Congresul Diasporei 2025: Rolul crucial al cetățenilor din străinătate în combaterea dezinformării, dezbătut la Chișinău

Chișinău, 15 august 2025 – Rolul esențial al diasporei în consolidarea rezilienței societății și combaterea activă a dezinformării a fost subiectul central al unui panel special desfășurat astăzi, în cadrul Congresului Diasporei 2025. Evenimentul a reunit la Chișinău reprezentanți ai comunităților de moldoveni de peste hotare și oficiali guvernamentali pentru a identifica soluții comune de protejare a spațiului informațional al Republicii Moldova.

Panelul, intitulat „Activism civic și lupta cu dezinformarea”, a subliniat importanța implicării cetățenilor stabiliți în străinătate ca parteneri strategici ai statului în fața campaniilor de manipulare și a știrilor false. Discuțiile s-au axat pe modul în care diaspora poate contribui la promovarea gândirii critice și la diseminarea informațiilor veridice atât în țările de reședință, cât și în comunitățile online din Republica Moldova.

Participanții au evidențiat potențialul membrilor diasporei de a acționa ca „ambasadori ai adevărului”, având acces la perspective diverse și la surse de informare occidentale.

„Diaspora noastră reprezintă o forță intelectuală și civică formidabilă. Prin acest dialog, dorim să consolidăm parteneriatul nostru pentru a proteja spațiul informațional și a promova valorile democratice. Fiecare cetățean, indiferent unde s-ar afla, poate contribui la combaterea știrilor false și la construirea unei societăți informate și reziliente”, a declarat un oficial guvernamental în deschiderea panelului.

În cadrul dezbaterilor au fost abordate provocările specifice generate de propaganda externă, care vizează subminarea încrederii publice în instituțiile statului și în parcursul democratic al țării. S-a discutat despre necesitatea dezvoltării programelor de educație media și sprijinirea proiectelor de fact-checking, încurajând inițiativele venite din partea societății civile, inclusiv din diaspora.

Panelul face parte din seria de evenimente organizate în cadrul Congresului Diasporei 2025, o platformă menită să consolideze legăturile dintre Republica Moldova și cetățenii săi din întreaga lume și să încurajeze implicarea acestora în procesele de dezvoltare a țării.

[Nata Albot] Putem începe? Ce ziceți? Da? Important este să fim înaintea vitezei cu care se digeră mâncarea, că altfel o să intrăm într-o stare de asta de adormeală.

Bună ziua tuturor. Mă bucur foarte mult că la un panel cu un asemenea subiect, avem o sală plină de oameni. Eu zic să ne aplaudăm pentru asta.

Oare cum, cum s-a întâmplat așa ca subiectul activismului civic și a dezinformării să fie atât de important și atât de actual și interesant pentru oamenii noștri din diasporă? Evident, fiecare știe răspunsul. Trecem cu toții, în ultimii 10 ani, poate mai mult, dar eu cel puțin sunt conștientă de ce se întâmplă, urmărind zi de zi știrile. Trecem prin printr-o chestie extraordinar de traumatizantă, care ne intoxifică, care ne amărăște și ne umbrește viața. Și care ne-a învățat să dezvoltăm reziliență, să dezvoltăm gândire critică, să dezvoltăm înțelegerea că trebuie să consumăm informația nu din titluri, trebuie să iubim long-read-ul, să citim articole. Trebuie să avem grijă, să fim activi în comunitățile noastre. Nu e suficient să vorbim cu oamenii dragi la mese.

Și mă bucur foarte mult că astăzi în acest panel voi avea ocazia să discutăm cu câțiva oameni care sunt responsabili de informare obiectivă și corectă. Vom avea și discuții despre ce se poate face în diasporă. Eu sunt Nata Albot și astăzi sunt onorată să fiu în fața voastră la acest eveniment.

Și cred că vom începe cu omul care este responsabil să comunice în numele Guvernului Republicii Moldova și să aibă grijă ca informația să ajungă la cetățeni rapid, corect, verificat. Îl prezint în momentul ăsta, deocamdată pe speaker o să vi-i prezint, după care o să intrăm în dialog. Deci alături de mine... vii, Ion? Te-am văzut, Ion. Unde ești?

[Ion Grosu] Ion Grosu? Am văzut că ai intrat pe ușă și, în fine. Purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Daniel Vodă.

