiilor tehnologice de comunicare și complexitatea tot mai mare a mecanismelor de comunicare, a mecanismelor de promovare online, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale.
Lipsa unui cadru clar de reglementare în acest domeniu poate favoriza apariția unor practici netransparente, precum sponsorizările opace. Iar lipsa unui cadru clar de reglementare poate favoriza recursul abuziv la tehnici de micro-targetare a alegătorilor sau diseminarea conținutului manipulator.
Prin urmare, este esențială actualizarea legislației și întărirea capacității instituționale de monitorizare pentru a asigura respectarea principiilor de echitate, transparență și legalitate în spațiul digital electoral. Motiv pentru care campaniile digitale trebuie să fie supuse acelorlași standarde și reglementări ca cele tradiționale.
Iar colaborarea strânsă între autorități, partide, platforme mari digitale, societatea civilă pot preveni manipularea și influențele ascunse, proces esențial. Vă mulțumesc.
Cel de-al doilea aspect la care vreau să fac referire este acela în care am constatat că un echilibru de reglementare este absolut necesar. Atât suprareglementarea poate să fie dăunătoare, cât și lipsa unei reglementări.
Sigur că și noi ne-am confruntat cu o lipsă de reglementare pe mediul online, ceea ce a condus la anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Un proces absolut corect pentru că încrederea cetățenilor trebuie să existe permanent și un proces electoral care a fost viciat prin finanțări obscure, opace.
Vreau să vă spun că Departamentul de Control al Finanțării Partidelor Politice a aplicat sancțiuni maxime competitorului electoral în cauză și a sesizat organele de cercetare penală. Mai mult decât atât, am pus la dispoziție raportul de control, documente pe care am reușit să le instrumentăm, să le verificăm, să le controlăm.
De așa manieră să se aplice legea în cazurile în care finanțarea a fost ilegală. Sigur că personal pledez pentru utilizarea tuturor formelor de finanțare, fie ele și prin criptomonede.
Deci indiferent de forma de finanțare, dar extrem, extrem de important este ca orice finanțare, indiferent de modul în care se face, să fie verificabilă, să fie transparentă, să poată fi controlată, deci să fie la vedere.
Cam atât. Dacă sunt întrebări, cu plăcere vă voi răspunde. Mulțumesc.
[Speaker 1] Mulțumesc mult, domnul Rada. În primul rând pentru aceea că întotdeauna sunteți alături de noi și avem posibilitatea să discutăm și să ne împărtășim experiența și să învățăm din experiența României.
Cred că ultima dată ne-am, tot ne-am întâlnit și anul trecut, vara, la o așa discuție mai, mai într-un cerc mai restrâns și sunt bucuros că dumneavoastră sunteți astăzi cu noi și ne împărtășiți acea experiență instituțională, dar și personală din, de la alegeri prezidențiale, care au fost, adică toată Europa, chiar și cred că toată lumea, inclusiv și Elon Musk și Donald Trump erau cu ochii pe România.
Și dumneavoastră ați fost chiar în centrul acestui proces care a fost urmărit de milioane de oameni. Și mă uit acum la omologul dumneavoastră, Ion Brânză, de la Comisia Electorală Centrală din Moldova.
Deci care se va afla tot în situație poate mai puțin similară, dar tot toată lumea va fi cu ochii pe Moldova curând, în lunile care vin. Deci încă o dată mulțumesc pentru discursul dumneavoastră și vreau să menționez că într-adevăr și dumneavoastră ați vorbit despre importanța cooperării între diferite instituții și societatea civilă.
Și mă bucur că îl avem și pe Septimus Parvu aici de la Expert Forum, reprezentantul societății civile din România și avem și reprezentanți ai societății civile și din Moldova aici în sală. Mulțumesc mult.
Eu cred că vom, întrebările vor urma la sfârșitul prezentărilor. Acum să trecem deja la o altă, altă parte a acestui proces important, deja la monitorizare, supraveghere și vom începe cu experiența Albaniei.
Deci doamna Cristina Voca, Voco, reprezentanta unei rețele de investigații și raportare regionale. Christine, please.
[Cristina Voca] Vă mulțumesc. Doar câteva cuvinte despre cazul României.
Moldova acum va avea posibilitatea să învețe din lecțiile României, dar este important să se țină cont și de ceea ce a spus antevorbitorul, nu trebuie să reacționăm în exces.
Pentru că experiența inițială a României a fost transformată în contextul Albaniei. Noi am avut alegeri parlamentare în mai și prim-ministrul a decis să închidă accesul la TikTok.
Decizia a fost luată, percepută ca o decizie a prim-ministrului. Asociația Jurnaliștilor a sesizat Curtea Constituțională pentru că noi am considerat că nu a avut temei juridic.
Asta e ceea ce am învățat noi, dar pentru a reglementa situația, pentru a controla anumite provocări, pentru a nu încălca anumite libertăți și pentru a ține cont de aceste aspecte, este foarte important să fim atenți.
Eu reprezint rețeaua de jurnaliști de investigație. În ultimul an noi am monitorizat alegerile din Albania din puncte de vedere diferite.
Noi am văzut și modalitatea de a face lobby, contextul online, mijloace mass-media digitale, rețele de socializare. Dar odată ce sesiunea noastră este despre finanțe, voi vorbi despre transparența finanțării a campaniilor și partidelor politice în general.
Pe mine m-au întrebat unde voiam să fac prezentarea, în sesiunea dedicată criptomonedelor sau în această sesiune. Criptomonedele nu sunt legale în Albania, dar mereu se discută cum crima organizată în Albania și în afara frontierelor Albaniei folosește criptovalută pentru a transfera bani sau a organiza alte ilegalități.
Am văzut o implicare directă în alegeri. Și de ce? Pentru că există modalități destul de simple.
Noi ne considerăm ca o țară în tranziție. Deci pentru a vorbi despre rolul finanțelor în campanii, mereu trebuie să ținem cont de contextul mai general.
Noi trăim într-o țară în care, conform estimărilor OECD, cel puțin 30% din economie lucrează la negru. Nu se implică băncile, nu se achită impozite și vă zic, e vorba de cel puțin 30%.
Suntem într-o țară unde libertatea de folosire a valutelor este la un nivel așa mai specific. În Albania poți primi factură în euro, în dolari, poți la cafenea să plătești în orice valută pe care o ai.
