Bună dimineața!
Așa cum am spus, o să facem regula conferinței de presă, în care o să spun preocupările curente ale Administrației și mai ales o să răspund la toate întrebările dumneavoastră, n-o să aveți limite de întrebări. Patru puncte de la mine înainte de întrebări.
În primul rând, pe măsurile fiscale câteva chestiuni. Vreau să transmit românilor că este o chestiune provizorie, că România are potențial economic. Așa cum am spus de mai multe ori, la sfârșitul 2026, dacă nu facem greșeli, vom intra în OCDE și, în felul acesta, România va fi interesantă pentru investitori străini. De asemenea, economia românească are un potențial de dezvoltare imediat ce vom trece peste această scurtă perioadă de redresare.
Al doilea lucru, vreau să asigur investitorii și piețele financiare că suntem oameni serioși, am promis că facem reforme, le vom face, pentru ca situația financiară a României să se redreseze.
Apoi, în momentul în care o să vină rectificarea bugetară pentru 2025, și Administrația Prezidențială va propune o reducere cu 20% a bugetului propriu, pentru a participa la acest efort colectiv.
Cred că, și am primit des această întrebare - de ce nu s-a început cu măsuri de corecție, acele măsuri de corecție a privilegiilor înainte de măsuri care să afecteze toată lumea - răspunsul este că - și mi se pare că nu a fost suficient de bine explicat în spațiul public - răspunsul este că a fost o presiune a timpului pentru piețele financiare care au fost expuse ani de zile la promisiuni neonorate ale României de a reduce cheltuielile. Singurul răspuns care era credibil pentru ei, sub presiunea timpului, a fost că vor crește veniturile. Însă, pe chestiunea TVA, de care sunt sigur că sunteți interesați, angajamentul Guvernului, în momentul în care el a fost investit, a fost că TVA nu va crește și că vom avea o reevaluare la începutul lunii octombrie, înainte de evaluarea Comisiei din 15 octombrie, și vom vedea în acel moment dacă măsurile sunt suficiente sau nu. Pentru ca România să poată să treacă de această perioadă fără majorarea TVA, erau nevoie și erau absolut realizabile un set de măsuri, discuții, cu Comisia, cu agențiile de rating, și această măsură putea să nu fie luată la acest moment.
O chestiune importantă, pentru că vom vorbi în setul al doilea de măsuri de pensiile speciale ale magistraților. Aici sunt de spus câteva lucruri. În primul rând, că a fost o greșeală uriașă a politicului în momentul în care pensia a ajuns să fie mai mare decât salariul. Și atunci, evident că, în momentul în care într-o meserie pensia este mai mare decât salariul, stimulezi oamenii să iasă din sistem. Asta a fost prima greșeală. A doua greșeală a clasei politice față de magistrați a fost că, în ultimii ani, față de situația, evident, nepotrivită care a fost creată, au fost mesaje heirupiste care au făcut ca din zona de magistrați și procurori foarte mulți să iasă la pensie și în felul ăsta, tocmai pentru că nu era ceva previzibil și, în felul ăsta, din păcate, prin pierderea unor profesioniști, calitatea actului de justiție a scăzut în România. Acum, mesajul care este important, care este foarte ferm: în legea magistraților, în acest moment, există o prevedere tranzitorie care spune că persoanele care îndeplinesc condiția de pensionare, la acest moment, își păstrează drepturile pe care legea le prevede la acest moment, în ipoteza în care vor ieși la pensie mai târziu. Și ceea ce vreau să transmit foarte ferm este că această prevedere tranzitorie va rămâne în modificarea legii magistraților, adică mesajul meu este că toți cei care îndeplinesc vârsta de pensionare în acest moment nu trebuie să se precipite să iasă din sistem, pentru că această prevedere va rămâne în vigoare și asta este în folosul sistemului de justiție din România.
În ceea ce privește activitatea externă, vreau să vă dau niște date importante pentru luna iulie. 16 iulie este momentul în care Comisia Europeană va publica proiectul Cadrului Financiar Multianual, adică fondurile europene 2028-2034. Din acel moment, va începe o foarte lungă dezbatere între Comisie, Parlament și statele membre pe cum vor arăta fondurile europene pentru 2028-2034. 18 iulie, vinerea aceasta, vom face o vizită oficială în Germania, unde voi avea întâlniri cu Președintele Steinmeier și cu Cancelarul Merz, și cu oameni de afaceri reprezentativi din Germania. 25-26 iulie, vizită oficială în Austria, unde mă voi întâlni cu Președintele Van der Bellen și cu cancelarul Stocker. De asemenea, voi participa la un forum al oamenilor de afaceri. 29 iulie este momentul până la care România trebuie să transmită Comisiei Europene schița de proiecte pe care dorește să le finanțeze din programul SAFE, programul de înarmare, de pregătire cu echipament militar al Uniunii Europene, pentru care, după cum știți, sunt împrumuturi în valoare totală de 150 miliarde de euro la condiții de împrumut foarte bune.
Este foarte important - și de asta am menționat și întâlnirea cu oamenii de afaceri și participarea din Germania și forumul de afaceri din Austria - este foarte important ca dimensiunea economică din relațiile noastre externe să fie dezvoltată.
Din păcate, în acest moment, componenta economică a activității noastre externe este extrem, extrem de slabă, și am vorbit de mai multe ori cu doamna ministru despre cum putem să remediem această componentă.
Și, pentru că a fost o discuție în spațiul public despre cheltuielile pe care le-am făcut în campanie și în precampanie, atât în alegerile locale din București, cât și în alegerile prezidențiale, am venit în fața dumneavoastră cu o situație, și asta spune după cum urmează.
În precampania din alegerile locale din 2024 - o să vă dau această hârtie cu datele exacte - în precampania din 2024 pentru alegerile locale, am avut donații de 1.750.000 de lei și cheltuieli de 1.600.000 de lei, deci diferența dintre donațiile pe care le-am primit și cheltuielile pe care le-am făcut - 145.000 de lei. Dintre donatori, Măriuca și Florin Talpeș - 660.000 de lei, Bogdan Micu - 250.000 de lei, astea sunt sumele mai mari de 5.000 de euro, și 3.179 donații online de la 2.954 de donatori care au donat prin platformă, suma strânsă a fost de 843.000 de lei. Asta a fost precampania, unde, după cum știți, cheltuielile nu sunt rambursate de stat.
În campania din 2024 pentru alegeri locale, am cheltuit 660.000 de lei, care e suma maximă prevăzută de lege, pentru care m-am împrumutat de 480.000 de lei, și suma de 660.000 mi-a fost rambursată de Autoritatea Electorală, și eu am rambursat aceste împrumuturi, care au venit de la o bancă și de la 3 persoane fizice pe care le aveți în hârtie.
În precampania prezidențială din 2025, donațiile au fost de 9.500.000 de lei, cheltuielile au fost de 7.000.000 de lei, deci rezultă o diferență de 2.500.000 de lei, donații totale, mai puțin decât cheltuielile pe care noi le-am făcut în precampanie. Donații online mai puțin de 5.000 de euro au fost 18.700 de donații de la 15.800 de donatori unici, iar suma strânsă a fost de 6.500.000 de lei.
A fost o întrebare în timpul campaniei, cine au fost persoanele care au donat sume mai mari? Cinci persoane: Măriuca și Florin Talpeș - 810.000 de lei, Dan Ostahie - 810.000 de lei, asta era suma maximă pe care o persoană fizică putea să o doneze, Aurel Iancu - 500.000 de lei, Ana Maria Mihai - 250.000 de mii de lei, și o persoană care a donat 485.000 de lei și care a dorit să rămână confidențială, evident că informația este la autoritățile statului despre cine e respectiva persoană.
Iar pentru campanie, cele 30 de zile plus cele două săptămâni, turul doi, pentru alegerile prezidențiale: cheltuielile pe care le-am făcut în turul întâi, 20,5 de milioane de lei, pentru care am solicitat rambursare de la Autoritatea Electorală. Pentru asta, m-am împrumutat cu 20.200.000 de lei de la 111 persoane. Cheltuielile totale din turul doi, 40,5 milioane - asta era limita legală - pentru care m-am împrumutat cu 38,5 milioane de la 239 de persoane.