[Daniel Vodă] Bună ziua!

[Nata Albot] Alături de Daniel este jurnalista, directoarea, influencera, Ziarul de Gardă, Alina Radu.

Și suntem nespus de bucuroși și onorați că astăzi în acest panel avem și reprezentanți din diasporă. Este vorba despre fondatoarea Bismozis Group, stabilită în Orientul Mijlociu. Se numește Mariana Bulbuc, care vrea astăzi să ne vorbească despre cum putem fi activi civici în diaspora. Și îl așteptam pe Ion Grosu, care era foarte încântat că va participa în acest panel, dar cred că se apropie. A zis: „O să ne distrăm”. Hai să ne distrăm. Daniel, îți transmit ștafeta și prima întrebare este: trebuie sau nu statul să dezmintă falsurile? Ele deja devin atât de multe, încât uneori dezmințirea falsurilor poate amplifica falsul.

[Daniel Vodă] Mulțumesc, Nata, pentru întrebare. Eu sunt deosebit de recunoscător să fiu astăzi în fața dumneavoastră, colegi din diasporă, oameni ai Moldovei, care în perioada asta din august vin acasă și nu doar petrec timpul ăsta extrem de util să se vadă cu rudele și prietenii, dar și-au găsit timp în agendele ocupate să vină la Congresul Diasporei. Am auzit de la Ana Calinici că avem un record absolut de la primul congres unde au fost 20 de persoane până la acest congres cu peste 700 de persoane. Eu zic că este o performanță care arată că suntem uniți, determinați, suntem oameni care țin la țara lor și care își doresc prin ideile și inovațiile pe care au să le prezinte să miște Moldova din loc.

Până să răspund la întrebarea pe care mi-ai adresat-o, sunt sigur că n-am s-o uit. E meseria mea să răspund la întrebări. Am pregătit pentru domniile voastre o prezentare, care am s-o încerc s-o expun cât mai rapid. Și prezentarea mea se numește "Cum putem proteja Moldova cu un like, un share, un cuvânt și adevăr, 10 pași practici", pe care am să încerc să-i redau ca într-o poveste, o discuție care să fie pe înțelesul tuturor. Sunteți ok cu agenda? Se vede prezentarea bine? Perfect. Haideți să mergem în această călătorie împreună. Și scaunele, o să mai vină neapărat în plus.

Vreau să vă spun că mai devreme Nata a dat o calificare foarte, foarte generoasă. A zis că am onoarea să vorbesc în numele guvernului, fiindu-mi funcția de purtător de cuvânt, dar vreau să vă spun că în spatele comunicării guvernului stau oameni extrem de dedicați. Sunt, de exemplu, miniștrii, secretari de stat, direcții întregi. Sunt comunicatori, oameni care lucrează în diferite agenții și instituții de stat. Eu am onoarea să fiu parte a acestui mecanism, a acestei echipe foarte mari. Vreau să vă spun din start că am acceptat cu deosebită responsabilitate această onoare, pentru că eu, personal, cred în proiectul Moldova europeană. Eu cred că acel viitor al păcii, al bunăstării, al dezvoltării, îl putem asigura doar într-o țară onestă, cinstită, unde în capul mesei este legea și respectul față de fiecare cetățean. Și asta putem s-o găsim în spațiul european.

De ce vorbim astăzi despre activism civic și lupta cu dezinformarea? Și de ce o facem împreună? Pentru că, din punctul meu de vedere, cei care încearcă să vină cu o serie de minciuni în satele și orașele țării, cei care nu cred în Moldova onestă, în Moldova pașnică, Moldova dezvoltată, vor inventa tot felul de metode ca să dezbine oamenii între ei. În momentul în care rămânem uniți, rămânem dedicați cauzei, rămânem o cetate, eu cred că suntem mult mai puternici decât toate mecanismele ale rele care pot fi puse în funcțiune. Și vreau să vă demonstrez prin prezentarea pe care am pregătit-o astăzi.