Și avem cred că mult mai multe puncte de schimb valutar decât dumneavoastră aveți aici în Republica Moldova. De ce? Pentru că nivelul de migrație este destul de mare din cauza aceasta, dar și se face și spălare de bani.
Toate aceste provocări care există în orice moment, cu siguranță se întâlnesc în campanii. Chiar și în baza datelor preliminare ale ODIHR, dar și ale observatorilor locali, chiar și în alegerile precedente am avut cazuri mai multe de utilizare abuzivă a resursei administrative.
Deci este ceva ce uneori se transformă inclusiv în numerar, în bani care pot fi folosiți pentru campanii. Și da, era destul de dificil de gestionat rolul suspicios al crimei organizate în finanțarea unor candidați.
Până la urmă, astea toate sunt contribuții în campanii care nu merg prin bănci și așa mai departe. Ieri întrebam pe cineva din colegi, jurnaliști, mă întrebam: "Cum credeți sau de ce credeți că crypto încă nu este folosit?"
Și a zis că: "Păi e mult mai simplu să aduci cash în colete diplomatice." Și am avut astfel de cazuri în Albania sau să expediezi bani tot în colet diplomatic ca să plătești lobbying-ul.
Chiar și în SUA avem un caz când, pe care am început investigația cam după 10 ani în raport cu un lider al unui partid politic. Deci noi avem toate aceste provocări și cum sunt ele reflectate în campanii.
Chiar și mai mult, eu acum nu voi lista, nu le voi lista pe toate, dar cum sunt ele reflectate în ultima campanie. De exemplu, în ultimele alegeri, aici nu vorbesc despre alegerile din 2025 pentru că nu avem niciun sistem care impune raportarea curentă sau în același moment a finanțărilor.
Și candidații trebuie să își depună astea, rapoartele financiare la 60 de zile după alegeri. Deci, fiindcă la noi alegerile au avut loc pe 11 mai, noi încă nu avem rezultatele și nu avem rapoartele financiare și asta este cumva normal cum se întâmplă la alegerile în Albania.
Și noi așteptăm rapoartele financiare cam pe la sfârșitul lunii septembrie, prin octombrie, când atenția, mai ales a societății civile, a jurnaliștilor, când ei deja nu vor mai da atenție subiectului de alegeri.
Asta este o provocare majoră și datele pe care pot să vi le prezint vin din alegerile anterioare, nu cele generale, alegerile locale din 2023. Vă ofer doar câteva detalii.
Au avut loc alegeri locale, am avut 61 de municipii și pentru acele, deci localități. Pentru ele au fost 144 de candidați pentru primar, pentru funcția de primar.
Nu e foarte competitiv pentru că cifra este relativ mică și peste 23.000 de candidați pentru consiliile municipale. Din 145 de candidați pentru, la funcția de primar, doar 90, doar 90 au decis să depună rapoartele financiare la CEC.
Ceea ce nici nu s-au gândit, nici nu s-au complicat foarte mult. Și din acei mulți s-au declarat că au avut zero venituri, zero cheltuieli, inclusiv primarul ales al capitalei.
Toate celelalte, toți ceilalți candidați în orașele, mai ales în orașele mari, au declarat cheltuieli, venituri, cheltuieli pentru campanii și ceea ce au declarat, 2-3000 € pentru toate cele 30 de zile ale campaniei.
Atunci când analizăm cheltuielile și rapoartele financiare ale partidului politic, ce observăm este că au avut loc multe tranzacții, inclusiv ale candidaților se fac în numerar. De exemplu, partidul principal a plătit 80% de chirie pentru birourile electorale sau pentru birouri în perioada electorală în numerar.
Atunci când analizăm datele, taxele pe care trebuie să le plătim, cei care, dacă dumneavoastră, dacă sunteți un subiect înregistrat, trebuie să plătiți anumite taxe, impozite, dar asta, aceste cifre nu au fost nicăieri reflectate.
Totodată, dacă tot monitorizam mass-media audiovizuale și media de ce să publice niște date în biblioteca de publicitate politică, ei cumva în ultimele alegeri au declarat cheltuieli pentru publicitate în mass-media.
Pentru că mass-media digitală nu este monitorizată, toate părțile, toți candidații au declarat cheltuieli zero. Și dacă ați fost vreodată în Albania într-o campanie electorală, deschideți orice site, veți fi bombardați de aceste, de această publicitate care apare.
În timp ce citiți articole, această publicitate nu dispare, dar să știți că asta este iluzia dumneavoastră pentru că nimic din aceea nu este real și suntem în această situație. Deci majoritatea tranzacțiilor este, și ăsta este un alt exemplu.
Și aici avem provocări, cum să reglementăm și cum instituțiile financiare pot să sprijine, să ofere ajutor. Practic 70%, 69% din venituri pentru candidații la funcția de primar au fost donații sieși, adică bani ai candidaților.
Adică eu am această factură, trebuie să o declar. Întâmplător au emis o factură și trebuie s-o declar și declar că am plătit-o eu din banii mei proprii.
Pe lângă astea sunt foarte multe alte provocări și din aceste considerente, atunci când se discută cum băncile, mai ales banca centrală, poate să se implice, aici este o sarcină care vine cu un șir de provocări.
Anul acesta CEC a decis să amintească tuturor candidaților la alegeri că au obligația, în baza codului, obligația mereu era acolo, dar trebuia să li se amintească că au obligația de a avea un cont bancar dedicat pentru tranzacțiile legate de campania electorală.
Știți ce s-a întâmplat? Majoritatea candidaților s-au dus la banca de nivelul doi și au zis că am nevoie de un cont bancar dedicat, ca în calitate de candidat. Și băncile au zis că noi nu știm că ar exista un astfel de cont, adică nu știm că dacă ești candidat trebuie să fii, să ai un raport, un cont bancar dedicat.
Și apoi și în mass-media a fost discutat asta. Până la urmă ideea era că candidatul trebuie să numească un cont pe care și de pe care se vor face cheltuieli, astfel încât ulterior acel cont să poată să fie verificat.
O regulă simplă care trebuia să fie implementată a cauzat tot felul de plângeri din partea opoziției, că asta este o modalitate de a ne opri să participăm în campania electorală și tot felul de de motive.
Și dincolo de asta mai sunt și alte provocări cu alte instituții de reglementare, dar pot fi și oportunități. În primul rând am zis că nu există rapoarte financiare, nu știu, o dată pe săptămână sau imediat după campanii, după alegeri.