O să vă pun la dispoziție 4 materiale, în primul rând, un tabel Excel cu cele 3.300 de donații din alegerile locale. Acolo, persoanele care au donat au avut posibilitatea fie să-și lase numele, fie să spună că vor să rămână confidențiale - deci o să aveți acest tabel; o să aveți, de asemenea, tabelul cu cele 19.000 de donații din alegerile prezidențiale. La fel, a existat un câmp în care persoanele puteau să opteze să își spună numele sau să rămână confidențial. Și, de asemenea, un tabel cu cele 350 de persoane care m-au împrumutat pentru campania pentru alegerile prezidențiale. Pentru ei, pentru că împrumuturile astea s-au făcut la notar, ulterior le-am scris e-mail-uri tuturor și am întrebat cine vrea să le publicăm numele, cine vrea să rămână confidențial, și o să vedeți, aproape jumătate și-au publicat numele și o să-l aveți. Și, de asemenea, declarația de avere o să o punem, așa cum am spus, pe site-ul Președinției, pentru că așa spune legea. Ea e mai incompletă decât documentele pe care o să vi le dau, în sensul că prevede numai împrumuturile pentru anul ăsta și donațiile pentru anul trecut.
Dacă aveți întrebări.
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Azi este 14 iulie, și au trecut 742 de zile de când Serviciul Român de Informații e condus interimar și nu are un director civil numit. Când ne putem aștepta de la dumneavoastră la o numire și, în plus, dacă luați în calcul să păstrați la conducerea anumitor servicii niște persoane care ocupă postul de foarte mult timp, precum directorul SPP, domnul Pahonțu?
Președintele Nicușor Dan: Pentru SRI, într-un timp relativ scurt, o să vedem când o să avem sesiuni parlamentare, pentru că, după cum știți, eu fac propunerea, iar Parlamentul trebuie să o voteze.
Jurnalist: Vă propun și un scenariu politic. În eventualitatea în care, în toamnă, PSD decide să iasă de la guvernare și Guvernul Bolojan pierde sprijinul social-democraților și se ajunge inclusiv la căderea guvernului în plină implementare a pachetelor 2 și 3, ați fi în continuare dispus să-l numiți pe Ilie Bolojan premier, chiar și în configurația unui Guvern interimar, fără PSD?
Președintele Nicușor Dan: Pentru moment, față de situația pe care o traversează România, este absolut lăudabil că fiecare din partidele pro-occidentale și-a asumat participarea la guvernare, știind că o să fie costuri politice pentru asta. Deci eu vreau să mulțumesc partidelor care și-au asumat împreună guvernarea și formează această coaliție și doresc că această coaliție să dureze cât mai mult. Asta e ce pot să vă spun.
Jurnalist: Și ultima întrebare. Ne-ați spus astăzi că componenta externă a României este slabă. Mulți români s-au întrebat în ultimele zile, și cred că e normal să ne dați dumneavoastră clarificări, de ce nu ați participat în persoană la Summitul de la Roma pentru Ucraina, deși am avut acolo reprezentanți ai Ministerului de Externe și ai Guvernului. Dumneavoastră de ce nu ați participat, cum au făcut alți lideri vecini Ucrainei, precum președinta Maia Sandu?
Președintele Nicușor Dan: Da, a fost această reuniune de la Roma, acolo a participat ministra de externe, a participat șeful cancelariei, care coordonează, ca să spunem așa, intențiile administrative ale statului român în ceea ce privește reconstrucția. În cadrul reuniunii de la Roma, a fost o întâlnire a așa-numitei Coaliții de voință, la care am participat în format online.
Jurnalist: În campania electorală ați spus că nu veți accepta sub nicio formă majorarea TVA. Am văzut însă că în primul pachet de măsuri fiscale este prevăzută creșterea TVA la 21%. Cine v-a convins că această măsură este necesară și în baza căror argumente? Pentru că știm din declarațiile premierului că ați insistat ca TVA să rămână la cota inițială.
Președintele Nicușor Dan: Da, poate nu am fost suficient de explicit când am spus asta mai devreme. În acea lună pe care am avut-o, înainte de numirea Prim-ministrului, m-am uitat în foarte, foarte multe date financiare și, în cunoștință de cauză, am avut această discuție cu Coaliția și cu premierul desemnat, și asta a fost înțelegerea pe care am avut-o la momentul formării Guvernului. Așa cum am spus, pentru ca corecțiile să fie făcute cu păstrarea TVA la 19%, trebuiau un set de măsuri administrative, discuții, în fine, un complex de măsuri care ar fi trebuit să fie luate, și în continuare sunt absolut convins că era o direcție. Din momentul în care am numit Guvernul, cu această condiție, toate discuțiile, măsurile au intrat în atributul Guvernului. Asta e ce pot să vă spun.
Jurnalist: Și dacă mai îmi permiteți o întrebare, cum răspundeți criticilor că pachetul de măsuri fiscale pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament afectează clasa de mijloc și persoanele vulnerabile, în timp ce marile averi și companiile multinaționale scapă, cel puțin acum, de o impozitare majoră?
Președintele Nicușor Dan: Așa cum am spus, discuția e complexă, dar noi eram într-o situație în care planul acesta de măsuri trebuia să fie rapid, credibil pentru Comisia Europeană și, mai ales, pentru agențiile de rating și semnalele de la ei au fost că „nu mai credem, România a promis de multe ori că face reduceri de cheltuieli, nu le-a făcut, pentru ca să credem că vă redresați, trebuie să măriți niște venituri pe care putem să estimăm că vor reduce deficitul în luna următoare a punerilor în practică”. Pe scurt, asta a fost.
Jurnalist: Domnule Președinte, până când are Guvernul Bolojan un cec în alb pentru a redresa deficitul bugetar și dacă vă temeți că aceste măsuri ar putea, în final, mai mult să alimenteze valul extremist, în vederea alegerilor din 2028?
Președintele Nicușor Dan: Este un Guvern care are susținerea parlamentară, și atâta timp cât - perioadă pe care eu mi-o doresc a fi cât mai lungă pentru binele României - atâta timp cât această coaliție va funcționa, măsurile vor merge înainte.
Jurnalist: Credeți că ar rezista Coaliția și dacă ar fi să mai avem alegeri pentru capitală în această toamnă?
Președintele Nicușor Dan: Cred că da.
Jurnalist: În privința pensionării și numirii magistraților, CSM vă acuză că tergiversați fără nicio explicație aceste proceduri, lucru care generează consecințe negative în activitatea instanțelor judecătorești. Magistrații constată un adevărat blocaj în derularea acestor proceduri. Cum răspundeți acuzațiilor și când veți semna acele pensionări și numiri?
Președintele Nicușor Dan: Cred că și-au ales prost persoana împotriva căreia să iasă cu un comunicat de presă. Eu sunt unul dintre politicienii care a fost des în instanța de judecată, care înțelege că sunt mulți magistrați care lucrează sâmbăta și duminica pentru a redacta, care înțelege că volumul de muncă este de multe ori peste puterile unei persoane, și sunt un politician care, de asemenea, înțelege că această - nu știu cum să-i spun - acest oprobiu public la adresa magistraților face rău democrației din România, deci CSM cred că ar trebui să se gândească la mine ca la un partener. Acestea fiind spuse, sunt vreo 40-50 de cereri de pensionare care au ajuns la mine. În momentul în care m-am uitat la ele, am văzut că cererile sunt incomplete, adică era doar o rezoluție sau, în fine, nu știu cum se numește actul administrativ al CSM, dar nu și toate actele pe care ei le primiseră de la judecători, procurori. Am solicitat ca dosarele să fie completate. Asta s-a întâmplat, deci, din acel moment, dosarele au venit complete și cele care veniseră inițial au fost completate. Ele au ajuns la mine după ce le-au verificat și colegii mei acum două-trei săptămâni, am încercat chiar weekendul acesta, dar n-am avut timp să mă uit pe ele. E o chestiune de zile până când le semnez, deci nu este vreun război, răzmeriță, pur și simplu chestiuni administrative.
Jurnalist: Dacă mai permiteți o întrebare, ați contestat la CCR o lege referitoare la antisemitism, inițiată de deputatul Silviu Vexler, care a anunțat că renunță la decorație, deoarece prin această contestație a dumneavoastră s-ar încuraja promovarea în continuare a ideologiei legionare și a extremismului. El, acest deputat, sugerează că Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului și Comitetul interministerial dedicat acelei probleme ar trebui desființate. Dumneavoastră cum răspundeți?