În primul rând, ce pot face azi? E o întrebare bună la care ar fi bine să vă gândiți și voi, fiecare din voi, toți care sunteți cei prezenți aici. Eu am un exercițiu de team building, pentru că am venit de la pauza de prânz cumva. Vreau ca fiecare din voi să-și scoată telefoanele mobile în față, să-și scoată telefonul mobil în față, telefonul, dispozitivul, ce aveți, o planșetă, un mobil, orice, și să verificați dacă sunteți abonați la Guvernul Republicii Moldova pe Facebook. Primul lucru, verificați dacă sunteți abonați. Văd că se confirmă informația. Dacă nu, vă rog să vă abonați, pentru că suntem pe Facebook, suntem pe TikTok, suntem pe Telegram, suntem pe toate platformele, pentru că considerăm că informația verificată pentru cetățean este esențială și trebuie să fie prezentă la fiecare.

Mai nou, pe Telegram vorbim și în rusă, este și asta important. Iar pe TikTok am crescut o comunitate unde explicăm guvernul și altfel, nu doar prin conferințe de presă și răspunsuri date jurnaliștilor. Oameni buni, din punctul meu de vedere, adevărul are nevoie de aliați într-o lume zbuciumată în care trăim astăzi. Adevărul are nevoie de oameni care să-i dea putere și glas în situația în care dezinformarea călătorește cu viteză mult mai mare deseori decât o informație verificată corectă. Prin urmare, fiecare like, share sau comentariu împotriva minciunii ajunge la destinație.

Iată aici noi suntem circa 100 de oameni. Acești 100 de oameni, dacă s-ar susține reciproc, s-ar cunoaște, s-ar promova, în sensul în care ar promova comunitățile și valorile în care credem cu toții, atunci noi am înregistra victorii importante în protejarea adevărului. Vreau să vă spun un lucru despre care probabil cunoașteți cu toții. Propaganda rusă nu are frontiere și nu este direcționată doar în adresa Republicii Moldova. Dar vreau să vă spun, cu toată încrederea, că propaganda rusă are o slăbiciune: adevărul spus la timp, la noi în țară. Noi deseori, de la distanța tuturor evenimentelor internaționale, uităm că cea mai fermă și clară și bună acțiune este acțiunea locală, când acționăm pentru țara noastră, în favoarea familiilor noastre, a comunităților și, până la urmă, în favoarea noastră proprie.

Ce să faci când nu știi ce să faci? Poți începe cu un gest simplu, să distribui ce este corect și verificat. Aici nu vorbesc, nu sunt egoist, nu vorbesc doar despre sursele guvernamentale oficiale, vorbesc despre jurnaliști credibili, oameni care se conduc de o deontologie, care sunt recunoscuți pentru faptul că au o etică. Deci ăștia sunt parte a societății noastre și conținutul acesta merită să fie distribuit, pentru că este unul verificat și, atunci când cineva îl scrie, îl scrie cu responsabilitate. Vreau să vă mai spun că like-ul fiecăruia din noi poate ajunge la un om care avea nevoie de curaj ca să-și consolideze comunități și acest like poate face o mare diferență.

Atunci când susții pe cineva, o viziune, o poziție, în special în era în care majoritatea timpului îl petrecem cu acest domn sau doamnă telefon în mână, atunci când navigăm, atunci când trăim zi de zi viața noastră și mai revenim la acest dispozitiv. O distribuire sau, cum îi zice tânăra generație, un share responsabil e mai valoros decât 1000 de replici de ură răspândite de troli. Atunci când trolii, care deseori pot fi plătiți, distribuie minciuni, ce putem face noi este să distribuim mesajele care transmit calitate. Vreau să vă spun, pe exemplu propriu, recent am distribuit o postare a Ionelei Hadârcă, un long read care explica acțiunea propagandei, inclusiv rusești. De ce este important să distribuim astfel de postări? Pentru ca ele să ajungă la cât mai mulți oameni, ca ele să fie citite, interiorizate, înțelese și viralizate până la urmă.

Când vezi manipularea de la un om real, nu vorbim aici despre troli, nu vorbim despre conturi false, aici este important să nu dăm scroll, dar să dăm replică. Politicos, fără înjurii, fără a escalada o discuție. Este foarte important în comunicarea noastră cu naționalii noștri, cu oamenii, indiferent dacă sunt în țară sau peste hotare, să înțelegem punctul de vedere al acestor persoane și să-i convingem despre lucrurile care sunt importante pentru noi. Și să ținem minte că nu tot ce este viral este și adevărat, în special în contextul inteligenței artificiale, unor articole care pot lăsa o amprentă emoțională puternică. Și tot, în egală măsură, nu tot ce este adevărat este și viral.