De aceea este foarte greu să raportezi provocări în timp real, în timpul campaniei. A doua îngrijorare ține de sistemul online. Sistemul online pentru declararea cheltuielilor atât de subiecți electorali cât și candidați care exista în anul 2023, dar nu puteai descărca datele într-un format de date deschise.
Puteai avea doar un PDF lung, infinit, da, în care și datele trebuie să le introduci manual ca să faci niște calcule. Asta nu este conectat, pentru că este pe serverul CEC și nu poate fi conectat cu orice alt server.
În teorie există obligația că acele cheltuieli trebuie să fie verificate cu datele de la serviciul fiscal, agențiile de asigurări și tot așa. Dar fiindcă se află pe serverul CEC și celelalte sunt găzduite de alte de alte entități, între aceste sisteme nu există comunicare.
Ea nu există și nu am văzut niciun caz activ când CEC a cerut în mod proactiv date suplimentare de la aceste agenții. Și schimbările de ultim moment, asta este foarte important, pentru că cu trei luni înainte de ultimele alegeri, în februarie, noi am insistat CEC a recomandat modificări la codul electoral, pentru că pentru prima dată am avut votare în afara țării.
Și în timpul procesului ei au identificat niște provocări și au făcut niște modificări. Și când au făcut, când au solicitat acele modificări, toată lumea a fost OK. Două partide politice majore s-au înțeles între ele după ușile, cu ușile închise, în decurs de 24 de ore.
Și s-au introdus, pe lângă aceste schimbări, s-a mai introdus modificări, modificările legate de desfășurarea campaniei electorale. Aveam limita că partidele politice nu pot cheltui de trei ori mai mulți bani decât ceea ce primesc de la buget și asta a fost modificată.
Pentru că am avut mulți candidați pe lista deschisă, ei au decis să mărească suma de bani pe care să o poată cheltui fiecare candidat. De asemenea, ei au decis să mărească suma pe care candidatul, deci personal, poate să cheltuie pentru, poate să cheltuiască pentru publicitate.
Și asta a influențat direct modul în care a fost reglementată campania și cum au avut, cum s-au aplicat reglementările legate de transparență financiară. Și sancțiunile sunt foarte mici. Există sancțiuni pentru acei candidați la funcția de primar care nici măcar nu au depus rapoartele financiare, dar aceste aceste sancțiuni sunt infime.
Sau sancțiunile pentru autoritatea audiovizuală, pentru că nu dă o listă de prețuri, este mai puțin de 30 de euro ca și sancțiuni. Deci asta este amenda. Dacă continuăm cu astfel de sancțiuni, e evident că nu pot, nu poate exista vreo necesitate de a coordona cu alte instituții, în special băncile.
Și îmi pare rău să vă spun, dar pentru valuta și acea politică liberală pe care o avem, trebuie să vă spun că noi avem, la noi rata de schimb valutar se schimbă de două ori pe zi. Și la ultimele alegeri rata de schimb în raport cu euro și dolar SUA este foarte influențată de bănci.
Ce se întâmplă? Se introduce foarte mult numerar în economie sau alte motive și asta e o sursă este mai mult sau mai puțin directă pentru banca noastră centrală.
Mulțumesc, Cristina. Această excursie în finanțarea politică a Albaniei și pentru demonstrarea de fapt a spiritului acesta jurnalistic și spiritului de investigație și cunoaștere foarte bine a domeniului de finanțare politică, care este cheie pentru un jurnalism de calitate și jurnalism care de fapt vine în ajutorul și autorităților electorale, dar și băncilor, dar și tuturor părți interesate și în primul rând alegătorilor, care prin prin jurnaliști înțeleg mai bine ce se întâmplă, cum se întâmplă și de ce autoritățile electorale sau bancare iau anumite decizii.
De la jurnaliști, haideți să trecem și la organizații interstatale care tot ne ajută să monitorizăm și să îmbunătățim acele practici în statele noastre, dar și să abordăm anumite aspecte transnaționale care tot există și sunt bine cunoscute în domeniul finanțării politice. Deci acum aș vrea să-l rog pe domnul Shalbo Bion, de la OECD, să ne prezinte poziția organizației.
Da, poftim, Shal.
Mulțumesc. Mulțumesc, Pavel și eu aș vrea să mulțumesc și CEC Moldova, nu doar pentru invitație, dar și pentru pentru acest parteneriat, o conferință foarte interesantă. Sunt impresionat de participarea la nivel înalt și vedem multe instituții ale Republicii Moldova, care deja este un semn bun pentru coordonare, cooperare în rândul instituțiilor la un subiect atât de important.
Așa cum m-ați prezentat, Shalbo Bion sunt și eu sunt responsabil pentru dezinformare, informare eronată și vom vorbi, vom lansa o nouă direcție de activitate legată de infracționalitate la OECD. Deci un obiectiv este de a schimba denumirea echipei noastre de la rezistență la amenințările de integritate.
Rezistență este un pic mai bună decât reziliență, pe care o folosește toată lumea la moment. Și la OECD această muncă se numește consolidarea inițiativei de democrație, care a fost lansată la nivel ministerial în 2022, la reuniunea interministerială găzduită la Luxemburg.
Eu sunt, deci cu accent pe integritatea informațională. Voi spune câteva cuvinte despre integritatea informațională, după care vom vorbi despre alte puncte de informare. Este foarte important pentru această secțiune, pentru că din ce în ce mai mult este un business pentru dezinformare, pentru că este și o piață pentru asta.
Este important ca regulatorul financiar și instituțiile financiare trebuie să aibă, să conștientizeze că dezinformarea poate fi sau informarea eronată poate să aibă loc nu doar în ajunul alegerilor, dar și altele. Și în acest moment aș vrea să spun că anul trecut, în decembrie, Consiliul OECD a recomandat, a aprobat o recomandare legată de integritatea informațională.
Este aici, dacă doriți să aveți o copie, prin consens și este una din primele primele instrumente internaționale legate de integritate, care are un șir de prevederi legate de alegeri, care pot fi interesante pentru dumneavoastră pe viitor. Așadar, acum aș vrea să să vedem dacă funcționează.
Da, următorul slide. În primul și în primul rând, aș vrea să încep cu câteva cuvinte legate de interferențe străine. La OECD, ca de obicei, când începem ceva nou, încercăm să înțelegem conceptele, definițiile, să le clarificăm, pentru că sunt multe definiții în diferite țări.