Președintele Nicușor Dan: Da. În primul rând, să lămuresc o chestiune de procedură înainte să vă răspund la întrebare, pentru că am văzut în spațiu public întrebarea „sunt atâtea probleme în România și Președintele exact de legea asta s-a apucat”. Ca să lămurim, este o obligație constituțională a Președintelui ca, pentru orice lege care este votată de camera decizională din Parlament, în termen de 20 de zile, fie să o promulge, fie să o trimită la Curtea Constituțională, dacă apreciază că este neconstituțională, fie să o trimită înapoi la Parlament dacă apreciază că anumit chestiuni trebuie clarificate sau modificate. Deci, în intervalul ăsta de timp, cred că am promulgat vreo 40-50 de legi. Pe aceasta am trimis-o la Curtea Constituțională și pe cea privind Codul Rutier am trimis-o înapoi la Parlament pentru că erau niște prevederi care încălcau niște directive europene, cel puțin așa au apreciat colegii mei. Deci asta e chestiunea procedurală. Apoi, evident că nu sunt o persoană care să încurajeze tipul acesta de manifestări și vreau să întrebăm toți Parchetul ce s-a întâmplat cu zecile sau poate sutele de amenințări pe care jurnaliștii le-au primit în cursul lunilor noiembrie-decembrie 2024. Deci aici vorbim de niște fapte extrem, extrem de concrete, amenințări la adresa unor jurnaliști, sau ce s-a întâmplat cu amenințările la adresa domnului Vexler primite imediat ce această lege a fost pusă în circuitul parlamentar. Deci acestea sunt niște chestiuni extrem, extrem de concrete și față de care statul român trebuie să reacționeze extrem, extrem de ferm, pe de o parte. Pe de altă parte, dacă ne uităm la conținutul acestei legi, așa cum probabil ați citit sesizarea pe care am făcut-o Curții Constituționale, o să vedeți că sunt niște chestiuni extrem de neclare acolo, și vă dau un exemplu. În orașul Făgăraș există o mică asociație care se ocupă de promovarea Rezistenței din Munții Făgăraș, face expoziții, fel de fel de evenimente de felul ăsta. Între membrii Rezistenței din Munții Făgăraș sunt câteva persoane care în trecutul lor au fost parte din mișcarea legionară. Întrebarea este: această asociație are sau nu are caracter legionar? - pentru că legea nu ne spune. Și, dacă are caracter legionar, oamenii ăștia trebuie să facă pușcărie sau nu? - pentru că legea ne spune că, dacă fondezi o asociație cu caracter legionar, trebuie să faci pușcărie. Eu cred că nu, eu cred că este legitim să promovezi Rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș. Și sunt multe astfel de neclarități care lasă loc arbitrariului. Evident, trebuie să avem o lege care să condamne manifestări xenofobe, antisemite, rasiste, de orice fel, fără discuție, dar o astfel de lege trebuie să fie foarte clară, ca să nu lase loc la interpretări și eventual la abuzuri.
Jurnalist: Legat de măsurile fiscale spuneți ceva mai devreme că sunt ceva provizoriu. După stabilizarea și redresarea economiei, din ce ați discutat cu premierul Ilie Bolojan, e posibil să reveniți asupra unor măsuri contestate de unele categorii sociale?
Președintele Nicușor Dan: Da, vă dați seama că totul este... Hai să ne uităm la sporuri, de exemplu. Sunt vreo 200 de sporuri, care, de-a lungul timpului, au fost acordate prin lege. Unele sunt incluse în salariu, altele nu sunt incluse în salariu, au fost acordate diferitelor categorii profesionale. Nu se putea face o analiză în 30-40 de zile pe toate aceste 200 de sporuri, și să fie și identificate actele normative, și să fie făcute și proiectele de modificări pentru aceste acte normative. România are nevoie - și toate partidele care formează Coaliția au fost de acord cu asta - România are nevoie de o lege a salarizării unitare, în care să avem o abordare foarte nuanțată pe toate categoriile profesionale și să dispară sporurile. Adică, în funcție de ceea ce sunt actualmente sporuri justificate, să fie incluse în legea salarizării unitare, și de legea asta să nu ne mai atingem ani de zile. Cam asta este unde trebuie să ajungem. Dar probabil că, pentru a face asta, ne trebuie un an, un an și jumătate. Deci acum ați văzut că am avut o atitudine nuanțată față de Guvern. Unde le dau dreptate este că au trebuit luate niște măsuri, ca să spunem așa, din topor, pentru că nu a existat timpul pentru analiză și ne presa timpul.
Jurnalist: Deci într-un an, un an și jumătate am putea avea măsuri relaxate?
Președintele Nicușor Dan: Într-un an, un an și jumătate am putea să avem un set de măsuri echilibrate asupra impozitării și taxării în România.
Jurnalist: Și încă o întrebare vă rog legat de discuțiile din Coaliția de guvernare. Am văzut nemulțumirile PSD, pe care le am văzut și atunci când s-a format acest Guvern. Considerați că Partidul Social democrat sau liderii PSD practică un șantaj acum?
Președintele Nicușor Dan: Repet, eu sunt foarte mulțumit că toate cele patru partide plus minoritățile naționale au înțeles imperativul pentru România în acest moment. Bineînțeles că într-o coaliție cu patru partide care e obligată să ia măsuri care de multe ori sunt nepopulare, tot timpul o să avem discuții care sunt și interne, și externe. Pentru moment, această coaliție funcționează și asta este lucrul important pentru România.
Jurnalist: Aflăm pe surse că foștii judecători de la Curtea Constituțională, cei care tocmai și-au încheiat ieri mandatul, ar fi vrut să se premieze singuri cu 180.000 de lei pentru fiecare la ieșirea din activitate. Sigur, legea permite acest lucru, dar cred că e important și contextul, contextul în care magistrații de la Curtea Constituțională au venituri mult peste medie, în condițiile în care oamenii care au venituri mici sunt puși să plătească taxe mai mari, fie că vorbim de TVA, fie că vorbim de CASS. În acest context, voiam să vă întreb, dacă vor continua magistrații să încerce să obțină aceste prime, dumneavoastră veți susține acest demers? Sau cum îl vedeți?
Președintele Nicușor Dan: Noi toți, ca societate, plătim acum pentru niște legi extrem, extrem de proaste care au fost date de-a lungul anilor. Această primă de pensionare este prezentă într-o lege care a fost votată, nu trebuie să fie aprobată de mine în momentul acesta. Mai departe, este o discuție între Curtea Constituțională, care are un buget pe care i-l dă Parlamentul prin lege și care poate să fie eventual modificat, și Guvern, Parlament, care le asigură finanțarea. Eu sunt spectator.
Jurnalist: Puteți să dați o direcție, cel puțin. Și o întrebare tot pe tema pensiilor, pentru că se vorbește din nou, încă, despre reforma pensiilor speciale. Chiar și după ce a fost adoptat acest prim pachet de măsuri, nu s-a regăsit acolo această reformă. Cel mai probabil, înțelegem, se va regăsi într-un pachet viitor, însă de fiecare dată, tentativele de reformare a pensiilor speciale au fost blocate la Curtea Constituțională. Acum, sigur, avem o nouă componență, însă, chiar și în această nouă componență, unul dintre noii judecători, este vorba despre domnul Csaba Asztalos, cumva, le-a luat apărarea pensiilor speciale, spunea că ar trebui totuși ca reforma să fie blândă, așa a dat de înțeles. Voiam să vă întreb ce părere aveți dumneavoastră despre asta și dacă credeți că poate de această dată va fi ceva diferit la Curtea Constituțională, dacă va ajunge reforma acolo.
Președintele Nicușor Dan: Nu e vorba doar de Curtea Constituțională, e vorba și de calitatea legii. Adică, dacă tu ai spus total, total nejustificat, în urmă cu 10 ani, „judecătorul are pensie mai mare decât salariul”, și după aceea vii cu o lege și spui „din momentul ăsta, nu, pensia e mai mică decât salariul”, din păcate, această prevedere - nu intru eu în toate subtilitățile - dar această prevedere s-ar putea să fie neconstituțională. Deci, tocmai de asta e bine ca, în momentul în care legiferezi, să o faci gândindu-te și la 20 de ani înainte, ceea ce, din păcate, nu s-a întâmplat în România.
Jurnalist: Și o ultimă întrebare, dacă îmi permiteți, voiam să vă întreb dacă vă veți reduce și dumneavoastră indemnizația cu 20%, în semn de solidaritate, sau dacă considerați și dumneavoastră că e, mai degrabă, un gest populist, la fel ca premierul Ilie Bolojan.
Președintele Nicușor Dan: Da, eu ce am spus mai devreme a fost că am făcut analizele la Administrația Prezidențială și că putem să reducem bugetul Administrației Prezidențiale cu 20%, asta înseamnă 20 de milioane de lei, mult mai mult decât 1.000 de lei sau 2.000 de lei pe care aș putea eu să-i reduc din salariul meu.
