[Nicolae Panfil] Bună dimineața. Numele meu este Nicolae Panfil și sunt director de program în cadrul Asociației Promo-LEX. Astăzi v-am invitat la această conferință de presă pentru a lansa misiunea de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. În cadrul misiunii de observare voi fi și șeful misiunii.
Împreună cu colega mea, șefa echipei de analiză și cercetare, doamna Mihaela Duca Anghelici, astăzi vom prezenta inclusiv raportul de lansare al misiunii de observare. Este vorba despre perioada preelectorală. Tradițional, în cadrul primului, primei conferințe de presă de lansare a misiunii, începem cu nemijlocit detalii despre activitatea misiunii.
În acest sens, vreau să vă atrag atenția inclusiv la prezentarea pe care o avem pe ecran și să vă aduc aminte câteva aspecte importante despre Promo-LEX, în calitate de organizație care monitorizează alegerile. În primul rând, vreau să spun că în acest an, în cadrul acestui scrutin, avem o cifră rotundă pe care suntem onorați să o marcăm. Este vorba despre a 30-a misiune de observare a alegerilor pe care o vom desfășura, începând cu anul 2009, de când Asociația Promo-LEX monitorizează alegerile.
După cum știți, Promo-LEX este o organizație neguvernamentală, apolitică, non-profit, care își desfășoară activitatea pe întreg teritoriul Republicii Moldova și care are drept scop dezvoltarea democrației și apărarea drepturilor omului, inclusiv în regiunea transnistreană. Menționasem deja mai devreme că este cea de-a 30-a misiune de observare și aici includem, evident, inclusiv alegerile locale noi care au avut loc în tot acest răstimp din 2009 încoace, pe care le-am monitorizat de fiecare dată și, desigur, de asemenea, și alegerile naționale.
Misiunea de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 pune la bază experiența noastră de foarte mulți ani în monitorizarea alegerilor, dar și experiența extinsă pe care o avem în monitorizarea scrutinelor, inclusiv peste hotare, în țări precum Armenia, Cehia, Germania, Georgia, Estonia, Norvegia, România și așa mai departe. Standardele internaționale pe care se bazează activitatea misiunii de observare sunt elaborate de ONU, OSCE, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept sau Comisia de la Veneția, cum îi mai spunem, Uniunea Europeană și Consiliul Europei.
Cât privește scopul și obiectivele misiunii de observare, acestea sunt tradițional, practic identice în fiecare scrutin. Vorbim aici despre promovarea alegerilor libere, corecte și transparente, precum și informarea și educarea civică și electorală a cetățenilor în contextul alegerilor parlamentare din acest an. Considerăm că prin efortul nostru de monitorizare, desfășurăm inclusiv o activitate de educație civică și electorală, întrucât cetățenii au acces la informații obiective, non-partinice, să spunem așa, despre activitățile din campania electorală.
Obiectivele acestei misiuni de observare sunt informarea societății cu privire la tendințele atestate în cadrul procesului electoral, prevenirea eventualelor încălcări ale legislației electorale, responsabilizarea actorilor electorali. Odată ce informăm societatea, odată ce prevenim aceste încălcări, contăm foarte mult să responsabilizăm și actorii electorali să fie mai atenți. Și nu în ultimul rând, ne propunem să sesizăm organele electorale privind rezultatele observării în timp real, prin intermediul rapoartelor, prin intermediul comunicatelor de presă, cu privire la calitatea procedurilor de organizare, dar și desfășurarea alegerilor.
Avem o metodologie, cum spuneam mai devreme, consistentă, bazată pe experiența multor ani de observare. Această metodologie este una care practic repetă aceleași metode, instrumente pe care le utilizează și misiunile internaționale de observare. În cadrul acestui scrutin, Promo-LEX urmează să detașeze în teritoriu 42 de observatori pe termen lung, inclusiv două persoane care vor monitoriza desfășurarea campaniei electorale, dar și procesul electoral în ziua alegerilor în secțiile de votare de peste hotare.