Influențe maligne străine, interferențe străine și multe alte definiții. Este foarte important când mergem în direcția asta să facem distincție între influențe străine și interferențe străine. Influențe străine au existat de secole, de când au existat primele state.
Dar influența străină este legitimă atunci când este pe deplin transparentă și este pe deplin transparentă și fără a cauza daune. Cu asta se ocupă deputații zilnic, diplomații, pardon. Și noi am adoptat această definiție de lucru.
Aceste, deci influență, interferență, în schimb, este, sunt acțiunile intenționate ale actorilor statali sau nestatali, executate în interesul unui guvern străin. Aceste activități sunt ascunse, nontransparente, manipulative și au scopul de a a crea un impact negativ asupra structurilor, proceselor în sistemul politic, economic, societate și spațiul informațional.
Deci pentru a cartografia toate mecanismele de interferență, am identificat 11. Vedeți lista acolo. Și foarte mulți se concentrează pe vreo două, trei, în special finanțarea politică, ingerința în alegeri și manipulare din străinătate.
Dar mai există și atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, coerciția economică, implicarea diasporei și chiar colaborarea cu crima organizată. Deci cele mai recente lecții învățate spun că se folosesc mai multe din aceste instrumente într-un mod coordonat.
Uneori chestiile sunt gestionate de mai mulți și este important să coordonăm în întregul guvern toate aceste momente. Și dacă dumneavoastră vă descurcați mai bine la anumite aspecte și mai slab la alte aspecte, sistemele dumneavoastră vor fi afectate.
Deci este foarte important să existe colaborare transfrontalieră la acest capitol. Și acum să vedem finanțarea politică. Deci dacă ne uităm pe datele studiului care se numește studiul anticorupție și integritate, vedem aici indicatorii de integritate.
Acum sunt tot mai multe țări non-OECD, inclusiv Republica Moldova, care încearcă să adopte acești indicatori. Și dacă ne uităm doar la finanțare politică, jumătate din țări OECD au un organ independent de monitorizare a finanțării politice.
Deci este realizat un anumit progres, însă mai există mult de lucru. Am să vă dau doar exemplul țării mele. În Franța este Comisia Națională pentru conturile în campanie și evidență contabilă în campanie și finanțare politică.
Această instituție este independentă și controlează evidență contabilă nu doar în perioada campaniei electorale, se ocupă de finanțare politică mai extins. Deci mesajul aici este mai interesant.
Noi avem nevoie de acces extins la rapoarte. Este important pentru partide. Dacă e să ne uităm la diagrama pe stânga, raportarea anuală a partidelor politice, deci vedem regulile există în 79% de țări și se implementează și mai puțin, ceea ce nu este bine.
Deci vedem doar 47% implementează reguli, dar nu există o practică uniformă în acest sens. Există date în studiul menționat anterior, care ar putea fi interesante pentru dumneavoastră.
E vorba de donații anonime și mai multe aspecte ale finanțării campaniei. Eu am copii cu mine, pot să vă dau. Deci ce este important însă să concluzionăm? Noi am vorbit despre interoperabilitate, surse de date la care ați putea avea acces.
Este o chestie foarte importantă. Dacă vă doriți o imagine complexă a situației cu finanțarea politică și dacă doriți mai multă responsabilitate, trebuie să fiți atenți la aspectul dat. Și ultimul slide, iarăși un exemplu al Franței.
Noi am făcut un raport pentru Franța, este pe stânga. Am o copie și de pe acest raport, dacă doriți. Este vorba de consolidarea transparenței și integrității în contextul activităților de influență străină în Franța.
Vreau să vă zic că acest document a fost folosit în Parlament atunci când s-a discutat noua lege privind influențe străine. Legea a fost adoptată în Franța recent, după situația politică dificilă și în rezultatul căreia Parlamentul a fost dizolvat.
Apropo, noi am putea discuta acest lucru puțin mai târziu, în pauza de cafea. Legea despre care v-am vorbit stabilește un registru de activități străine, un mecanism de transparență. Ne-am inspirat din experiența Statelor Unite, Regatului Unit și Australiei.
Deci noi încercăm să vedem cum astfel de instrumente ar putea fi integrate în democrații. Și e o chestie fundamental diferită de ceea ce există în Georgia, în Rusia și se planifică în Ungaria. Deci diferențele reprezintă următorul lucru.
Deci este un registru care închide spațiul pentru străini, însă noi ne dorim transparență în acest sens. Bine, și ultimul slide. Aici se includ reguli privind finanțarea campaniilor politice și vreau să vă zic, doar în 17 alegeri, deci în 2017, de fapt, a fost un caz când campania a fost finanțată printr-o bancă cehă și rusească.
În rezultat, am reformat regulile de finanțare politică. Acum, la nivel intern, se interzice să primești finanțare de la o entitate care nu este partid politic. Este prima schimbare și o altă schimbare este că nicio entitate privată din străinătate nu poate finanța campanii sau partide, cu excepția băncilor care au adresă juridică în zona economică europeană.
Deci poate că această experiență ar putea servi o sursă de inspirație pentru dumneavoastră. Ținând cont de războiul agresiv al Rusiei contra Ucrainei, există mai multe sancțiuni contra sectorului financiar rusesc. Deci riscul de influență prin sectorul financiar rusesc s-a redus probabil, dar există alte riscuri.
Deja am auzit despre aceste riscuri. Da, vreau să mai zic încă câteva cuvinte în concluzie. Coordonarea, cooperarea între instituții naționale este foarte importantă. E nevoie și de coordonare la nivel internațional.
Foarte multe țări se confruntă cu aceleași provocări. Deci foarte multă finanțare poate veni de peste hotare, se pot folosi diferite mecanisme. Deci coordonarea și cooperarea sunt foarte importante.
Acum mă gândesc, uite, OECD și FATF reprezintă entități foarte bune pentru lucru, dacă vă interesează aceasta. Și în cursul conferinței noi am auzit că am putea să ne gândim la deschiderea mai multor conturi concomitent.
Noi am auzit despre deschiderea a sute de mii de conturi în Republica Moldova. Deci asta ar putea fi un moment la care să atragem atenție. Și mai există și momentul cu reglementarea criptomonedelor și a activelor virtuale și reglementarea folosirii acestora pentru finanțarea campaniilor.
Eu v-am auzit spunând că uneori mult prea multe reguli nu sunt bune. Deci noi trebuie să reglementăm toate aceste seturi de date în timp real, să folosim inclusiv și jurnalismul de investigație pentru aceasta și pentru a publica anumite date. Vă mulțumesc, Pavel.