Jurnalist: Domnule Președinte, aș vrea să revin puțin la atitudinea dumneavoastră, ați numit-o „nuanțată”, față de Guvern. Spuneați că ați avut o înțelegere cu Guvernul să nu majoreze TVA în acest prim pachet. În urma deciziei luate de Guvern, cum ați caracteriza relația dumneavoastră cu Guvernul, cu premierul Ilie Bolojan și aveți încredere că de acum înainte, pe pachetele viitoare de măsuri, aceste înțelegeri vor fi respectate sau veți mai participa la discuții privind măsurile fiscale cu Guvernul?
Președintele Nicușor Dan: La a doua întrebare, răspunsul este „mult mai puțin decât am făcut-o în perioada dinainte de formarea Guvernului”, pentru că, cel puțin pe multe din măsurile pe care le-am auzit pe pachetul 2 și 3, am avut această discuție înainte. Am fost foarte, foarte atent la chestiunea magistraților, pentru că, totuși, nu e o meserie ca oricare alta. De calitatea actului de justiție depind foarte multe lucruri în România. Așa cum am spus, din păcate, din acest război contra magistraților, am avut foarte mulți oameni care au ieșit din sistem și calitatea actului de justiție a scăzut, deci, dacă vorbim strict de pachetul 2, și de asta am și făcut-o la început, mă interesează foarte tare cum se va termina discuția pe pensiile speciale. La prima întrebare, suntem în politică și încercăm fiecare dintre noi să acționăm cât mai mult în realizarea interesului național, așa cum îl vede fiecare dintre noi.
Jurnalist: Dar încrederea dumneavoastră în parteneriatul pe care l-ați promis, până la urmă, în campania electorală cu Guvernul a fost afectată de acest episod?
Președintele Nicușor Dan: Și Coaliția majoritară, și Guvernul, și eu, ca Președinte, trebuie să scoatem România din acest moment dificil. Și din partea mea o să aveți toată colaborarea pentru asta.
Jurnalist: Și dacă îmi permiteți încă o întrebare. Spuneați la preluarea mandatului că aveți un armistițiu cu SPP în privința alegerii unei locuințe de protocol până la terminarea anului școlar. Ați luat o decizie în acest sens?
Președintele Nicușor Dan: S-a prelungit armistițiul.
Jurnalist: Până când?
Președintele Nicușor Dan: Știți că la porțile Orientului nimic nu este bine definit. Încă câteva, una, două luni, mai vedem, mai căutăm alternative.
Jurnalist: Domnule Președinte, v-aș întreba despre pozițiile Partidului Social-Democrat, ați fost întrebat și mai devreme, sunt foarte mulți lideri care spun că PSD ar putea să iasă de la guvernare. Care este planul dumneavoastră dacă, totuși, se întâmplă acest lucru și dacă scenariul alegerilor anticipate ar putea exista?
Președintele Nicușor Dan: Nu, așa cum am spus de mai multe ori, ceea ce contează în activitatea noastră este interesul național. Interesul național este ca România să iasă din această dificultate financiară cu un Guvern stabil, și eu sunt optimist că această coaliție va funcționa până când vom depăși aceste obstacole.
Jurnalist: Și mai am o întrebare, dacă îmi permiteți, legată de ambasadorul din Statele Unite ale Americii. Știm foarte bine, România a ratat intrarea în programul Visa Waiver, relațiile cu Statele Unite nu sunt cele mai bune în momentul de față. Dacă vă gândiți, totuși, să schimbați ambasadorul din Statele Unite.
Președintele Nicușor Dan: E o întrebare generală, pentru că o să fie o evaluare pe întreg Corpul Diplomatic. Așa cum am spus, suferința este și mai mare la atașații comerciali. În ceea ce privește relațiile cu Statele Unite, eu cred că suntem într-un moment de normalitate, ținând cont de, să-i spunem, tensiunile, neînțelegerile care au fost acum șase, șapte luni.
Jurnalist: Ar putea exista după această evaluare o schimbare?
Președintele Nicușor Dan: O să fie o evaluare pentru toate pozițiile pe care România le are, pe care le vom face împreună cu ministerul.
Jurnalist: Domnule Președinte, ați legat situația economică a țării și perspectiva de atractivitate investițională a României de aderarea țării noastre la OCDE, la finele anului 2026, dacă nu facem greșeli. La ce greșeli vă referiți și cum pot fi ele evitate?
Președintele Nicușor Dan: În discuția, angajamentul, cum vreți să-i spunem, care am avut-o cu partidele din coaliție înainte de formarea Guvernului, am agreat că țintele din PNRR, sau jaloanele din PNRR, și jaloanele pentru OCDE sunt parte a programului de guvernare și sunt foarte optimist că toată lumea înțelege această responsabilitate. Greșeli, evident că toată lumea poate să facă greșeli, și de asta am luat o marjă, dar eu sunt optimist că o să realizăm, o să bifăm toate jaloanele până la sfârșit de 2026.
Jurnalist: O a doua întrebare. Comisia Europeană, va prezenta miercuri, 16 iulie, propunerea sa privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, dând practic startul bătăliei și negocierilor pentru banii atât de necesari dezvoltării țărilor, inclusiv a României. Presa de la Bruxelles a intrat recent în posesia unei scrisori pe care 14 state membri, inclusiv România, au transmis-o Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerând să nu reducă fondurile de coeziune în detrimentul Apărării și a altor politici, dar și să nu apară scenariul comasării liniilor pe cele două politici tradiționale: coeziune și agricultură. Cât de real este acest scenariu și care este poziția pe care România a prezentat-o Comisiei cu privire la viitorul CFM?
Președintele Nicușor Dan: Poziția este cea pe care ați prezentat-o dumneavoastră. Acum, așa cum am spus, o să fie o negociere de cel puțin un an de zile. Imediat ce o să vedem cifrele, într-una, două săptămâni, o să vedeți o poziție mai detaliată a României.
Jurnalist: Și o ultimă întrebare. Ați menționat că o componentă importantă a vizitelor dvs. externe de la Berlin și de la Viena vor fi forumuri cu oameni de afaceri, dar aș vrea să revin puțin la conferința privind reconstrucția Ucrainei care a avut loc la Roma. Și aș vrea să vă întreb ce strategie și ce dialog are statul român cu mediul de business autohton pentru ca România să se implice în reconstrucția Ucrainei.
Președintele Nicușor Dan: Da, e o întrebare tehnică asta. România are câteva avantaje. Unul este, evident, proximitatea. Al doilea este faptul că în perioada aceasta de război au existat niște fluxuri logistice și niște centre logistice, atât pe militar, pe umanitar, inclusiv pe comercial, vă aduc aminte de tranzitul cerealelor. Și pe această zonă de tranzit logistic au fost niște firme românești care au fost implicate și care, evident, sunt gata și ar fi foarte bine să continue imediat ce va începe procesul de reconstrucție. Mai departe, ca să spun foarte onest, în ceea ce privește scanarea companiilor din România care ar putea să participe la procesul de reconstrucție, aici nu stăm deloc bine în momentul ăsta.
Jurnalist: O primă întrebare este dacă ați avut vreo discuție cu Lia Savonea înainte de a-și depune candidatura pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție și, dacă da, ce ați discutat cu aceasta.
Președintele Nicușor Dan: Am discutat cu mai multă lume.
Jurnalist: Inclusiv cu Lia Savonea?
Președintele Nicușor Dan: Am discutat cu mai multă lume pe subiectul justiției și continui să o fac.
Jurnalist: Și o a doua întrebare, dacă îmi permiteți, este următoarea: de la preluarea mandatului, ați făcut o singură numire a unei noi persoane, domnul Radu Burnete în funcția de consilier prezidențial, la Cotroceni. În rest, ați reconfirmat în funcție vechi consilieri, unii chiar cu vechime de 20 de ani, unii numiți de Președintele Iohannis sau de Președintele interimar Ilie Bolojan. Întrebarea este dacă există echipa Președintelui Nicușor Dan, cine face parte din aceasta, și când veți numi noi consilieri. Menționez aici, de exemplu, că sunt departamente, cum este cel Constituțional-Legislativ, care nu are în prezent nici consilier prezidențial, nici consilier de stat.
Președintele Nicușor Dan: Da, e o analiză care va mai dura una-două luni, sunt persoane pe care mi le doresc să completeze, e o analiză care va mai dura una-două luni.
