Guvernul propune reforma pensiilor speciale: Vârsta de pensionare crește la 65 de ani, iar cuantumul va fi calculat din salariul net
București, 29 iulie 2025 – Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, pachetul de măsuri pentru reforma pensiilor speciale, o inițiativă menită să aducă echitate socială, sustenabilitate bugetară și să deblocheze fonduri europene de peste 800 de milioane de euro, condiționate de acest jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Noile propuneri vizează majorarea vârstei de pensionare, recalcularea cuantumului pensiei pe baza principiului contributivității și eliminarea inechităților care au permis ca pensiile să depășească valoarea salariilor nete.
Premierul a subliniat urgența adoptării reformei, având în vedere că România are termen până în luna noiembrie pentru a îndeplini jaloanele asumate prin PNRR, în caz contrar riscând pierderea definitivă a fondurilor. Peste 230 de milioane de euro sunt blocate direct din cauza nerezolvării problemei pensiilor speciale.
„Rezolvarea acestei probleme are la bază principii de echitate socială. Nu este normal ca pensiile să fie mai mari decât salariile, o situație care nu se regăsește în niciun alt sistem european. Prin această reformă, aliniem sistemul la practicile europene, asigurăm sustenabilitatea pe termen lung și deblocăm fonduri esențiale pentru dezvoltarea României”, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Principalele probleme identificate în sistemul actual, conform premierului, sunt:
- Pensionarea prematură: Două treimi dintre magistrați se pensionează la vârste cuprinse între 47 și 49 de ani, exact la apogeul carierei profesionale, ceea ce generează o criză de personal calificat și afectează calitatea actului de justiție.
- Calculul inechitabil al pensiei: Formula actuală, bazată pe un procent din venitul brut, a condus la situații în care pensia netă depășea ultimul salariu net. Pensiile medii în justiție au ajuns la aproximativ 25.000 de lei, o valoare disproporționată față de pensia medie la nivel național.
- Lipsa de predictibilitate a sistemului de salarizare: Legislația neclară a generat peste 20.000 de procese în instanță, inițiate de personalul din justiție, care au costat bugetul de stat aproximativ 10 miliarde de lei în ultimii ani.
În acest context, pachetul de reformă propune următoarele modificări structurale:
- Creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, aliniată la standardul din sistemul public.
- Majorarea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani.
- Recalcularea cuantumului pensiei, care nu va mai putea depăși 70% din ultimul salariu net. Formula de calcul va fi de 55% din media veniturilor brute din ultimii cinci ani de activitate, cu plafonarea menționată.
„Propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez. Deci nu 80% din brut cum este astăzi, ceea ce depășește salariul net, ci maxim 70% din ultimul salariu net, o valoare care oricum este la nivelul marjei superioare a situației din țările Uniunii Europene”, a explicat premierul.
Pentru a evita un exod din sistem, proiectul include dispoziții tranzitorii care permit personalului care îndeplinește în prezent condițiile de pensionare să beneficieze de prevederile vechii legi.
Pe lângă reforma pensiilor, prim-ministrul a abordat și stadiul altor proiecte guvernamentale, menționând eforturile de deblocare a fondurilor europene și accelerarea investițiilor strategice. Guvernul lucrează la finalizarea listei de proiecte ce vor fi finanțate prin programul european SAFE, destinat industriei de apărare, dar și pentru infrastructura de transport, precum coridoarele de autostrăzi din Moldova.