În unele cazuri, o informație foarte utilă poate fi dosită în algoritmii rețelelor de socializare și nimeni să nu o vadă. Prin urmare, doamnelor, domnilor, este important să amplificăm adevărul, să-l distribuim, pentru că așa lucrează până la urmă și algoritmii acestor rețele pe care suntem cu toții. Și fiecare din noi, și asta mi se pare rețeta cea mai importantă a succesului pentru toată lumea care își dorește să trăiască într-o țară civilizată, onestă, dezvoltată, este gândirea critică. Fiecare din noi trebuie să dea dovadă de gândire critică, să analizeze cu atenție informația care este distribuită. Am să folosesc un cuvânt cu care poate n-o să fiți toți de acord, dar vreau să stârnesc și eu o conversație. Am să folosesc cuvântul patriotism.

Cuvântul patriotism înseamnă lucruri diferite pentru fiecare, dar vreau să spun că patriotismul începe și în online, dar se dovedește și în viața reală și mă întorc la tema panelului nostru de astăzi, pentru că implică activism și participare. Pentru mine, patriotism înseamnă să susții și să fii de partea unor valori la care ții și pe care le proiectezi inclusiv în viața de zi cu zi. Și aș îndemna ca prin participare, prin fapte, să dăm dovadă de această acțiune comună.

Foarte pe scurt, dezinformarea explicată. Deci, dezinformarea în general sau manipularea informațională poate arăta ca și cum democrația este o telenovelă plină cu drame. Ia să vedem ce se mai întâmplă. Ia ce a mai făcut acela? Ia ce reacție a mai dat acolo? O răsturnări de situații, fapte îndoielnice, dar oare s-a spus? Dar oare a zis? Nu-i așa că sună cunoscut? Și dezinformarea asta vrea să arate că democrația noastră poate să pară ca o telenovelă. Și, din păcate, un actor statal, cum este Rusia, s-a aliat cu unele grupuri criminale pentru a destabiliza țara noastră, mai ales după războiul brutal pe care l-a început împotriva Ucrainei.

Și vreau să vă spun că am sistematizat asta și într-o postare, dar vreau să repet aici neapărat chestia asta. Manipularea asta informațională din exterior în ultimele decenii funcționează cam pe aceleași teme și haideți cu toții să ni le amintim de ele. Limba și identitatea, vorbim româna moldovenească, suntem români, moldoveni sau pe mijloc sau poate suntem cetățeni așa. Neutralitatea în pericol, că păzea, că doar unele partide politice au voie să pronunțe cuvântul neutralitate sau suveranitate, dar atenție, și una și alta aparține de fapt poporului. Atacurile la adresa instituțiilor de stat, eh, că nu-s capabile instituțiile să facă nimic, mai bine o să fie cum a fost anterior. Lucruri cunoscute, nu? Sau valori tradiționale care trebuie apărate.

Și aici mă întorc la un caz recent cu un preot care vorbea cu niște vorbe, recent chiar am văzut în spațiul public, care eu personal, nu ca purtător de cuvânt al guvernului, dar ca cetățean, ca om, am avut o nedumerire, pentru că fiecare din noi cunoaște preoți care sunt modele de integritate, de bunătate, de cumsecădenie. Și atunci când vezi un preot care vine la enoriașii săi și răspândește ură, dezbinare, dar cel mai grav, propagandă de război, îmi pun niște semne de întrebare. Și aș vrea să invit ca și conaționalii mei din acea comunitate să-și pună niște semne de întrebare referitoare la integritatea acelei persoane.

Și, desigur, că tema favorită a manipulărilor informaționale, inamicul din vest, lumea occidentală, căutăm noi suntem cei cu valorile, dar acolo sunt alți oameni care au alte valori care nu-s ca ale noastre. Bine, sunteți aici din diasporă, știți tare bine că sunt oameni peste tot. Sunt oameni buni și răi și în Moldova, și în Italia, și în Spania, și în Statele Unite și peste tot. Omenia, cumsecădenia, nu neapărat aparțin unui areal geografic. Sunt chestii care se dobândesc în viață și așa stau lucrurile în toată pe toată planeta. Dar vreau să vă spun un lucru care mă bucură foarte mult și cu care sper că veți fi de acord cu mine.