Jurnalist: Și mai am doar o completare, dacă puteți să faceți, față de ceea ce ați spus pentru numirea noului director de la SRI, dacă veți ține cont aici de propunerile făcute de partidele din coaliție, poate fi un om politic?
Președintele Nicușor Dan: Propunerea, după cum știți, o face Președintele, și bineînțeles că, fiind și momentul acesta delicat, nu-mi doresc să facem jocuri, să propun oameni pe care eventual Parlamentul să-i respingă. O să mă consult cu partidele, dar numirea, în mod constituțional, o face Președintele.
Jurnalist: Domnule Președinte, ne-ați vorbit la început despre banii din precampanie și campanie, despre împrumuturi și donații, ne-ați spus ce se întâmplă cu banii din împrumuturi, că se reîntorc la cei care v-au împrumutat, ce se întâmplă cu banii din donații, cu acea diferență care v-a rămas?
Președintele Nicușor Dan: Da, da. Pentru 2024, AEP, așa cum v-am spus, mi-a rambursat integral cheltuielile. Aștept să văd ce se va întâmpla cu cererile de rambursare pe care le-am făcut și care totalizează 61 de milioane de lei. În ipoteza în care ele vor fi rambursate integral, o să fie o sumă de aproximativ 2 milioane și jumătate de lei care va rămâne. Ca să fie foarte clar, am spus că aceștia cuprind și banii din 2024, acei 145.000 de lei pe care i-am folosit în 2025. Și evident că o să mă și consult cu oamenii care mă urmăresc. Eu mi-aș dori ca acești bani să fie dați pentru a stimula cauze civice, pentru că noi avem în zona de societate civilă - avem zona socială și zona civică. Zona socială a progresat foarte mult în ultimii ani, e și mult mai, să spun, emoțional să dai pentru o cauză socială, pentru că efectele sunt concrete, dar convingerea mea este că noi trebuie să dezvoltăm foarte mult cauza civică, adică asociații care să se intereseze, să facă cereri de informații publice, să vadă unde autoritatea centrală sau locală derapează, și aici suntem în suferință. Deci, în ipoteza fericită în care Autoritatea îmi rambursează toți banii ăștia, cam asta intenția.
Jurnalist: Bun, ați spus mai devreme că relația României cu Statele Unite este pe un trend pozitiv. Aș vrea să vă amintesc faptul că doamna Oana Țoiu, ministru de Externe actualmente, înainte să fie ministru de Externe, i-a numit pe Donald Trump și pe J.D. Vance bătăuși, după conferința de presă care a avut loc în Biroul Oval cu Volodîmîr Zelenski. Dumneavoastră cum vedeți aceste declarații în contextul în care acum doamna Oana Țoiu ocupă o poziția de ministru de Externe?
Președintele Nicușor Dan: Din ce am văzut, am văzut că a avut o discuție foarte cordială cu domnul Rubio, ceea ce nu poate să fie decât pozitiv.
Jurnalist: Și o ultimă întrebare. Domnul Viktor Orbán a spus săptămâna trecută că și-ar dori o întâlnire bilaterală cu dumneavoastră, în care să discutați chestiuni economice, chestiuni militare și chestiuni care țin de război și pace. Ce îi răspundeți?
Președintele Nicușor Dan: Desigur, da. Ne-am intersectat și la reuniunea NATO, și la Consiliul European. Desigur, la un moment dat o să avem această discuție aprofundată.
Jurnalist: Aș reveni la întrebările colegilor mei legate de numirea unui șef civil la conducerea SRI. Aș vrea să vă întreb, v-ați exprimat, în repetate rânduri, dorința ca la șefia SRI să vină o persoană din societatea civilă, cineva cu multă experiență profesională, spuneați dumneavoastră. Pare că veți numi, sau cel puțin așa spuneați, că veți numi foarte curând pe cineva. Aveți deja niște nume în minte și, dacă partidele vor insista ca la șefia SRI să vină un reprezentant numit de ele, cum veți proceda?
Președintele Nicușor Dan: Da, da, așa cum am spus, și discuția asta am avut-o și cu partidele înainte de formarea Guvernului, propunerea va veni de la mine. Evident că îi voi consulta, dar propunerea va veni de la mine. Am niște persoane în cap, așa cum am avut și pentru Curtea Constituțională, încă sunt în proces de analiză.
Jurnalist: La fel și pentru SIE și ...?
Președintele Nicușor Dan: La fel, da.
Jurnalist: Și o a doua întrebare, pe un subiect puțin mai complex. În perioada alegerilor, am observat cum mesajele extremiste și candidații susținuți de Kremlin au capitalizat foarte mult pe tema nostalgiilor comuniste. Pe internet au circulat și circulă, știm cu toții, valuri de meme-uri și de postări care promovează nostalgii comuniste. Un sondaj din 2023 arată că 50% dintre români regretă comunismul. În ultima lună, IICCMER, Institutul pentru Cercetarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, a depus la CNA o sesizare pentru destructurarea unei rețele online, alcătuită din zeci de mii de conturi care promovează cultul dictatorului Ceaușescu. Aceasta aduce în atenția opiniei publice două probleme: pe de o parte, avem o legislație pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei etc., nu avem însă o legislație care să combată promovarea comunismului, a simbolurilor comuniste. Pe de altă parte, nu avem o politică a recuperării memoriei. În Polonia, de exemplu, sunt foarte multe muzee ale comunismului. Polonia continuă să construiască muzee ale comunismului. Copiii de școală merg în vizită la aceste muzee. Și avem, foarte important, un institut al Memoriei Naționale cu peste 2.700 de angajați, inclusiv 70 de procurori. Noi nu avem muzee, sunt inițiative private, gen cea a Anei Blandiana de la Sighet. Mai mult, circulă pe surse informația că IICCMER, instituție care are doar 15 angajați și care a documentat cazuri precum care au dus la condamnarea torționarilor Vișinescu și Ficior, genocidul copiilor din orfelinatele comuniste, urmează să fie comasată sau desființată. Aș vrea să vă întreb, domnule Președinte, cum vedeți ideea desființării sau comasării IICCMER și dacă, în calitate de Președinte, intenționați să vă implicați într-un proiect național, să-i spunem, de recuperare a memoriei, de asumare a trecutului și, da, de combatere a propagandei comuniste.
Președintele Nicușor Dan: Da, da. În primul rând, o comasare a unei instituții nu înseamnă desființarea respectivei activități. Înseamnă doar că nu o să mai existe un contabil dedicat, nu o să mai existe un auditor dedicat, nu o să mai existe un jurist dedicat pentru această instituție și aceste funcții conexe activității principale o să fie împărțite cu alte activități ale instituției comasate. Ăsta este comentariul general. Apoi, da, aveți dreptate, adică România nu a făcut destul pentru a explica, și nu neapărat a explica, cât a explica într-un limbaj care să fie în trend, în conexiune cu modul în care oamenii receptează informația azi: ce a fost regimul comunist pentru România, ce au fost anii '50 pentru România. Ăsta este un lucru pe care noi trebuie să-l facem și, da, un mare institut al comunismului la București este absolut necesar.
Jurnalist: Veți face demersuri în această direcție? Ca Președinte puteți iniția un proiect de țară pe subiectul acesta.
Președintele Nicușor Dan: Da, am avut, inclusiv la primărie în ultimii doi ani am avut mai multe discuții pe subiectul ăsta, pentru că evident că cel mai mare muzeu pe subiectul ăsta ar trebui să fie în București.
Jurnalist: Domnule Președinte, una din temele care se discută intens în societate și în pachetul 2 de redresare a bugetului este interzicerea cumulării pensiei cu salariul în sistemul public. Care e opinia dumneavoastră, vrem să știm. Lăsăm ca societate, ca până acum, ca cineva care ia pensie publică să se poată angaja în sistemul public sau renunțăm la cumulare?
Președintele Nicușor Dan: Da, nu am o opinie, adică mărturisesc că nu am. Există două componente, o componentă juridică, dacă o astfel de interdicție ar fi sau nu ar fi constituțională, asta este prima, la care nu am răspuns, și a doua, o componentă, ca să-i spunem așa, economică, nu am aprofundat și nu vă dau răspuns definitiv.
Jurnalist: Vă întrebam cu privire la un principiu, și pentru că aveți un caz apropiat, cel al omului despre care ați spus că se ocupă cu siguranța dumneavoastră, este vorba de generalul Lucian Pahonțu, șeful SPP, care cumulează pensia cu salariul, și voiam să știu, ca principiu, ce părere aveți dumneavoastră despre acest fenomen, cu un exemplu concret.