De asemenea, în ziua alegerilor ne propunem să avem acoperite cu observatori statici 400 de secții de votare, iar alți 400 de observatori vor fi de asemenea detașați în echipe mobile, în total 200 de echipe mobile pe întreg teritoriul țării, astfel încât să reușim să acoperim practic aproape 100% întreg teritoriul țării. De asemenea, tradițional, putem să spunem deja, Promo-LEX va continua să monitorizeze și discursul de ură și instigator la discriminare, prin intermediul a nouă monitori care vor activa pe perioada campaniei electorale.
În continuare, vom fi atenți inclusiv la procesul electoral din regiunea sau în secțiile de votare deschise pentru alegătorii din regiunea transnistreană. Vom acoperi toate aceste secții, nu cunoaștem la moment câte ele vor fi, dar ne asumăm acest lucru, să le acoperim integral. Și nu în ultimul rând, vom acoperi circa 100 de secții de votare deschise peste hotarele țării.
În acest sens, urmează în continuare să abordăm și să avem o atenție deosebită și față de votul prin corespondență, care va fi în continuare utilizat și în cadrul acestui scrutin.
Dacă e să vorbim despre metodologie în continuare și despre actorii care vor fi urmăriți, monitorizați în cadrul procesului de observare, aceștia sunt organele electorale, concurenții electorali, inclusiv cetățenii care își vor depune propria candidatură, dacă vom avea astfel de cazuri, partidele politice, autoritățile publice, organizațiile societății civile și alte terțe părți. Și care sunt metodele pe care le utilizăm? Acestea sunt iarăși metode dedicate, pe care le utilizăm de foarte mulți ani, precum observațiile în teren, interviurile cu actorii relevanți, întâlnirile cu diverși interlocutori, precum și neapărat de consultat documentele oficiale.
Trebuie să spunem că un aspect important al metodologiei de monitorizare ține și de monitorizarea mediului online. Ne propunem să fim mult mai activi în acest sens.
Toți observatorii și monitorii Promo-LEX sunt instruiți în cadrul seminarelor organizate de misiune de observare. Chiar în acest weekend, în perioada 25-27, avem deja planificată activitatea de instruire a observatorilor pe termen lung. Ulterior, aceștia vor fi detașați în teritoriu. De asemenea, sunt instruiți și observatorii pe termen scurt.
Toți observatorii semnează și își asumă să respecte codul de conduită al observatorului național independent Promo-LEX. Aceștia, obligându-se să acționeze operativ, cu bună credință și, foarte important, în mod non-partizan.
Misiunea Promo-LEX gestionează de asemenea platforma web numită electorala.monitor.md. Pe această platformă, orice persoană, orice cetățean poate semnala activități cu tentă electorală, diverse încălcări, etc. Deci, vă îndemnăm să o utilizați.
Cât privește calendarul de activitate al misiunii și rapoartele ce urmează a fi prezentate, aveți de asemenea pe ecran lista acestor rapoarte și periodicitatea lor. După 22 iulie, următorul raport va fi pe 29 august, raportul numărul doi. Acesta va fi dedicat perioadei de înregistrare a concurenților electorali.
Ulterior, în campania electorală, în perioada deja când se va efectua și agitație electorală, vor fi prezentate alte două rapoarte la fiecare două săptămâni. Este vorba despre raportul numărul trei și raportul numărul patru, respectiv 12 septembrie și 26 septembrie. Și de asemenea, ne propunem să realizăm la sfârșitul lunii ianuarie, începutul lunii februarie, să realizăm un eveniment în cadrul căruia să prezentăm inclusiv și raportul final al misiunii de observare.
Acestea sunt rapoartele și, nu în ultimul rând, vreau să menționez care sunt partenerii de dezvoltare, donatorii care susțin misiunea de observare, pentru ca să existe transparență completă asupra activității pe care o desfășurăm. În cadrul acestui scrutin, misiunea de observare este susținută financiar de Suedia, Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Uniunea Europeană, Ambasada Franței în Republica Moldova și Consiliul Europei.