În ultimii 20 de ani, în pofida lucrurilor pe care a încercat să le facă Rusia în țara noastră, au eșuat. Și au eșuat pentru că de fiecare dată am ținut să păstrăm unitatea. Și dacă ne dorim și în continuare ca aceste influențe din exterior să eșueze, o rețetă simplă, clară, indiferent dacă lucrez la guvern, dacă ești în societatea civilă, dacă ești om de cultură, dacă ești în diasporă, dacă ești pensionar sau dacă ești un tânăr, este să ținem la valorile noastre și să ținem la comunitățile din care venim. Foarte rapid, vreau să vă dau un exemplu practic, cum am jucat eu cu trolii acestei rețele organizate.

Ce aveți voi în imagine este un profil suspect cu numele Nicoleta Rădulescu. Mi-a luat fix un minut ca să verific această poză pe o platformă online. A, ce am descoperit? Pe un site rusesc, fix persoana dată avea cu totul alt nume. Cu alte cuvinte, au furat o identitate de pe o platformă rusească și au numit-o Nicoleta Rădulescu. Înainte de asta aveau nume străine, dacă vă aduceți aminte. Acuma au trecut pe nume mai românești. Cu mesaje copiate, pe pagina guvernului, Nicoleta Rădulescu se plângea cât îi de grea viața în Moldova.

I-am scris acestei persoane, normal că nu mi-a răspuns, pentru că sunt niște troli, scopul lor este doar să transmită informații copy-paste din mesaje, dar atenție, poză de profil suspectă, mesaje și limbaj copiat prin comentarii. Mergem mai departe. Și aici, cum recunoaștem profilurile false? Pozele sunt furate, în deosebi de pe site-uri rusești, postările sunt monotone, doar propaganda, prietenii sunt dubioși. Ați văzut recent la unii politicieni, inclusiv au fost sute de aprecieri din Bangladesh, India și alte țări. N-a mers bine, echipa de PR n-o să primească bonus. Și desigur, mesaje copiate cu greșeli evidente și atacuri constante fără argumente.

În unele cazuri, tot la fel între aceste persoane. Cum ne protejăm? Verificăm profilurile, nu distribuim fără verificarea conținutului acestor profile, suntem atenți la comentarii. Regula mea de aur, care vă o ofer ca recomandare cu mare drag, este să nu vă implicați în dezbateri cu aceste profile, pentru că pe asta contează, că oamenii reali vor începe să discute cu aceste profile false. Raportați și blocați acest cont și cel mai important, dragi oameni, să avertizați pe alții, părinții, prietenii, colegii de birou, ca să știe și ei că există acest fenomen. S-ar putea să nu știe. Și vreau să vă dau un exemplu, atacuri și insulte politice mai sus, la Nicoleta Rădulescu, pe care am identificat-o, doamna Radu, mă pot angaja la Ziarul de Gardă, după cum vedeți.

A fost și Adela Popescu, care mai sus critica guvernarea. Eu sunt ok cu critica, este super ok să critici guvernarea, primarul din sat, consiliul local, pe cineva care trebuie, care e plătit din bani publici și trebuie să-și facă treaba. Dar această critică trebuie să vină de la oameni reali, de la oameni ca voi, oameni care ori sunteți în străinătate, ori în țară, aveți anumite obiective concrete. Dar când vin de la niște profile plătite din exterior, sorry, nu am nevoie. Dar concluzia mea este că adevărul merită viralizat. Adevărul trebuie cunoscut de către un număr cât mai mare de persoane. Și eu vă propun la toată lumea, în mesajul meu, să fiți ambasadori ai adevărului, pentru că dezinformarea, din păcate, nu este o glumă.

De la zvonuri nevinovate până la manipulare politică, falsurile pot schimba destinul unor alegeri. Am văzut situația dată în România. Pot alimenta conflicte și pot diviza societăți. Și Moldova nu este o excepție, decât dacă vom rămâne uniți și vom lua soarta în mâinile noastre, în niște mâini reale care au dispozitive de telefon reale în mâini și altfel, dacă n-o vom face noi asta, expertele în politologie din fermele digitale ale Kremlinului o vor face pentru noi. Pentru că, și aici am să repet acest mesaj, adevărul are nevoie de viralizare, distribuire și de oameni care să-l apere. Aici, mulțumesc pentru întrebare, dar trebuie să răspund și la întrebarea Natei până închei.