Președintele Nicușor Dan: Rămân dator cu răspunsul după ce o să am opiniile și pro și contra.
Jurnalist: Dumneavoastră, în trecut, într-o altă conferință de presă, ne-ați zis că veți analiza acest caz. Pesemne că analiza nu este încă finală, nu?
Președintele Nicușor Dan: Da, sunt multe lucruri de analizat, e o ierarhie de priorități.
Jurnalist: Și dacă îmi permiteți o clarificare. Dumneavoastră a spus mai devreme că bugetul Administrației Prezidențiale se va reduce cu 20%. Nu am înțeles, ca o consecință, va fi redus și salariul dumneavoastră cu 20% sau nu?
Președintele Nicușor Dan: Nu, n-am spus asta, am spus că importante sunt sumele mari.
Jurnalist: Repet întrebarea, poate nu m-am făcut bine înțeles. Ca o consecință a reducerii bugetului Administrației Prezidențiale cu 20%, va fi redus și salariul dumneavoastră?
Președintele Nicușor Dan: Pentru moment nu există această intenție.
Jurnalist: Domnule Președinte, în 2024 nivelul oficial al sărăciei relative a fost stabilit la un nivel anual de 23.000 de lei pentru o persoană, ceea ce corespunde unei sume de aproximativ 63 de lei pe zi, arată datele publicate de INS. Numărul total al românilor care trăiesc sub acest prag a fost estimat la patru milioane de persoane. Domnule Președinte, majoritatea sunt afectați de măsurile luate de Guvernul Bolojan. Cum credeți că vor trece peste această perioadă și de la ce să facă economie?
Președintele Nicușor Dan: Da, așa cum am spus, România a fost obligată să ia niște măsuri, a fost o presiune a timpului, și modul în care aceste măsuri afectează diferite părți ale populației nu a fost uniform distribuit pe populație, asta pe de o parte. Pe de altă parte, există diferite forme de ajutor pentru persoane vulnerabile, care, de asemenea, nu sunt foarte bine coordonate unele cu celelalte. Deci ce cred eu că trebuie să facem în perioada imediat următoare este să avem o analiză pe măsurile de ajutor sociale astfel încât și ele să fie mai bine echilibrate și eventual cumulate, pentru că sunt multe și disparate și ministerele care le gestionează nu știu unele de altele.
Jurnalist: Și, totuși, de la ce ar trebui oamenii care nu se descurcă să facă economie?
Președintele Nicușor Dan: Asta este o decizie a fiecăruia dintre ei. Evident că nu este o situație fericită pentru nimeni în momentul ăsta.
Jurnalist: Și, de asemenea, o întrebare pe alt subiect. În weekend a avut loc cel mai mare festival de muzică pe litoral. Ce părere aveți despre faptul că un artist român a transmis injurii la adresa țării noastre în fața a zeci de mii de tineri? Cât de departe merge libertatea de exprimare și dacă considerați că astfel de declarații ar trebui să fie pedepsite din punct de vedere legal?
Președintele Nicușor Dan: Eu nu cred că ar trebui să fie pedepsite din punct de vedere legal. Eu cred că autoritățile statului român trebuie să facă tot ce țin de ele, astfel încât românii să respecte statul român.
Jurnalist: În contextul în care Europa are nevoie de o industrie de apărare competitivă și România își propune să se integreze în acest efort european, cum explicați faptul că investiții strategice, precum cea a concernului german, pentru că tot mergeți la Berlin, Rheinmetall, avansează greu din cauza birocrației și a întârzierilor în obținerea avizelor? Partenerii germani au semnalat aceste blocaje, și platforma destinată producției de la Mediaș este împărțită între mai multe țări, mai mulți parteneri ai României, și există și investitori cu un trecut istoric, cu un istoric controversat legat de statul rus. Ce părere aveți despre această situație și cum poate România să se manifeste ca un partener de încredere în procesul de înarmare colectivă?
Președintele Nicușor Dan: Da, mulțumesc de întrebare! Știm toți, cunoaștem toți birocrația din România. Acum chestiunea de securitate a devenit importantă și, din cauza asta, dincolo de efortul general de a eficientiza activitatea instituțiilor statului, cele care privesc securitatea vor avea prioritate. Dar, din nou, e o chestiune de timp până când vom remedia asta.
Jurnalist: Deci, vă veți adresa Parlamentului cu rugămintea de a accelera procesul legislativ și a simplifica legislația?
Președintele Nicușor Dan: Da, sigur. Sunt într-un dialog permanent și cu ministrul apărării, și cu ministrul economiei, și pentru oricare din măsurile care să dinamizeze sectorul acesta, există sprijinul meu.
Jurnalist: Și tot legat de Berlin, întâlnirea dumneavoastră cu Cancelarul Federal Merz are legătură și cu familia politică la care intenționați să vă afiliați cumva?
Președintele Nicușor Dan: Nu cred. Vor fi chestiuni bilaterale.
Jurnalist: Și o ultimă întrebare. În legătură cu recentul incident de la Cernăuți, bombardarea de către Rusia a zonei Bucovinei de Nord. Dată fiind relația istorică, tradițională, pe care România o are cu oamenii din partea aceea, a existat vreun demers pentru a sprijini comunitatea din partea aceea?
Președintele Nicușor Dan: Nu știu în momentul acesta, poate la nivelul Ministrului de Externe.
Jurnalist: În momentul de față, la jumătatea anului, vorbim deja de 30 de cazuri, cel puțin știute, de femicid. De asemenea, vorbim de peste 50% din numărul femeilor care au fost supuse fie la violență fizică, fie psihică. Dumneavoastră, ca Președinte al României, ținând cont de toate aceste cifre, ce puteți face sau care este mesajul pe care îl aveți asupra autorităților din Executivul condus de Ilie Bolojan?
Președintele Nicușor Dan: Nu este vorba doar de asta, este vorba și de activitatea Parchetului, pentru că ce am văzut, fără să am o analiză completă asupra fenomenului, ce am văzut, că multe din cazurile astea erau ale unor oameni care au recidivat în aceste fenomene, pentru că, așa cum am spus puțin mai devreme de cetățeni români care au amenințat cu moartea jurnaliști și nu li s-a întâmplat nimic, statul român nu dă o impresie de forță, de fermitate, care să descurajeze tipul acestei manifestări. Și aici, responsabilitatea principală - putem să vorbim de procesul legislativ, de cât de bune sau rele sunt legile - dar lucrul cel mai important este că legile nu sunt aplicate sau sunt aplicate într-un termen care încurajează infracțiunea. Vă mărturisesc că nu am ajuns la momentul la care să facem o analiză temeinică a activității Parchetului, dar, în momentul în care o vom face, acest fenomen o să fie dintre cele la care ne vom uita cu atenție.
Jurnalist: Dar considerați că este o problemă gravă în țara noastră?
Președintele Nicușor Dan: Da. Da, este o problemă gravă, este o problemă de mentalitate, condiția femeii, și este o problemă de slăbiciune a statului om în fața acestui fenomen.
Jurnalist: Aș vrea să vă mai întreb despre promisiunea din campanie, promisiunea care poate a dezamăgit o parte dintre votanții dumneavoastră, cea în privința creșterii TVA, și dacă vă așteptați ca oamenii să nu mai aibă încredere în dumneavoastră după această încălcare a promisiunii, chiar dacă nu direct, de către dumneavoastră?
Președintele Nicușor Dan: Să vedem, tot timpul, ca politician, ești evaluat de oameni. Sper ca, prin tot ce fac aici, să am în continuare încrederea lor, da.
Jurnalist: Credeți că a fost o promisiune imprudentă?
Președintele Nicușor Dan: Eu cred că a fost o promisiune corectă și toată analiza pe care am făcut-o în acea lună, înainte de învestirea Guvernului, a confirmat-o.
Jurnalist: Domnule Președinte, avem un acord în coaliția de guvernare, un acord pe care se bazează această coaliție, un acord acceptat și de dumneavoastră, care spune că în primăvara anului 2027 va fi o nouă rotație a premierilor. Va pleca Ilie Bolojan, va veni liderul PSD, Sorin Grindeanu, momentan președinte interimar al PSD. Cum credeți că văd această posibilă mutare, cu Sorin Grindeanu în fruntea Guvernului, cele șase milioane de oameni care v-au votat în luna mai ca să veniți cu o agendă reformistă, cu oameni care să aducă un suflu nou, cu fețe noi în fruntea statului român?