Și în acest an, misiunea de observare este realizată sub egida Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte. Suntem membri ai acestei coaliții din 2009 încoace.
Acestea fiind spuse, odată ce avem metodologia de monitorizare prezentată, vom trece nemijlocit la prezentarea raportului numărul 1, raportul ce acoperă perioada preelectorală și ne vom referi la câteva detalii importante care țin de contextul social-politic, care țin de cadrul legal și ajustarea acestuia, pregătirea pentru campania electorală, care țin de activitatea Comisiei Electorale Centrale și eforturile de pregătire pentru acest scrutin, concurenții electorali sau mai bine zis, potențialii concurenți electorali, finanțarea campaniei electorale sau pregătirile pentru finanțare și un ultim capitol, cum spuneam, va fi dedicat și monitorizării discursului de ură. În continuare, voi prezenta în câteva teze detalii despre contextul social-politic, dar mai desfășurat veți găsi informația în raportul de monitorizare.
Tradițional începem cu acest aspect, pentru că vrem să înțelegem cu toții că alegerile se desfășoară de fiecare dată într-un anumit context și factorii care influențează perioada electorală, campania electorală sunt foarte importanți deja la această etapă ca să înțelegem ce se poate întâmpla în continuare în campania electorală. Deci, acestea fiind spuse, cu referință la contextul social și politic al acestor alegeri, am notat în raport faptul că Parlamentul de legislatura a 11-a practic își încheie sau și-a încheiat mandatul regulamentar după patru ani.
Este important să precizăm acest lucru pentru că, de fapt, din 11 scrutine de acest tip desfășurate în Republica Moldova, cinci au fost organizate anticipat, practic putem să spunem jumătate din cazuri. De asemenea, când vorbim despre alegerile curente, suntem foarte conștienți de faptul că aceste alegeri parlamentare pot fi considerate o continuare a luptei politice sau electorale desfășurată în cadrul alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 2024. Respectiv, campaniile politice sau electorale ale competitorilor axate pe negarea rezultatelor referendumului pot periclita parcursul european susținut de societate la referendum.
Acesta este probabil un aspect pe care îl vom vedea și în continuare în campania electorală, ori considerăm că deja sunt premize să afirmăm faptul că subiectul respectiv va fi în continuare exploatat în campanie, deși avem alegeri parlamentare, iar diversitatea subiectelor ar trebui să fie una mult mai mare, ce țin de toate problemele, problematicile existente în societate, de care este responsabil un Parlament. Cu referință la Parlamentul care tocmai și-a încheiat activitatea și Parlamentul ca instituție în general în Republica Moldova, am notat faptul că acesta se bucură totuși de o apreciere mai puțin pozitivă comparativ cu alte autorități publice.
Inclusiv, dumneavoastră cunoașteți probabil că în efortul de monitorizare al Parlamentului desfășurat de Asociația Promo-LEX, am arătat pe parcurs atât unele succese sau realizări în activitatea Parlamentului, dar am notat și foarte multe lacune, foarte multe nereguli, încălcări ale legislației, în special ceea ce ține de transparența procesului decizional. Probabil că toate aceste aspecte influențează și formează acea apreciere mai puțin pozitivă despre care vorbeam mai devreme. De asemenea, în raport vorbim și despre relația putere-opoziție și guvernarea care a existat în toți acești patru ani de zile.
Trebuie să remarcăm că Parlamentul actual sau care tocmai și-a încheiat activitatea s-a remarcat prin stabilitate parlamentară și guvernamentală, în pofida crizelor care s-au desfășurat în această perioadă, și ele au fost nu puține. De asemenea, am notat și relația dintre putere și opoziție, care pe parcursul întregului mandat practic a rămas una tensionată, caracterizată mai degrabă prin confruntare decât prin cooperare. Sperăm foarte mult ca în următorul Parlament să se schimbe acest lucru, să înțeleagă toți deputații, indiferent de fracțiunile din care vor face parte, că servesc și sunt în interesul cetățenilor Republicii Moldova.