Nata m-a întrebat dacă trebuie să dezmințim sau să ne asigurăm că răspundem la toate falsurile care sunt în spațiul public. Părerea mea, după ultimii doi ani jumate în care am lucrat la guvern, că nu ar fi cazul de fiecare dată să alergăm și să dezmințim toate falsurile care sunt în spațiul public. S-ar putea să cădem într-o capcană a mesajelor care nu ne aparțin. Și cât noi o să alergăm, știți vorba aceea în popor, că un aruncă o piatră și 100 de înțelepți trebuie s-o scoată. Și ca să nu ne pierdem timpul, este bine să rămânem, am să folosesc un termen profesionist, Ion, mă corectez dacă nu l-am folosit corect, în cadranul mesajelor noastre.

Noi ne știm direcția, direcția e bună, e clară. Acum rămâne numai să punem viteza maximă și să mergem pe ea. Acum, să nu cădem în capcana mesajelor străine care vin în exterior, acele narațiuni care se tot repetă, care vor să ne divizeze și să povestim oamenilor lucrurile care de fapt se întâmplă în comunitățile lor, în satele, în orașele lor, să povestim cu lux de amănunte și să dezvoltăm gândirea critică la oameni. Așa protejăm Moldova cu un like, cu un share, cu un cuvânt și adevăr. Dar cea mai importantă rețetă a acestui efort, din punctul meu de vedere, din experiența mea, este bunătatea și empatia, capacitatea de a te conecta cu oamenii, de a înțelege nevoile lor și a le vorbi pe limba lor. Chiar dacă, și aici să nu vă supărați vorbitorii de română, trebuie să trecem câteodată și în limba rusă.

Sau, în unele cazuri, în găgăuză sau în alte cazuri, în bulgară, pentru că așa e Moldova noastră. E frumoasă, e bogată, dar în același timp este diferită în aspect lingvistic. Și în același timp cu toții să învățăm limba română în programele guvernamentale lansate de guvern. Aici a fost minutul de publicitate. Asta-i răspunsul meu. Vreau la final doar să vă îndemn cu toată deschiderea să vă abonați la pagina Guvernului pe Facebook. Suntem prezenți pe TikTok, pe Telegram, avem și în limba rusă. Dacă aveți rude sau apropiați, arătați-le și cel mai important, dezmințim falsurile atunci când sunt extrem de importante pe prima sursă, canal oficial de verificare a informațiilor oficiale ale guvernului.

Suntem o echipă mare și fiecare din noi are aceeași dragoste ca și voi față de familiile noastre, comunitățile noastre și față de țara noastră. Că-i una și e clar că merge în direcția europeană. Mulțumesc.

[Nata Albot] Mulțumesc, Daniel. Aș vrea să vă întreb dacă aveți întrebări să adresați.

[Adrian Graur] Bună ziua, stimată diasporă, onorată asistență. Mă numesc Adrian Graur, sunt jurnalist, interpret, prezentator. Reprezint instituția Teleradio Moldova și vreau să vă spun că zi de zi luptăm cu dezinformarea și facem tot posibilul ca Moldova noastră să aibă acces doar la știri adevărate, știri care nu spală pe creier și știri care, desigur, că inspiră adevărul.

Și am o întrebare către domnul Daniel Vodă. Vreau să vă întreb, de ce nu este doamna Ana Revenco, directorul Centrului pentru Dezinformare? Pentru că ce eveniment fără doamna Ana Revenco?

[Daniel Vodă] Mulțumesc frumos. Funcția mea oficială este purtător de cuvânt al premierului Dorin Recean. Vă pot spune de ce domnul prim-ministru nu este aici, dar nu și doamna Ana Revenco. Dar vă răspund. Colegii de la Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării au o activitate punctuală pe planificarea acțiunilor strategice de viitor. Dacă, de exemplu, stihia activității mele ca purtător de cuvânt al guvernului și a colegilor care lucrează pe comunicarea curentă este ce se întâmplă la minut acum, astăzi, în situația informațională din țară, colegii de la Stratcom, așa cum spunem noi în abreviere, se gândesc la narațiunile pe termen lung și pe care le discută, de exemplu, în societatea civilă, cu colegii jurnaliști și în alte formate.