Sper că nu am vorbit mult prea mult. Aștept cu interes discuția. Mulțumesc, Shal. Într-adevăr, prezentarea a fost interesantă.
Vă mulțumim pentru ea și vă mulțumim pentru că sunteți un participant activ. Prezentare foarte interesantă și eu aș spune strategică, strategică cu idei mai multe cum de fapt noi am putea construi acest scut împotriva finanțării ilicite.
Și haideți să continuăm cu alte recomandări, recomandări care vin din partea unui organism care este specializat în recomandări, în observare și recomandări. Vorbesc de OSCE ODIHR, care, dacă țineți minte, cine ține minte, la început rapoartele ODIHR erau de vreo cinci, șapte pagini așa, cu vreo câteva recomandări.
Acum deja se adună la vreo 40 de pagini cu 20, 30 de recomandări, inclusiv și în domeniul finanțării politice. Ultimii, cred că colegii pot să mă corecteze, cred că ultimii cinci, șapte ani, finanțarea politică a devenit un un focus pentru ODIHR și o parte dintre acele zeci de recomandări și recomandări strategice țin anume de finanțarea politică.
Elian Torres, reprezentanta OSCE ODIHR, vă rog frumos, prezentați-ne recomandări. Mersi.
Bună dimineața tuturor. Este o plăcere să fiu astăzi aici și să partajez experiența și cunoștințele mele.
Aici reprezint ODIHR și aproape 10 ani am lucrat la subiectul analizei finanțării campaniilor. Am lucrat cu România, a fost o plăcere să lucrez cu voi. Am lucrat și cu Franța și sper să contribui cu experiența și cunoștințele mele la lucrările acestui panel.
Să vă vorbesc puțin despre abordarea complexă față de finanțarea campaniilor. În primul rând se includ aici reguli care să fie clare și simple. Contribuții, limite pentru cheltuieli, asigurarea unui teren egal pentru toți candidații, raportarea, dezvăluirea anumitor lucruri.
Pentru că în majoritatea cazurilor avem finanțare publică, avem concurenți care trebuie să fie responsabili pentru ceea ce se face și dezvăluirea informației. Pentru că alegătorii trebuie să cunoască cum sunt finanțați candidații și eventualii reprezentanți ai lor.
De asemenea, am inclus supravegherea, prevede de monitorizare pentru cadrul de finanțare a campaniilor, pentru că noi trebuie să ne uităm și la veridicitatea lucrurilor raportate și prezentate. În caz în care nu se respectă regulile, trebuie să avem anumite prevederi pentru a urma astfel de situații.
Deci astea sunt momentele importante pentru evaluările ODIHR. De ce este important acest lucru și de ce este important să avem o abordare complexă? Ambiguitățile în cadrul juridic slăbesc posibilitățile de implementare a regulilor și creează posibilități de ocolire a regulilor.
Limitele nu sunt eficiente dacă nu sunt susținute de sancțiuni realizabile. Pentru că dacă nu sunt consecințe, cine va respecta regulile? Avem obligațiuni de raportare care au sens doar atunci când sunt susținute de supraveghere și de verificări ale corectitudinii informației oferite organului de gestiune electorală și publicului.
ODIHR acoperă toate aceste domenii, atât pentru campanii tradiționale, cât și pentru cele online, care generează un nivel suplimentar de complexitate pentru evaluare, dar este oricum un domeniu foarte relevant. Deci toate aceste domenii relevante de evaluare sunt interdependente și se completează reciproc.
Tocmai de aia și spunem că este vorba de complexitate, pentru că dacă nu se ajunge ceva, dacă slăbește, nu se slăbește o verigă, este afectat întregul sistem. Iată o recomandare tipică din partea ODIHR.
Vedem aici o recomandare de a verifica veniturile în campanie și cheltuielile realizate în timpul procesului electoral. Vedem aici și exemple de probleme tipice care se intensifică o dată ce platformele digitale permit ocolirea instrumentelor de supraveghere tradiționale.
În mod normal ne confruntăm cu monitorizarea neregulată sau incompletă a finanțării campaniei. Vedem lipsa de autoritate de investigare care este însoțită de problema insuficienței resurselor umane și financiare pentru investigații.
Pentru că dacă nu ai, de exemplu, instrumente tehnologice pentru investigații online, cum cum va fi posibilă supravegherea campaniilor și finanțărilor online? Și avem și problema lipsei de transparență.
Pentru că în cadrul misiunilor noastre noi încercăm să vedem dacă transparența are natură cosmetică. Uneori există doar intenția de a declara, nu există transparență reală și dezvăluire reală de informații.
Și mai avem și dificultăți legate de capacități, nu doar din partea partidelor politice, ci și din partea organelor de reglementare. În calitate de analist a finanțării campaniilor, vreau să vă zic că ne place să adresăm foarte multe întrebări.
Deci sunt niște momente foarte actuale pentru coordonare. Eu de regulă încep cu întrebări care țin de organul de gestiune electorală sau alte organe care au această sarcină.
Au puteri juridice de a solicita, de exemplu, extrase bancare de la candidați, partide sau părți terțe? Dacă aceste organe verifică autenticitatea și completitudinea documentelor bancare la bănci, de exemplu, chiar la bancă sau prin intermediul SPCSB, în cazul Republicii Moldova?
Pentru că, de exemplu, chiar eu pot să zic că eu aș putea falsifica un extras din cont și deseori autoritățile electorale nici nu se gândesc la ceea ca să verifice autenticitatea documentului prezentat. Sau pur și simplu se pun, știți cum, hârtiile la un loc și se încearcă evitarea sancțiunilor.
Deci este un moment foarte important. Noi deseori întrebăm de asemenea dacă există un mecanism de cooperare formală între organele de gestiune electorală și unitățile de analize financiare sau servicii de prevenire și combatere a spălării de bani.
Bănci centrale sau alte autorități de prevenire și combatere a spălării de bani. Din experiență pot să vă zic că foarte rar există astfel de mecanisme și chiar dacă există, nu coordonează mecanisme de supraveghere a finanțării politice.
Și de asemenea, noi întrebăm dacă există un termen pentru răspuns din partea băncilor în perioada de campanie, ca să nu se întâmple că, uite, se transmite o solicitare și banca răspunde doar după alegeri. Este foarte actual să ne asigurăm ca să nu dureze solicitarea aceasta de informații mult prea mult.