De asemenea, reflectăm în raport, în capitolul contextul social-politic, și despre sistemul de partide din Republica Moldova, despre faptul că este unul care asigură un mediu competitiv. Însă, totuși, am arătat și în acest raport, în premieră, faptul că observăm un acces mai redus al partidelor politice la procesul electoral. Doar 39 din 66 de partide politice înregistrate la Agenția Servicii Publice vor putea participa în cadrul acestui scrutin, din cauza înăspririi legislației privind partidele politice.
Aceste modificări fac parte din efortul autorităților pentru a asigura o mai mare transparență a finanțării partidelor și a proceselor decizionale din cadrul acestora, dar totuși sperăm că să nu afecteze, cum spuneam mai devreme, spiritul competitiv din această campanie electorală.
Un alt aspect problematic pe care îl sesizăm deja și pe care cumva îl simțim ca o continuare, vă spuneam, a campaniei din 2024, este vorba despre acele clivaje geopolitice, acele strategii de polarizare politică care observăm că sunt în continuare explorate și exploatate. Acele discursuri care gestionează sau orientează cetățenii geopolitic sunt destul de periculoase. De asemenea, observăm cum Ilan Șor, lider al partidului sau al blocului politic Victoria, din Federația Rusă lansează idei care, în opinia noastră, pot atenta la suveranitatea și securitatea națională.
Toate aceste discursuri vor face campania electorală să fie una foarte și foarte complicată. De asemenea, observăm cum unele partide înaintează și promovează tot mai frecvent narative orientate spre restricționarea dreptului de vot pentru cetățenii aflați peste hotare. Considerăm că acest aspect este unul foarte periculos, ori toți cetățenii, indiferent de locul aflării acestora, trebuie să se bucure și se vor bucura de drepturi egale.
Și nu în ultimul rând, când vorbim despre strategii de polarizare politică, am remarcat și în raport faptul că sunt tot mai frecvente discursurile politice agresive îndreptate împotriva instituțiilor care gestionează procesul electoral, precum Comisia Electorală Centrală, Consiliul Audiovizualului. Considerăm că aceste discursuri urmăresc să delegitimeze anticipat scrutinul din toamnă și, implicit, să slăbească încrederea cetățenilor în autoritățile statului. Precizăm anticipat pentru că suntem abia la etapa când a început perioada electorală și considerăm că urmează încă să vedem cum se va desfășura tot procesul electoral pentru a ne putea expune complet despre desfășurarea unui scrutin sau despre eforturile autorităților.
Acestea fiind spuse, voi încheia subiectul ce ține de contextul social-politic și voi invita colega mea, Mihaela Duca Anghelici, să prezinte cadrul legal și modificările care au fost efectuate în perioada preelectorală, ca să înțelegem cum inclusiv aceste aspecte vor forma, să spunem așa, contextul acestui scrutin din toamnă. Te rog, Mihaela.
[Mihaela Duca Anghelici] Mulțumesc, Nicolae. Vom începe cu mențiunea că data alegerilor a fost stabilită la 16 aprilie 2025, ceea ce este conform prevederilor constituționale, această dată fiind stabilită în interiorul termenului stabilit de către Constituție. Am făcut o revizuire a recomandărilor elaborate de către misiunea de observare Promo-LEX în precedentele alegeri parlamentare și am observat că din cele 22 de recomandări de îmbunătățire a cadrului normativ, au fost implementate majoritatea dintre acestea, total sau parțial, adică 20 de recomandări ale misiunii au fost total sau parțial implementate, altele două fiind ignorate.
Voi începe să menționez că Codul Electoral a fost modificat în perioada 2024-2025 de trei ori. Chiar dacă aceste modificări au fost inițiate încă imediat după scrutinul prezidențial și referendumul constituțional, adică în decembrie 2024, aceste modificări au intrat în vigoare după stabilirea datei alegerilor, ceea ce afectează previzibilitatea procesului electoral.