Eu cred că într-un stat nu este doar responsabilitatea unei singure instituții, de exemplu guvern, sau Stratcom, președinția, Parlamentul, este responsabilitatea evident a întregii societăți. Și nu vreau să declin responsabilitatea aceasta. Dar vreau doar să punctez că, știți cum la noi se spune, că dacă vrei să crești un copil, trebuie să-l crești cu tot satul. Așa și aici, în cazul luptei cu dezinformarea. Dezinformarea vine pe toate fronturile și toți trebuie să ne aducem contribuția. Colegii de acolo se implică pe aspecte de campanii și pe narațiuni pe termen lung. Și le doresc din toată inima succes, pentru că dacă vor avea ei succes, vom avea noi succes, veți avea și dumneavoastră succes și atunci vom scăpa de napasta asta și vom avea o gândire critică și o societate mai pregătită.

[Adrian Graur] Așa e, dar din dar se face rai, cum se spune la noi. Vreau un alt aspect să ating, anume Facebook-ul. Ați menționat această rețea socială de socializare și un lucru care acolo m-a frapat este faptul că, de exemplu, sunt postări ale guvernului, postări ale diferitelor vedete și acolo în comentarii apar comentarii ale diferiților troli care instigă la ură, instigă la propagandă, instigă la tot ce este mai rău. Și vreau să vă spun, ar trebui să iei niște măsuri mai aspre centrul pentru dezinformare. Că asta ar fi o soluție ca să curețe această rețea de socializare de tot ce este mai rău.

Și în prioritate, eu cred că ar trebui un filtru mai aspru ca acest centru al dezinformării să ia măsuri, că eu cred că aici fiecare a dat de așa comentarii și multe comentarii, sunt vreo 50 la număr. Este o fermă de troli care trebuie neapărat desființată.

[Daniel Vodă] Vreau foarte pe scurt să vă conving pe dumneavoastră, toți cei care sunt aici în sală și toți cei care ne urmăresc online, că această responsabilitate nu este a unei singure instituții. Este de fapt capacitatea noastră de a acționa de sine stătător, de a bloca și a raporta aceste conturi. Dar vreau de asemenea să vă informez că în fiecare lună, rețeaua de comunicatori a guvernului, sunt colegi din ministere, agenții, raportează peste 400 de astfel de profile. Deja asta se întâmplă. Poliția Națională a venit cu o informație foarte utilă în care a menționat că platformei TikTok li s-au prezentat o listă de peste 400 de conturi care împreună aveau peste 1 milion de vizualizări cu informație toxică, care la fel foarte repede a fost identificată și transmisă spre suspendare.

Deci, etapa unu, ca cetățeni, fiecare din noi poate raporta, bloca și contribui astfel la curățenie în spațiul informațional. Este foarte similar, de exemplu, cu ce facem afară. De exemplu, dacă Nata vrea în comunitate să facă curățenie, ea ia sacul, mănușile, familia și face curat acolo. La fel și în online, ne luăm mănușile virtuale, luăm saci virtuali și facem curățenie cu toții împreună. Și instituțiile, la rândul lor, dacă vedem comportamente bizare, concertate, le raportăm acestor instituții și aveți certitudinea că ne vom asigura că vom acționa. Și președinta Sandu recent a vorbit de acele 10 elemente de manipulare informațională și nu doar din partea Federației Ruse și un punct era că toate instituțiile statului trebuie să reacționeze prompt la aceste provocări. Și, desigur, că suntem aliniați la acest mesaj al șefei statului.

[Nata Albot] Mulțumesc, Daniel. Noi o să mergem spre următorul nostru speaker. Dacă vă amintiți, alegerile prezidențiale anul 2016, am avut noi acolo o știre foarte interesantă pe ultima sută de metri, de care sunt cumva legate și rezultatele finale, că o să fie aduși 30.000 de sirieni în țară și noi și așa suntem săraci și încă și sirienii pe capul nostru. Și o știre care a fost lansată pe ultima sută de metri și practic a avut un impact imens asupra spațiului informațional, asupra cetățenilor, alegerilor pe care au făcut-o.