Și mai e o întrebare: băncile sunt obligate să raporteze tranzacții politice neobișnuite sau donații? Pentru că dacă banca nu simte că este obligată să facă acest lucru, de ce să o facă? Deci organele de gestiune electorală solicită un astfel de raportare?
Și clar că nu se termină lista aici. Noi avem și mai multe întrebări, ca de obicei. Deci mai e o întrebare: organul de gestiune electorală în mod regulat prezintă informații comisiei juridice sau altor organe parlamentare privind riscurile și tendințele în finanțare, în supravegherea finanțării politice, ca să se țină cont de acest lucru atunci când se pregătesc reforme?
Organul de gestiune electorală are cumva acces la date privind plățile efectuate de pe platforme digitale pentru a verifica sursa și plătitorul pentru conținuturi sponsorizate, la solicitare sau poate că există un protocol? Eu știu că România a adresat o solicitare la Meta, cine a plătit pentru publicitate și răspunsul dat de Meta nu era chiar complex sau nu era un răspuns la care se așteptau.
Mai este o altă întrebare: dacă există cumva sancțiuni pentru instituții financiare sau platforme digitale care nu respectă sau nu răspund la solicitările din partea organelor electorale? Există cumva un protocol în acest sens?
Se urmăresc aceste solicitări? Dacă nu vine un răspuns, ce se face? Se depune o plângere? Ce se întâmplă? E greu să construiești o relație în acest sens, pentru că da, noi avem actul privind servicii digitale în Uniunea Europeană, dar nu toate țările au relații bune cu platforme digitale.
Deci nu este ușor deloc. Și dar trebuie să insistăm, chiar dacă nu primim răspunsul dorit, continuăm și continuăm, poate se va aplica în următoarea țară. Și asta este încă un idee pe care o facem noi în cadrul misiunilor.
Deci vreau să vă povestesc despre acele oportunități care sunt, țin de modul în care datele consolidează cooperarea și datele sunt putere. Asta noi noi credem și eu nu prea am întâlnit oameni care să susțină opusul. Și acele oportunități bazate pe date pot avea loc în timpul cooperării cu diferite instituții.
Și asta ar însemna: haideți să vedem, să analizăm tendințele de cheltuire în campanie, unde e banca, unde văd și unde se observă cele mai mari cheltuieli, cum e, NB a făcut analiza rapoartelor și așa mai departe.
Deci asta va identifica anumite șabloane și cum și când se întâmplă lucrurile. De asemenea, pentru cooperare putem identifica golurile de reglementare sau acele bucle de reglementare și se va cunoaște identificarea unui decalaj juridic, care poate fi făcută de diferite organizații.
Banca este de acord că este un lucru care poate fi monitorizat, NB sprijină și cu cât mai mult identificați aceste goluri de reglementare, cu atât mai puternic va fi impactul acesteia. Apoi, un lucru care se face mai rar, evaluarea eficacității și oportunității investigațiilor.
Adică cât va lua ca Meta să răspundă, în cât timp ia luat NB-ul să facă cererea, de câte ori NB-ul și banca s-au reunit, cât îi ia băncii să răspundă la cereri, cererile NB-ului. O dată ce puneți toate lucrurile astea pe o, nu știu, pe o diagramă, pe un grafic, impactul va fi mai puternic.
Ei vor să ne întâlnim mai des? Haideți mai repede să facem lucrurile, pentru că data trecută, de 10 ori, de fapt, anterior, ne-a luat câteva zile ca să răspundem. Haideți să răspundem mai repede și să consolidăm cooperarea dintre organismele implicate.
Și evident, evident, au loc consultări regulate și feedback cu toate părțile implicate electorale. Conformarea NB-ului, deci ei au foarte multe informații pe care să le proceseze și câteodată fac un fel de listă de verificare și bifează acolo.
Dar dacă primim contribuții de la societatea civilă, de la partidele politice, de la bancă, atunci avem alte abordări, diferite viziuni și recomandări și impactul va fi mai solid. Pentru că cooperarea transinstituțională presupune un pic mai multă sofisticare și de aceea obiectivele sunt aceleași, dar haideți să ne unim în raport cu acesta, cu această sofisticare.
Și de aceea este foarte important și vă încurajez să coordonăm cadrele de prevenire și asigurare a transparenței. Și ultimul slide ține de oportunități ulterioare. Haideți să formalizăm procedurile de cooperare.
Eu știu că câteodată, venind dintr-o țară latină, organizațiile, noi știm că organizațiile sunt făcute din oameni și oamenii fac, creează această cooperare. Dacă mie îmi place de tine, nouă ne plac aceleași echipe de fotbal, aceleași echipe de, dacă creăm relațiile astea interpersonale, cu siguranță coordonarea va funcționa mai bine.
Noi știm că proiectele se întâmplă, au loc și putem să avem fonduri, să solicităm fonduri similare și alte similitudini să avem. Putem crea, nu știu, un cadru de cooperare interinstituțională.
Pentru că dacă sunteți obligați să stați alături fiecare lună, sunteți obligați să creați o relație interpersonală. Și asta este unul din rezultatele acestor proceduri de formalizare a cooperării. Este ceva ce este relevant.
Apoi, aveți oportunitatea de a schimba, de a trece la supervizarea bazată pe riscuri. Asta înseamnă că atunci când împreună identificați indicatori, care este cea mai bună abordare, dumneavoastră identificați indicatori cum ar fi baza mărimii donației, fonduri, resursele umane, membrii familiei pot să participe.
Deci toți indicatorii ăștia, dacă le elaborați împreună, apoi apar aceste stegulețe roșii pe care le puteți pune atunci când faceți supravegherea. Dacă le aveți pe acelea și cu siguranță veți avea rezultate mai puternice și rezultate legate de neconformare.
Sunt rezultate care pot fi automatizate, există niște instrumente digitale care să le faciliteze. Și iată de ce munca interinstituțională sau între diferite instituții este foarte importantă. Vorbim despre interoperabilitate, care este foarte relevantă.
Este o decizie politică, financiară, dar este important să o urmăriți, pentru că e nevoie de multă sofisticare tehnică și trebuie să-i facem față. Și în final, să abordăm acele puncte oarbe ale canalelor financiare non-bancare și a platformelor digitale.
Crowdfunding, diferite sisteme, criptomonede, toate acestea creează vulnerabilități. De aceea e nevoie de o reformă juridică rapidă ca să ne adaptăm la aceasta. Noi cu toții știm criptomonede, dar sunt multe țări care nu au deloc reglementări.