Președintele Nicușor Dan: Am încercat să explic de mai multe ori lucrul ăsta, tot timpul trebuie să iei decizii, în opinia mea, care să satisfacă, să răspundă interesului societății din respectivul moment. În momentul pe care noi îl trăim, acum două-trei săptămâni, când a fost învestirea Guvernului, imperativul pentru România în relația, în special, cu piețele financiare, a fost „un Guvern stabil”. Și eu sunt foarte fericit că cele patru partide și minoritățile au înțeles imperativul. Evident că în politică tot timpul îți dorești multe și realitatea votului și a majorităților care ne guvernează îți permit să faci mai multe sau mai puține.
Jurnalist: Deci, în aprilie 2027, dacă Sorin Grindeanu va fi președintele PSD și propunerea PSD pentru funcția de Prim-ministru, veți accepta această propunere.
Președintele Nicușor Dan: Protocolul semnat de partide prevede o rotație în 2027 și nu prevede un nume, dar prevede o poziție de Prim-ministru pentru Partidul Social Democrat.
Jurnalist: Așa este, nu prevede un nume, dar dacă Sorin Grindeanu va fi propus de PSD la acel moment, ce veți face?
Președintele Nicușor Dan: Haideți să ajungem în 2027, să intrăm, între timp, în OCDE, mai avem mult, mult, mult până acolo.
Jurnalist: Bun, până să ajungem în 2027, putem să întoarcem puțin timpul în 2017, când Sorin Grindeanu a dat acea ordonanță de urgență, celebra OUG 13, care l-ar fi salvat pe Liviu Dragnea de închisoare. Ați fost în stradă atunci să protestați față de Ordonanța 13 și împotriva domnului Grindeanu?
Președintele Nicușor Dan: Da, sunt mărturii video.
Jurnalist: Deci ați fost în fața Guvernului.
Președintele Nicușor Dan: Da.
Jurnalist: Și nu vi se pare acum un compromis, totuși, nerezonabil, ca la o diferență de câțiva ani, să-l numiți pe acel om față de care ați protestat în fruntea Guvernului?
Președintele Nicușor Dan: Repet, suntem în politică și suntem guvernați de legea majorității. Există un echilibru de putere între Președinte, Parlament și Guvern. Avem o majoritate parlamentară. Suntem într-un context care nu ne permite aventuri de tip alegeri anticipate. Președintele va lucra cu majoritatea parlamentară și relația pe care eu am avut-o în aceste două luni cu Partidul Social-Democrat a fost una absolut corectă.
Jurnalist: Într-o conferință de presă de la începutul lunii iunie, ați declarat că, începând de luna aceasta, din iulie, o preocupare importantă va deveni anularea alegerilor și justiția. Vreau să vă întreb dacă ați început să cereți clarificări suplimentare de la servicii sau alte instituții abilitate sau informații noi despre anularea alegerilor.
Președintele Nicușor Dan: Da, și pe una, și pe cealaltă am început discuții, însă cred că este corect din partea mea să vin în fața dumneavoastră în momentul în care am niște răspunsuri.
Jurnalist: La Congresul USR, domnul Dominic Fritz, președintele partidului, a declarat că dacă dumneavoastră îi veți cere, va schimba fără să clipească un ministru, făcând referire mai ales la doamna Oana Țoiu sau la domnul Ionuț Moșteanu. Vreau să vă întreb până unde vă veți implica în activitatea Guvernului și ce ar trebui să nu facă cei doi miniștri pentru a cere schimbarea lor.
Președintele Nicușor Dan: Da, așa cum am spus mai devreme, sunt trei miniștri care întâmplător sunt de la USR și cu care sunt obligat să am o relație apropiată: ministrul de externe, ministrul apărării și ministrul economiei. Sunt persoane pe care le cunosc, cu care am lucrat și, până în momentul ăsta, avem o relație foarte bună.
Jurnalist: Și ce n-ar trebui să facă cei doi miniștri, mai ales pentru a cere schimbarea lor?
Președintele Nicușor Dan: Vă dați seama că sunt foarte multe chestiuni tehnice în care suntem implicați și este un contact de mai multe ori într-o săptămână cu fiecare dintre ei. Sunt niște persoane în care am încredere, în toate trei.
Jurnalist: Domnule Președinte, Statele Unite și Președintele Donald Trump iau un calcul să sprijine mai intens Ucraina, inclusiv cu sisteme Patriot. Există o discuție la nivelul statului român ca Ministerul Apărării sau alte instituții ale statului român să sprijine mai mult militar, inclusiv cu un alt sistem Patriot, Ucraina în acest moment, din ceea ce avem noi?
Președintele Nicușor Dan: Bun. România sprijină inclusiv cu echipament Ucraina, știți bine, parte din informația, cea care este publică, și, așa cum am spus de mai multe ori, o face pentru că este în propriul interes de securitate. Cred că nimeni de aici nu-și dorește ca noi să avem un vecin care se numește Rusia. Ăsta este răspunsul. Inclusiv în programul SAFE de care am vorbit o să fie niște componente care să fie de colaborare cu Ucraina.
Jurnalist: Asta era a doua întrebare, pentru că v-am întrebat și la conferința de presă precedentă despre programul SAFE. Știm care sunt acele proiecte, ne puteți da câteva exemple dintre ele, dintre cele pe care România le va depune la Comisia Europeană în vederea finanțării?
Președintele Nicușor Dan: Așa cum am spus, avem un termen, 29 iulie, după care Comisia are un termen, 15 august, după care avem un nou termen în care să venim cu niște proiecte mai bine definite, octombrie sau noiembrie, după care o să fie o evaluare a Comisiei. Dar multe din lucrurile de acolo nu sunt publice, adică țin de secret militar.
Jurnalist: Și o ultimă întrebare, pentru că nu am văzut în comunicatul de după ultima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Cele două legi ale apărării rămase neadoptate, legea pregătirii populației pentru apărare și legea apărării naționale, care sunt în avizare de vreo trei ani deja, au ajuns la CSAT pentru aviz? Știți unde sunt?
Președintele Nicușor Dan: Nu au fost discutate în ultima ședință CSAT. Asta e ce pot să vă spun.
Jurnalist: Știți unde se află în acest moment?
Președintele Nicușor Dan: În momentul acesta, nu.
Jurnalist: La precedenta conferință de presă, ați spus că după instalarea Guvernului și adoptarea primului pachet de măsuri fiscale, justiția și lupta anticorupție vor deveni o prioritate în mandatul dumneavoastră. Aș vrea să vă întreb dacă, în viziunea dumneavoastră, sunteți mulțumit de activitatea Direcției Naționale Anticorupție sub conducerea procurorului șef Marius Voineag, dacă sunteți mulțumit de activitatea parchetului general sub conducerea procurorului general Alex Florența. Considerați că cei doi ar trebui schimbați din funcție și ar trebui resetată lupta anticorupție și cum vă veți implica concret?
Președintele Nicușor Dan: Nu sunt mulțumit. Am spus asta de mai multe ori, nici de DNA, nici de Parchetul General. DNA pentru că... sau și unul, și celălalt pentru că, în opinia mea, nu există un management care să facă o ierarhie a activității Parchetului pe tipuri de infracțiuni și o alocare de resurse care să fie corespunzătoare. Acum, fiecare dintre ei mai are un mandat, nu știu, șase, șapte luni, ceva de genul ăsta, nu cred că este util să forțăm, însă, pentru momentul în care o să fie discuția despre noi șefi ai Parchetelor, analiza va fi foarte serioasă. Și, așa cum am răspuns colegilor dumneavoastră mai devreme, așa cum am spus, imediat după ce Guvernul s-a format, am început să am discuții despre zona de justiție cu oameni din justiție. Dar ele vor continua.
Jurnalist: Dacă la momentul numirii vor exista interese sau presiuni din partea partidelor aflate la guvernare, veți negocia cu partidele politice numirile în aceste funcții?
Președintele Nicușor Dan: Obligatoriu, sigur, da.
Jurnalist: Și în contextul măsurilor de austeritate, dacă-mi permiteți o altă întrebare, ați dat în trecut acel exemplu cu pizza. În contextul măsurilor de austeritate, aș vrea să vă prezint câteva cifre. Partidul Social-Democrat - 30 de milioane de euro. Partidul Național-Liberal - 25 de milioane de euro. USR - 13 milioane de euro. AUR - 7 milioane de euro. E vorba despre banii primiți în subvenție anul trecut. În total, 77 de milioane de euro. Vorbim de bani publici din taxele și impozitele românilor. Dacă adăugăm aici și sumele decontate de partide după campaniile electorale de anul trecut, ajungem la o sumă record de 200 de milioane de euro. Nu e cam mare această pizza, Domnule Președinte, sau feliile pentru fiecare partid, având în vedere că vorbim despre bani din taxele românilor, cărora partidele le cer acum să strângă cureaua?
