[Moderator] Bună ziua, mulțumim că ați venit la conferința noastră de presă. În fața dumneavoastră, cu prezentarea planului de reorganizare a Cancelariei Primului Ministru, este domnul ministru Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului. Domnule Jurca, vă rog.
[Mihai Jurca] Bună ziua tuturor. În primul rând, mulțumesc. Fac câteva precizări înainte de a intra în subiect, și anume că principiile de reformă și de eficiență pe care administrația Bolojan le-a anunțat, evident, trebuie implementate și la Cancelaria Primului Ministru. Și sunt măsuri obligatorii pentru a eficientiza și pentru a realiza munca pe care această cancelarie trebuie s-o facă, cu un număr mai puțin de oameni și, desigur, cu un cost mult mai mic.
În același timp, trebuie să fim solidari și cu restul măsurilor pe care populația le face pentru a redresa și pentru a reduce deficitul bugetar și pentru a readuce țara într-o linie de predictibilitate. Vă voi vorbi astăzi despre reorganizarea cancelariei, despre reducerea unor cheltuieli care țin de cancelarie și am să vă fac câteva precizări și legate de cum e organizat bugetul cancelariei, și vă voi face câteva precizări și legat de CISD, un Consiliu de Evaluare a Investițiilor Directe Străine.
Mergem în primul punct, și anume cel legat de reorganizarea cancelariei. Trebuie să fac câteva precizări generale. În acest moment, cancelaria are un număr de 176 de posturi, cu un număr de 15 posturi vacante. Dintre care, 99, conform prevederilor legale, sunt posturile dedicate corpului administrativ al cancelariei. Diferența de 77 fiind posturile demnitarilor publici.
Aici mă refer la, evident, premier, subsemnatul în calitate de șef de cancelarie, consilier de stat, secretar de stat și aparatul fiecărui demnitar. Am pus și aparatul lor în același număr pentru că țin de demnitar. Acești oameni vin cu demnitarii și pleacă cu demnitarii.
O să fac o citire a situației actuale, urmând ca după să trecem prin propunerea de reorganizare. În acest moment, cancelaria are 16 consilieri de stat, cinci secretari de stat, un aparat de consilieri ai celor două de 42 de persoane, evident un prim-ministru, cabinetul primului ministru are opt posturi, un cancelar cu un cabinet de consilieri de trei posturi și un șef de cabinet, un secretar general. Avem o direcție de protocol și relații internaționale cu 27 de posturi.
Avem o direcție de comunicare cu 28 de posturi, o direcție de asigurare resurse în care includem contabilitate, partea de buget, partea de achiziții, partea de resurse umane, cu 25 de posturi, un compartiment de securitate care este obligatoriu pentru orice structură care gestionează documente clasificate cu un post. Un serviciu de politici publice și reziliență cu 13 posturi, un departament de audit public cu două posturi, dar care sunt neocupate, sunt posturi vacante, și un compartiment juridic cu două posturi. Aceasta este cancelaria astăzi, numărul total fiind de 176 de posturi.
Ceea ce propunem este următoarea formulă. Reducem consilierii de stat la un număr total de 11 posturi, secretarii de stat la patru posturi. Aparatul demnitarilor va fi de 14. Asta înseamnă că fiecare consilier de stat sau secretar de stat va avea un consilier, nu doi. Lucru care se transferă și în cabinetul primului ministru, care nu va mai avea opt posturi, va avea cinci posturi, în cabinetul meu, care nu va avea trei posturi, va avea două posturi, rămâne șeful de cabinet, secretarul general.
Direcția de protocol se transformă în serviciu și va avea 12 posturi. Direcția de comunicare se transformă în serviciu și va avea 18 posturi. Direcția de asigurare resurse, unde avem contabilitate, buget, achiziții, va avea 22 de posturi. Și o nouă propunere este organizarea unui nou departament. Odată ajuns aici, am concluzionat că este destul de greu să ai o trasabilitate sau o memorie instituțională, în special pe subiectele care au fost gestionate de către demnitari.
Este ca și în pilda meșterului Manole. De fiecare dată când ajungi în poziția de demnitate publică, trebuie să reconstruiești, consumând timp și resurse, atât circuitul informațional, cât și informația. Motiv pentru care, pe lângă acest lucru, mai fac o precizare, există foarte multe comitete la nivelul guvernului, interministeriale, cu alte instituții, care au nevoie de o trasabilitate a informației. Deși am primit o serie de documente legat de activitatea anterioară, ele sunt disparate, nu sunt concentrate într-un singur loc și este foarte greu să le urmărești.