Cel puțin în 2025 nu mai este justificat la un anumit moment și haideți să facem ca lucrurile să se întâmple și să zicem, să abordăm toate aceste lucruri împreună. Și da, o dată ce abordați lucrurile astea din prismă juridică, vă asigurați, definiți platformele de donații împreună, că sunt foarte multe donații și cerința privind trasabilitatea contribuțiilor financiare, asta este absolut important.
Noi trebuie să cerem ca fiecare contribuție să fie trasabilă din cauza aspectelor ilicite, ilicite legate de finanțarea politicului. Și împreună trebuie să impunem CEC obligații de raportare. Când cineva întreabă cine a plătit pentru asta, noi trebuie dintr-o dată să primim răspuns.
Asta este denumirea cardului bancar și atât. Deja și toate aceste instituții pe care le au fiecare țară, deci nu există nicio scuză pentru ca lucrurile astea să nu se mai întâmple.
Bun, și împreună eu cred că toate acestea ne amintesc că noi trebuie să mergem înainte și să ne aliniem la transformarea digitală, pentru că nu există un instrument mai bun decât să avem cu toții acces la informații. Și dacă aveți această interoperabilitate între sistemele, bazele de date, sistemele de informații, puteți automatiza raportarea.
Dacă NB nu va avea informații detaliate, dar în general puteți să generați aceste raporturi în mod automatizat și cu siguranță trebuie să fie o platformă securizată pe care instituțiile ar putea să o împărtășească. Dar este o modalitate rapidă și exactă de a progresa.
Ca să fac un rezumat, eu aș spune că e timpul, ultima propoziție nu am spus-o, dacă puteți să arătați încă o dată prezentarea mea. Mhm, asta este ultimul slide. Așa, asta voiam să apară.
Haideți să avansăm de la cooperare în baza bunei voințe la cooperare prin design și în speranța aplicării unor instrumente digitale. Mulțumesc frumos, aștept întrebările dumneavoastră. Mulțumim, Elian.
Într-adevăr, o prezentare foarte interesantă. Deci într-adevăr, idei, recomandări și insight-uri foarte interesante și folositoare pentru noi, mai ales ceea ce ține de formularea întrebărilor sau arta formulării întrebărilor corecte la timp și la organizații, instituții respective.
Înainte de a trece la runda de întrebări, aș vrea noi să mulțumim toți vorbitorii noștri cu o rundă de aplauze. Vă rog frumos. Și acum, cu toate că este deja timpul a pauzei de cafea, eu înțeleg că toți sunt, se gândesc deja la cafeaua ceea din din hol, dar totuși aș propune să adresăm câteva întrebări, că tema într-adevăr este foarte interesantă.
Deci da, vă rog frumos. Da, deja avem câteva întrebări. Haideți să colectăm întrebările și pe urmă răspunsurile.
Da. Bună ziua, eu sunt Vasile Pleșca și eu lucrez la moment la CEC al Republicii Moldova. În primul rând aș vrea să mulțumesc tuturor vorbitorilor.
Mi-a plăcut foarte mult, mi-a, îmi pare foarte interesant. Ați vorbit despre transparență financiară, despre sancțiunile care sunt nesemnificative în Albania. Dar am două întrebări legate de subiectul pe care l-ați abordat.
Prima mea întrebare se referă la responsabilizare. Și am vrut să întreb: există vreo altă formă de responsabilizare în afară de acea amendă de 30 de euro, mai puțin de 30 de euro, pentru partidele politice, pentru candidați, pentru că nu au declarat rapoartele, nu le-au prezentat sau au declarat zero cheltuieli, când este foarte clar că cheltuielile pentru campanie electorală au s-au făcut?
A doua întrebare: cum reacționează societatea civilă la aceste lucruri? Poate protestează sau poate candidatul și partidul pierde încrederea și popularitatea în rândul cetățenilor? Vă mulțumesc.
Septimius Pârvan, Expert Forum. Noi, ca organizație a societății civile, am lucrat mai mult timp privind monitorizarea finanțării campaniilor electorale. Încercăm să fim și constructivi și critici, inclusiv în alegerile din 2024.
Cred că două subiecte, sunt două subiecte la care vreau să pun întrebări oricui din prezidiu. Unul ține, o întrebare ține de cooperarea dintre instituții. Poate o idee constructivă cum să se rezolve lucrul ăsta.
Una ține în special de donatorii interpuse sau falși, pentru că deseori ne uităm la banii care sunt reflectați în declarații, dar e probabil mai greu de văzut de unde vin banii. Bun, aveți un transfer bancar care este absolut legal, dar de unde, care e sursa acelor bani?
În România, de exemplu, noi am analizat declarațiile activelor, care nu mai sunt publice din cauza hotărârii Curții Curții Constituționale, dar am văzut donatori când au oferit până la 100000 € unui partid, deși nu aveau cum să aibă bani. Am văzut în alegerile parlamentare candidați care au oferit 40000 în campanie, dar au declarat zero în declarația pe venituri. Întrebarea mea ar fi, în afară, pe lângă organul de supraveghere care are împuterniciri limitate de a verifica sursa de finanțare, cum vedeți cooperarea interinstituțională aici? Și de altfel și transparentizarea surselor de finanțare, atât publice cât și private, a cheltuielilor pe categorii și a furnizorilor de materiale de propagandă electorală, a constituit un element extrem de important. Întârzierea sau lipsa detaliilor pot afecta încrederea cetățenilor și capacitatea societății civile de a monitoriza corectitudinea procesului electoral.
Un alt aspect se referă la utilizarea intensă a mediului online și a platformelor digitale în campania, care electorală, care aduce provocări noi privind finanțarea, mai ales în ce privește sponsorizările, publicitatea și controlul cheltuielilor efectuate. A fost nevoie de adaptarea cadrului legal și a mecanismelor de monitorizare la aceste realități.
Iar aspectul care a fost subliniat și anterior, referitor la colaborarea cu, dintre instituțiile implicate, care a avut un rol extrem, extrem de important în organizarea alegerilor din România, respectiv cu Ministerul de Finanțe, cu, și din cadrul Ministerului de Finanțe, Agenția Națională de Administrare Fiscală, băncile comerciale, care au avut un rol extrem de important, platformele online și Ministerul Afacerilor Interne. Astfel că pentru garantarea unui proces electoral echitabil și transparent, în anul 2025 a fost necesară o colaborare strânsă între instituțiile de reglementare, organismele de supraveghere și societatea civilă, precum și adaptarea continuă a măsurilor legislative și operaționale în fața provocărilor emergente din sfera finanțării campaniilor electorale.