Vom menționa că, deși aceste modificări par să corespundă articolului 11 din Codul Electoral, care stabilește principiul stabilității raporturilor electorale, totuși, având în vedere standardele internaționale și anume declarația interpretativă revizuită la Codul de bune practici în materie electorală privind stabilitatea procesului electoral, legislația nu ar trebui să se modifice cu un an înainte de alegeri și nu ar trebui să fie subminate încrederea în procesul electoral de modificările întârziate ale legislației electorale. În special, această declarație face referință și la regulile care determină dreptul de a vota și de a candida la alegeri și include înregistrarea alegătorilor și a candidaților. Sub acest aspect, trebuie să precizăm că ultimele modificări efectuate la Codul Electoral stabilesc și amendamente la procedura de înregistrare a concurenților electorali, fiind stabilite condiții suplimentare.
Ca să trecem în revistă principalele modificări operate la Codul Electoral, voi menționa câteva dintre acestea. În special, vorbim despre introducerea unui nou document cu care alegătorii vor putea vota în cadrul alegerilor parlamentare și anume cartea de identitate. Această modificare este în concordanță cu legislația privind actele de identitate din Republica Moldova. Totuși, am atrage atenția că, având în vedere că această modificare a fost operată cu patru luni înainte de ziua alegerilor, ar putea exista anumite neînțelegeri între alegători, funcționari electorali în ziua alegerilor.
În acest sens, vom recomanda organelor electorale și Centrului de Instruire Continuă să atragă atenție deosebită la instruirea funcționarilor electorali pentru ca să fie diminuate eventualele neînțelegeri. La fel, au fost modificate noțiunile de domiciliu și reședință temporară și a fost inclusă mențiunea că Registrul de Stat al Alegătorilor va fi utilizat pentru verificarea și confirmarea domiciliului sau reședinței alegerilor. Și în acest sens, am avea o recomandare din nou pentru organele electorale, ca Comisia Electorală Centrală să stabilească proceduri clare pentru eventual corectarea rapidă a erorilor din registre înainte și în ziua votării, dar și modul de soluționare a eventualelor divergențe.
A fost de asemenea introdus noțiuni de bloc electoral camuflat, pentru prima dată în legislație. Vom evidenția aici că aceasta corespunde principiului transparenței și jurisprudenței Curții Constituționale, care a menționat anterior că autoritățile competente în materie electorală trebuie să excludă din start asemenea situații și Promo-LEX a avut o asemenea recomandare în scrutinele precedente, când a constatat că unii candidați susținuți de partide solicitau să fie înregistrați ca independenți, dar și a recomandat interzicerea camuflării blocurilor electorale. De asemenea, printre modificări a fost inclus și extinderea listei temeiurilor de refuz pentru înregistrarea concurenților electorali și anume a fost completat cu trei temeiuri noi.
Printre acestea sunt depunerea documentelor pentru înregistrare ce nu corespund condițiilor de admisibilitate, neînlăturarea carențelor în termenul stabilit de organul electoral și constatarea participării în cadrul unui bloc electoral camuflat la alegerile în derulare. Misiunea de observare Promo-LEX consideră că aceste temeiuri nu dispun de certitudinea juridică necesară și ar putea să lase loc de interpretare. Alte modificări vizează finanțarea grupurilor de inițiativă și campaniilor electorale, dar și extinderea termenelor pentru constituirea consiliilor electorale de circumscripție, desemnarea candidaților și depunerea listelor de subscripție.
O ultimă modificare ce vizează Codul Electoral la care vreau să trag atenția este excluderea cuvântului "sesizare" din noțiunea "contestație", dar și instituirea unei etape premergătoare de soluționare a contestației și anume cea de verificare din oficiu a admisibilității contestației. În acest sens, am dori să atragem atenția asupra faptului că anterior, multe dintre contestații au ajuns să fie declarate inadmisibile sau respinse anume din motive formale, iar potrivit standardelor internaționale, procedura de recurs ar trebui să fie simplă și lipsită de formalitate, în special cu privire la stabilirea admisibilității contestațiilor.