Motiv pentru care propunem organizarea unui departament pentru continuitate guvernamentală, care va avea principala menire de a urmări activitatea demnitarilor, de a o contabiliza și documenta, în același timp de a fi suportul comitetelor și consiliilor interministeriale, de a urmări informațiile care se discută și concluziile acestor comitete, și în același timp de a fi un departament de suport pentru alte activități pe care le vor face demnitarii sau chiar și ceilalți colegi din cancelarie. Acest departament îl propunem să aibă șapte locuri, iar persoanele care, departamentul de reziliență și departamentul de relații internaționale din cadrul Direcției de Protocol se vor desființa, urmând ca, sigur, ei să poată opta pentru oricare din pozițiile care vor fi echivalente ca și funcție, ca și experiență, expertiză, din cadrul noii organigrame, din cadrul cancelariei.
Auditul public nu va avea, nu va mai avea niciun post pentru că am discutat și vom avea suport din partea Secretariatului General al Guvernului pentru procesul de audit public. În principiu, activitățile pe care Secretariatul General le are, le face mai bine, ar trebui să nu fie dublate. Nu știu, auditul e unul din exemple. Putem să discutăm și despre partea de registratură, astfel încât să nu avem dublate departamente, funcțiuni în cadrul cancelariei. Și la compartimentul juridic nu vom avea două posturi, vom avea patru posturi.
În total, cu tot cu demnitari, vorbim de 105 posturi și vorbim de o reducere per total cancelarie de 40% din personal. Același impact îl vom avea evident și în zona de costuri. Sigur, costurile cele mai mari fiind cele asociate demnitarilor, unde reducerea este de 48%. Pe aparatul tehnic al cancelariei avem o reducere de 34%.
Cam aceasta este propunerea și ca să vă faceți o idee, reducerea demnitarilor sau a aparatului de demnitari aduce o economie de 615.000 de lei pe lună, iar reducerea aparatului corpului de funcționari aduce o economie de 250.000 de lei pe lună. Cheltuielile lunare, sigur, aici diferă în funcție de câți demnitari avem. Cheltuielile lunare sunt undeva la 1,9 milioane, 2 milioane de lei pe lună cu personalul.
Per total, vom avea o economie de 850.000 de lei pe lună și sigur că doresc ca activitatea să continue la fel ca și până acum. Sunt convins, am văzut câțiva dintre colegii noștri, avem colegi profesioniști și am încredere că toți cei care sunt profesioniști vor rămâne în cancelarie și vor putea, într-o formulă restrânsă și mai eficient, să-și ducă misiunea la fel de bine cum au făcut-o până acum.
Voi merge mai departe în partea de cheltuieli ale cancelariei și doar pentru informare am să vă dau câteva cifre generale. Luați-le ca și cifre rotunjite, nu sunt exacte, dar sigur, orice v-am spus acum și vă voi spune sunt informații pe care vi le punem la dispoziție fără niciun fel de problemă. Vom avea o transparență clară când vine vorba de cheltuieli. Bugetul cancelariei previzionat pe anul acesta este de 41 de milioane de lei, dintre care 23 de milioane sunt cheltuielile de personal.
Pe lângă asta, mai avem 18 milioane de lei cheltuieli cu bunuri și servicii. Iar în categoria bunuri și servicii, cea mai mare cheltuială, a fost un șoc și pentru mine, este cheltuiala cu automobile. Avem 12 milioane de lei pe an, 1 milion de lei pe lună, pentru 30 de mașini, fără să includem în această cheltuială și cheltuiala cu combustibil. Cheltuiala lunară de până acum cu combustibil este de aproximativ, o medie, de 33.000 de lei pe lună și un consum mediu de aproximativ 20 de L/100 de km.
Asta este ceea ce reiese din cheltuială, număr de kilometri. Cheltuiala cu mașini am s-o explic puțin mai mult pentru că este un lucru extrem de interesant. Avem un cost zilnic, cu tot cu TVA, de 1300 de lei, care include tot ceea ce înseamnă cheltuiala cu șofer, cheltuiala de întreținere a mașinii, mai puțin combustibilul. Acest contract este oferit de RA-PPS, iar pe lângă acest contract, în zona de cheltuieli cu bunuri și servicii, pe lângă cei 12 milioane, RA-PPS-ul este unul dintre beneficiarii neți ai acestor contracte, având și cheltuielile de protocol.
Cheltuielile de protocol sunt aproximativ, și vă dau cifre generice, 3 milioane de lei pe an bugetate, dintre care 2,3 milioane de lei revin RA-PPS-ului, sub forma de, le denumesc generic, cheltuieli de restaurant. În care avem, de exemplu, o cheltuială fixă lunară de 80.000 de lei cu opt ospătari, care deservesc demnitarii, sigur, și cabinetul primului ministru. Și avem în medie 300.000 de lei, am avut 300.000 de lei pe lună protocol, cheltuieli cu protocolul.