Președintele Nicușor Dan: Trebuie să împărțim întrebarea dumneavoastră în trei. În primul rând, eu cred că e bine ca statul român să finanțeze campaniile electorale. Bineînțeles că putem să discutăm de sume, de limita de 3%. Putem să discutăm de multe lucruri, dar, fără o astfel de prevedere legală, eu n-aș fi avut niciodată 60 de milioane de lei cu care să fiu valid în competiția care a avut loc pentru Președinția României. Deci aici eu cred că e un lucru bun pe care statul român îl face, astfel încât partidele și competitorii să nu se ducă la fel de fel de oameni să ceară bani contra fel de fel de servicii, așa cum s-a întâmplat mult timp în România. În ceea ce privește subvențiile anuale pentru partide, da, aici sunt de acord că și aici trebuie să avem o reducere, și sper că pachetul de măsuri să cuprinde o astfel de reducere.
Jurnalist: Reducere de 20%, de 30%?
Președintele Nicușor Dan: Asta o să decidă Coaliția în momentul în care va aproba pachetul de măsuri, dar cred că ar fi rezonabilă o reducere a subvențiilor pentru partide.
Jurnalist: Dumneavoastră înțelegeți de ce din taxele românilor trebuie finanțate partidele politice și mă refer aici la subvenție?
Președintele Nicușor Dan: Da, eu cred că, de asemenea, uitându-ne la cum a fost politica românească înainte de această lege a finanțării, eu cred că, în principiu, această lege este corectă, pentru că erau sacoșe cu bani care veneau la partide. Asta era politica românească așa cum se făcea înainte de legea finanțării partidelor. Presiunea pe conducerile centrale ale partidelor era, de asemenea, mai mare, pentru că banii veneau din teritoriu, și atunci președinții de partid se obligau pe diferite măsuri, numiri, față de structurile locale de partid. Deci, legea finanțării partidelor a avut două avantaje. A scos mulți din banii negri care veneau la partide și a întărit conducerea centrală a partidelor. Un efect negativ a fost că parte din banii ăștia s-au dus pentru a cumpăra trusturi de presă, care nu au mai fost obiective. Și aici trebuie să reflectăm puțin.
Jurnalist: Aș rămâne un pic la capitolul lupta anticorupție. Ați dorit să introduceți evaziunea fiscală în strategia națională de apărare, considerând-o ca o amenințare la securitatea României. Ați introdus-o deja, ați discutat-o în CSAT. Când vă așteptați să primiți și rezultate, să vedeți ceva rezultate? Pentru că ministrul de Finanțe, vă aduc aminte, spunea că, până nu se informatizează complet ANAF, nu va reuși să recupereze acel gap de TVA sau nu va reuși să aibă rezultate concrete. Când vă așteptați să vedeți, sau ați primit ceva rezultate în această perioadă?
Președintele Nicușor Dan: Da, ca și la întrebarea despre justiție, este o discuție în curs. Ca să clarific, în strategia din, cât a fost, 2019, și corupția, și mare evaziune fiscală sunt prezente deja, deci nu a fost nevoie ca în CSAT să facem vreo modificare. Ce s-a întâmplat în CSAT a fost că SRI a venit cu, să spunem, punctul lor de vedere asupra fenomenului marii evaziuni fiscale, în care, la sfârșitul acestui punct de vedere, erau prevăzute niște măsuri pe diferite instituții. Discuția este în continuare în curs și informatizarea ANAF este unul din punctele importante ale acestei strategii. Dar când o să avem ceva mai structurat, o să ies în fața dumneavoastră.
Jurnalist: Să vă întreb altfel. Când vom vedea rezultatele sau când va scădea procentul? 10% din PIB îl reprezintă evaziunea fiscală. Când va scădea?
Președintele Nicușor Dan: N-am fost totdeauna foarte prietenos cu partidele care au guvernat, dar, dacă vă veți uita la graficul veniturilor la bugetul statului din ultimii ani, o să vedeți că în 2024 am avut o creștere față de 2023 de 60-70 de miliarde de lei. Deci niște progrese s-au făcut la colectare, dar bineînțeles că este în continuare, și în special pe TVA, sunt câteva mecanisme care fac ca noi să pierdem mulți bani.
Jurnalist: Și voiam să vă mai întreb dacă veți uzita de acea prevedere constituțională de a vă adresa Parlamentului la fiecare sesiune, început de sesiune parlamentară, cu problemele stringente ale țării sau acea stare a națiunii, cum încercase și fostul Președinte, dar nu i-a reușit.
Președintele Nicușor Dan: Pentru moment nu am reflectat la chestiunea asta. Dacă va fi cazul, da. Dar, pentru moment nu am reflectat și nu am intenția.
Jurnalist: Și o completare. Spuneați că faceți o economie la Administrația Prezidențială în valoare de 20 de milioane de lei. Din ce?
Președintele Nicușor Dan: Din 100 de milioane de lei.
Jurnalist: Care sunt economiile? De la ce capitol tăiați?
Președintele Nicușor Dan: Deplasări externe. Și mai sunt zona de investiții, bunuri, servicii, reparații.
Jurnalist: Am înțeles. Și încă o completare. De ce nu ați așteptat să vină - în legătură cu acel proiect de lege pe care l-ați contestat la Curte - de ce nu ați așteptat să vină de la Curte o decizie?
Președintele Nicușor Dan: Mulțumesc că mă întrebați. Deci, așa cum am spus mai devreme, Constituția mă obligă să mă pronunț în 20 de zile pe un text de lege și acele 20 de zile s-au împlinit în ziua de joi, în care am depus sesizarea de neconstituționalitate.
Jurnalist: Tocmai joi urma să primească Administrația Prezidențială decizia Curții.
Președintele Nicușor Dan: Păi da. Numai că, în opinia mea, argumentele pe care noi le-am avut au avut ceva mai multă consistență decât sesizarea pe care Curtea s-a pronunțat. Și de asta am făcut sesizarea. Cred că e onest. Cred că sunt două lucruri de spus. În primul rând, eu am luat în serios când am spus că vreau să fiu un Președinte pentru toți românii, și am luat foarte în serios toate petițiile care au venit de la oameni care nu m-au votat, dar care aveau nedumeriri, revendicări față de această lege. Asta e primul lucru. Și al doilea lucru, eu cred că Președintele, în momentul în care apreciază că o lege care vine la el este neconstituțională, trebuie să acționeze în sensul ăsta, indiferent de ce au făcut alții.
Jurnalist: Câteva întrebări legate de cazul domnului Ion Ceban, primarul din Chișinău. Vicepreședintele Partidului Acțiune și Solidaritate, domnul Dan Perciun, a declarat că interdicția aplicată domnului Ceban are legătură cu relația dintre acesta și serviciile de informații rusești, și a dat și exemplu finanțarea domnului Ceban de către structuri din Rusia și consilierea domniei sale de către specialiști în marketing politic de la Moscova. Voiam să vă întreb dacă în ultima ședință a CSAT s-a discutat despre acest caz și dacă s-a ajuns la aceeași concluzie, pentru că formula folosită la București a fost pericol la adresa Securității Naționale.
Președintele Nicușor Dan: Nu s-a discutat în ședința CSAT, însă există și alte mecanisme prin care statul român reacționează când observă o amenințare la adresa securității sale naționale, și unul din aceste mecanisme a fost accesat în cazul domnului Ceban. Ăsta e și motivul pentru care nu putem să facem mai multe comentarii.
Jurnalist: Putem înțelege că a fost o situație punctuală? Pentru că în ultimii ani domnul Ceban nu părea că e un pericol la adresa siguranței naționale în România, având în vedere că a fost primit de foarte mulți înalți demnitari, inclusiv de premierul Ciolacu.
Președintele Nicușor Dan: Asta nu se va mai întâmpla în următorii 5 ani. A fost o chestiune de securitate națională. Asta e tot ce pot eu să vă spun. O evaluare de securitate națională în privința domniei sale.
Jurnalist: Am înțeles. Și ultima întrebare. Domnul Ceban a primit 5 ani de interdicție. Mai exista o treaptă, putea primi 10, dar s-a ales soluția mai ușoară, pedeapsa mai ușoară. Ne puteți spune de ce s-a întâmplat acest lucru?
Președintele Nicușor Dan: De asemenea, e o evaluare care a fost făcută pe chestiuni de securitate. Asta e tot ce pot să spun.