De asemenea, au fost efectuate modificări și la legea cu privire la implementarea parțială a votului prin corespondență, fiind extinsă aria de implementare a votului prin corespondență la alte țări, cum ar fi Japonia, Coreea, Australia și Noua Zeelandă. De asemenea, a fost extins termenul de recepționare a plicurilor, fiind acceptată recepționarea plicurilor de la alegători până în ziua de vineri înainte de ziua alegerilor. Considerăm pozitivă această modificare, pentru că aceasta ar putea să reducă numărul plicurilor care sunt anulate pentru că au ajuns în afara termenului stabilit.
De asemenea, au fost efectuate modificări și la legislația conexă și aici ne referim în special la Legea privind partidele politice. În perioada mai-iunie 2025, a fost instituite obligații pentru partidele politice de a prezenta la Agenția Servicii Publice lista numerică și nominală a președinților, vicepreședinților, membrilor organelor executive centrale ale partidului politic, sub sancțiunea interzicerii participării în alegeri. Am atras atenția că această modificare a fost instituită cu mai puțin de o lună până la începerea perioadei electorale și ar putea să existe partide politice care să nu fi reușit să se conformeze acestor condiții.
În acest sens, ar putea exista îngrijorări care de fapt au fost semnalate și de mai mulți actori politici privind eventuala afectare a pluralismului politic. La fel, în legislația privind partidele politice a fost introdusă obligația privind evidența membrilor partidelor politice și obligarea partidelor să actualizeze înscrierile în registru în termen de trei zile lucrătoare și să notifice în acest sens Comisia Electorală Centrală și Agenția Servicii Publice, dar a fost introdus și interdicția privind partidele politice succesoare.
De principiu, Promo-LEX a susținut această inițiativă, însă a recomandat stabilirea unui număr minim de criterii care urmează a fi întrunite pentru ca un partid politic să fie declarat succesor și respectiv interzis. Alte modificări care au fost efectuate au vizat atât Codul contravențional, cât și Codul penal, fiind în special înăsprite sancțiunile pentru coruperea electorală, dar și a fost instituite noi componențe de contravenții, coruperea în contextul întrunirilor organizate, desfășurarea întrunirilor și altor evenimente publice contrar prevederilor declarației prealabile, dar și organizarea transportării și transportarea persoanelor la întruniri organizate de către partide politice și competitori electorali în lipsa actelor de notificare.
În continuare voi vorbi despre organele electorale și în special Comisia Electorală Centrală, care la moment își desfășoară activitatea în aceeași componență ca are a activat și la scrutinul din toamna anului 2024 și anume o componență de nouă membri. Comisia Electorală Centrală, în general, coordonează activitatea organelor electorale de rang inferior, a consiliilor electorale de circumscripție și a birourilor electorale a secțiilor de votare. Vom atrage atenția că, potrivit legislației electorale, consiliile electorale de circumscripție de nivelul al doilea sunt organe electorale care activează în mod permanent.
Totuși, observăm că Consiliul Electoral Central al Găgăuziei este, rămâne a fi dizolvat contrar cadrului legal. În acest sens, considerăm că aceasta ar putea să ducă la tergiversarea organizării procesului electoral, în contextul în care acest organ electoral este în acest moment dizolvat.
Activitatea Comisiei Electorale Centrale în perioada preelectorală a fost desfășurată de o manieră transparentă. Toate ședințele au fost publice. Instituția informează pe larg prin comunicate de presă despre activitatea și principalele procese electorale care se desfășoară. Totuși, cu referire la asigurarea transparenței decizionale, vom menționa că pe pagina web a instituției, autoritatea nu reflectă toate etapele consultărilor publice.
Imediat după adoptarea principalelor modificări la cadrul legal, a fost inițiată și modificarea cadrului normativ. Comisia Electorală Centrală a inițiat elaborarea a circa 30 de proiecte de hotărâri. În opinia Promo-LEX, acest proces urma să se desfășoare mai eficient, în sensul în care autoritatea nu a reușit să aprobe și să încheie toate procesele decizionale până la începutul perioadei electorale.
Aici vom menționa câteva exemple. În ceea ce