Sigur, vorbim de un număr mai mare. Ce înseamnă cheltuiala cu protocol pentru demnitar? Înseamnă o alocare lunară de 300 de lei per cabinet de secretar de stat sau consilier de stat, 500 de lei pentru șeful cancelariei, din care de obicei cheltuiești apă, cafea, ceai pentru orice invitați, pentru orice ședință pe care o ai în guvern. Dar în același timp, demnitarii pot organiza bufet, mese, tot în cadrul acelor ședințe și era uzual obiceiul de a avea o masă după fiecare ședință de guvern, un bufet după fiecare ședință de guvern.
Vom reduce aceste cheltuieli, interzicând demnitarilor să mai poată organiza mese, bufet în cadrul ședințelor. Sigur, e nevoie ca fiecare cabinet să aibă posibilitatea să aibă o apă, o cafea, un ceai. Și în același timp, am eliminat bufetul de după fiecare ședință de guvern. Este clar că suntem atenți și la volumul de activități, acțiuni pe zona de protocol, dar un alt lucru foarte important de menționat, și s-ar putea să fie cu un impact mai mare decât volumul, numărul de mese pe care le organizăm, este faptul că majoritatea tarifelor pe care le avem pentru zona de protocol sunt în principiu cu 30% mai mari. În unele situații, chiar și mai mult.
Vă dau un simplu exemplu: o sticlă de 0,33 de suc carbogazos, fără să-i dau numele, costă 8,50 lei sau 9 lei, iar în hipermarketuri același produs costă undeva la vreo 4 lei, 3,50 lei, de la caz la caz. Și astfel de situații sunt pe fiecare tip de produs. Am cerut o situație să văd care e lista de prețuri pe care o avem. Voi avea o discuție, pentru că atât contractul cu autovehicule, cât și cel de protocol vor expira în finalul lunii august. Cu siguranță le vom renegocia. Mai mult decât atât, am redus imediat, am și semnat un act adițional cu RA-PPS pentru reducerea numărului de mașini de la 30 la 15, reducând astfel cheltuiala lunară cu 50%. E un prim pas, urmând ca de săptămâna viitoare să căutăm situațiile, căile legale prin care putem să reducem șoferii.
Fiecare demnitar din cancelarie va putea să aibă, noi am redus numărul de mașini, dar am redus și mașinile care consumau mai mult decât ar trebui. Și avem Dacia Duster. Fiecare demnitar va avea acces la o Dacie Duster, dar nu va mai avea șofer. Își va conduce propria mașină, la fel ca și în orice altă companie privată, unde un director de bancă, sigur, are beneficiul acestui mijloc de transport, dar nu și a șoferului.
Vom reduce schema de personal pentru a reduce bugetul. Ați văzut, mai mult de jumate din cheltuielile cancelariei sunt pentru personal. Am redus numărul de mașini la jumătate. Vom elimina cheltuiala cu șoferi și în același timp vom renegocia contractul pentru autovehicule. Indiferent cum o luăm, gândiți-vă, noi am fi putut să cumpărăm aproape în fiecare lună 10 mașini la cheltuielile pe care le-am avut.
Vom renegocia. Dacă nu putem renegocia acest contract, cu siguranță vom găsi o variantă de a schimba furnizorul. Nu știu, poate facem un parteneriat cu cei de la Dacia, astfel încât să pună la dispoziția guvernului mașini pe care să le folosim și să fie și o promovare comună.
Pe zona de cheltuieli, cam asta este situația. Încercăm să reducem pornind de la personal, pornind de la cheltuielile de protocol și cu siguranță, pe măsură ce intrăm în detalii, o să mai continuăm să reducem cheltuielile. Nu le-am văzut pe toate până acum. Urmează ca în următoarele săptămâni să le vedem. Ceea ce vreau să spun este că exact aceeași activitate o vom face începând cu săptămâna viitoare cu toate structurile subordonate cancelariei.
Măsurile pe care le-am luat în cadrul cancelariei le consider corecte, raportat la eficiență, raportat la încărcarea personalului și vom cere același lucru tuturor celor care sunt subordonați sau sunt în coordonarea cancelariei.
Mergând mai departe, voi vorbi despre CISD, Comisia pentru Evaluarea Investițiilor Străine Directe. Și aș vrea să încep să spun sau prin a spune că activitatea acestei comisii este una foarte importantă. Și există un număr important de profesioniști care își fac datoria exemplar în cadrul comisiei, ea având rolul de a preveni ca achiziții private prin firme paravan, prin persoane paravan, să se întâmple în România și în spatele acestor achiziții să se afle actori infractori, actori statali ostili, grupuri de crimă organizată și așa mai departe, sau infrastructură critică din România, nu știu, un teren lângă un aeroport, lângă o bază militară, să poată fi achiziționate de entități care, sigur, pe documente sunt companii românești, dar în spatele lor sunt alți tip de actori, să nu se întâmple. Aceasta este misiunea comisiei și comisia și-a îndeplinit misiunea, dar sigur, ca și în multe alte situații, avem și aici câteva disfuncționalități.
Numărul bordului sau conducerii comisiei este de 11, iar remunerația lor a fost stabilit