Drept urmare, cu ocazia scrutinului electoral pentru alegerea președintelui României din anul 2025, Guvernul României a adoptat ordonanța de urgență numărul 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru președintele României din anul 2025 și al alegerilor parțiale din anul 2025, prin care s-a, s-au adaptat o serie de măsuri pentru organizarea și desfășurarea în bune condiții a alegerilor pentru președintele României.
Acest act normativ a stabilit faptul că pe durata campaniei electorale a alegerilor pentru președintele României din anul 2025, actorii politici definiți în sensul articolului 3.4 din regulamentul UE 2024/900 asigură publicarea, împreună cu fiecare material publicitar, a unor informații care să crească nivelul de transparență în ceea ce privește publicitatea politică. În aplicarea acestei obligații statuate la nivel primar, autoritatea electorală permanentă a adoptat, în cursul lunii martie, hotărârea numărul 9/2025 privind modul de promovare, distribuire, publicare sau editare a materialelor publicitare politice utilizate în campania electorală la alegerile pentru președintele României din anul 2025.
Iar acest act normativ a stabilit liniile generale aplicabile etichetării materialelor de publicitate politică, care au ghidat activitatea Biroului Electoral Central, al cărui suport a fost asigurat de echipa de lucru pentru campania online, echipă din care au făcut parte specialiști din cadrul autorității electorale permanente, Ministerului Afacerilor Interne, Consiliului Național al Audiovizualului, Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, Directoratului Național de Securitate Cibernetică și Ministerul Afacerilor Externe. Campania electorală pentru alegerile prezidențiale în mediul online, în special pe TikTok, a fost marcată uneori de un comportament inautenti, coordonat, remarcat la unii competitori electorali.
În monitorizarea desfășurată în perioada campaniei a fost identificată o creștere semnificativă a conținutului coordonat de natură politică, disimulat sub formă de conținut aparent organic și generat de rețele de conturi neautentice. În lipsa unor mecanisme de reglementare adaptate specificului digital, fenomenul finanțării campaniilor de către terți continuă să producă efecte semnificative asupra echității electorale.
Pe lângă comportamentul inautentific intern, campania a fost afectată și de tentative de, tentativă de interferență cu actori statali sau non-statali. Autoritatea electorală permanentă a asigurat monitorizarea și controlul finanțării campaniei electorale prin analiza permanentă a surselor de finanțare utilizate în campania electorală de către competitorii electorali, prin verificarea cheltuielilor efectuate în campania electorală, unde cel mai mare procent a fost alocat propagandei din mediul online și prin verificarea respectării de către competitori a noilor reglementări referitoare la modul de promovare, distribuire, publicare sau editare a materialelor de propagandă politică în anul 2025.
Pentru a asigura un climat cât mai ridicat de transparență în ceea ce privește informațiile furnizate de către competitori, a fost implementat un mecanism de publicare săptămânală a datelor privind veniturile și cheltuielile aferente campaniei electorale, incluzând sursele de finanțare, categoriile de cheltuieli și identificarea furnizorilor de servicii și de bunuri și servicii către care au fost direcționate respectivele fonduri. Totodată au fost monitorizate, verificate și înlăturate în timp util materiale de propagandă electorală neconforme, au fost aplicate sancțiuni atât competitorilor electorali cât și terților, ca urmare a nerespectării prevederilor referitoare la producerea, utilizarea, etichetarea și diseminarea materialelor de publicitate politică, precum și efectuarea cheltuielilor pentru campania electorală de către alte persoane decât candidații participanți la acest scrutin sau formațiuni politice care i-au susținut.
Au fost analizate și verificate cu celeritate toate sesizările primite, deciziile Biroului Electoral Central, precum și ale birourilor de circumscripție electorală și s-au aplicat sancțiuni contravenționale cu un puternic caracter disuasiv. Cu toate acestea, sunt necesare măsuri pentru consolidarea supravegherii campaniilor digitale, având în vedere ritmul accelerat al evoluțiilor tehnologice de comunicare și complexitatea tot mai mare a mecanismelor de comunicare, a mecanismelor de promovare online, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale. Lipsa unui cadru clar de reglementare în acest domeniu poate favoriza apariția unor practici netransparente, precum sponsorizările opace.
Iar lipsa unui cadru clar de reglementare poate favoriza recursul abuziv la tehnici de micro targetare a alegătorilor sau diseminarea conținutului manipulator. Prin urmare, este esențială actualizarea legislației și întărirea capacității instituționale de monitorizare pentru a asigura respectarea principiilor de echitate, transparență și legalitate în spațiul digital electoral, motiv pentru care campaniile digitale trebuie să fie supuse acelorași standarde și reglementări ca cele tradiționale. Iar colaborarea strânsă între autorități, partide, platforme mari digitale, societate civilă pot preveni manipularea și influențele ascunse, proces esențial.
Vă mulțumesc. Cel de-al doilea aspect la care vreau să fac referire este acela în care am constatat că un echilibru de reglementare este absolut necesar. Atât suprareglementarea poate să fie dăunătoare, cât și lipsa unei reglementări. Sigur că și noi ne-am confruntat cu o lipsă de reglementare pe mediul online, ceea ce a condus la anularea alegerilor prezidențiale din 2024, un proces absolut corect pentru că încrederea cetățenilor trebuie să existe permanent și un proces electoral care a fost viciat prin finanțări obscure, opace. Vreau să vă spun că departamentul de control al finanțării partidelor politice a aplicat sancțiuni maxime competitorului electoral în cauză și a sesizat organele de cercetare penală.
Mai mult decât atât, am pus la dispoziție raportul de control, documente pe care am reușit să le instrumentăm, să le verificăm, să le controlăm, de așa manieră să se aplice legea în cazurile în care finanțarea a fost ilegală. Sigur că personal pledez pentru utilizarea tuturor formelor de finanțare, fie ele și prin criptomonede. Deci indiferent de forma de finanțare, dar extrem, extrem de important este ca orice finanțare, indiferent de modul în care se face, să fie verificabilă, să fie transparentă, să poată fi controlată, deci să fie la vedere.
Cam atât. Dacă sunt întrebări, cu plăcere vă voi răspunde. Mulțumesc.