Noi venim acum după un nou scrutin care a avut loc toamna trecută și am trăit un alt fenomen. Fenomenul în care un adevăr corect investigat, corect arătat, la timp arătat, a avut o influență imensă asupra alegerii pe care au făcut-o oamenii. Pentru că e una când se vorbește la tot colțul că se corup voturi, se corup voturi și e alta când noi vedem dovezi. Și aș vrea s-o întreb pe Alina Radu dacă ea, în calitate de om care a făcut parte din echipa Ziarul de Gardă, care a știut de la bun început că vor avea colegi infiltrați acolo, că urmăresc. În primul rând, Alina, aș vrea să te întreb dacă tu consideri că această investigație a redacției Ziarul de Gardă a avut acel impact pe care noi acuma îl discutăm? Dacă tu crezi că această investigație a schimbat opțiunea multor alegători?

[Alina Radu] Mulțumesc mult. Am să mă ridic din respect pentru prietenii noștri care sunt în colțuri îndepărtate și eu nu sunt așa înaltă. Bună ziua și îmi pare foarte bine să vă întâlnesc aici. Am mai fost la congresele Diasporei, dar ca și un om, participant de rând sau cum să zic, ca un reporter. Și erau mereu mai puțini și azi am venit cu senzația că la sesiunea asta cui îi trebuie dezinformarea. O să fie și mai puțini și sunt foarte bucuroasă că într-adevăr ați venit în număr mare.

Sper să, sper și noi, cei care avem ceva de comunicat aici, să vă lăsăm un sentiment că nu v-ați bolucit degeaba aici. Deci, dacă am crezut eu că investigația noastră va avea impact. Bun, noi ne-am lansat cu 21 de ani în urmă și eu eram atunci și mai tânără și mai ușor de impresionat și visătoare și eu atunci am crezut că am să impresionez Republica Moldova, că noi, câțiva jurnaliști, am fondat un prim ziar de investigație, era și un prim ziar independent sau care era finanțat fără bani politici.

Era și o primă instituție media de interes public condusă de femei. Eram primi în tare multe chestii, dar nimeni nu tare s-a impresionat. Mă rog, au fost câțiva oameni. Și pe urmă am publicat primele investigații și tot lumea așa s-a impresionat câte oleacă. Și pe urmă am început să facem și investigații în format video. Ei, și lumea așa câte oleacă s-a mai impresionat și pe YouTube. Și pe urmă am mai îndemnat lumea să se mai aboneze, ei, și vreo câțiva s-au mai abonat așa. Pe urmă am început să facem investigații sub acoperire. Prima a fost cu câțiva ani în urmă și am zis: „Băi, sub acoperire”.

Ei, și vreo câțiva oameni s-au mai impresionat și acolo. Și eu m-am lecuit. Nu mai am așteptări. Singura mea așteptare e ca noi să abordăm temele de adevărată importanță pentru Moldova. Singura mea așteptare, dar nu i așteptare, dar e uciganii în mine în fiecare zi când mă trezesc. În 21 de ani nu am avut niciodată concediu cela care era. Este am concediu la stat de 30 de zile? Deci eu n-am folosit niciodată. Deci măcar dacă am avut concediu vreodată, am avut o săptămână sau 10 zile și săptămâna, anul ăsta încă n-am avut, dar eu deja sunt obosită de anul trecut și de cei 21 de ani sau de 30 și cât de ani lucrez, dar mereu a apărut ceva care trebuie să fac azi, pentru că dacă nu fac asta azi, s-ar putea să pierdem și vă zic că mă trezesc dimineață și eu vreau să mă odihnesc, dar eu îmi dau niște pumni și zic: „Ieși, Alina, din casă, du-te și caută, du-te și fă ceva, du-te și susține echipa aceea, du-te și încurajează-o, du-te la procesele judiciare care nu ni se mai termină.

Du-te și caută bani că donatorii americani au renunțat. Du-te și mai caută abonați. Du-te și du-te și nu am când să-mi fac mari iluzii pentru că pur și simplu sunt foarte ocupată și cred că asta este bine”. Dar, atunci când am făcut noi prima, și aici n-a fost prima, nu știu dacă vă amintiți, o investigație sub acoperire, când noi, reporterii noștri s-au infiltrat în rețeaua lui Șor la Orhei, „Protestatari în chirie” se numea și reporterii au fost plătiți cu bani concreți, am filmat totul, am arătat totul. Așteptarea noastră a fost, desigur, un pic de sânge.

Ceea ce am dorit noi a fost un pic de sânge, să fie arestați niște oameni concreți, pentru că este totuși un business care nu subminează, să zicem, un vot. Chestia asta subminează încrederea totală în instituțiile statului. Chestia asta subminează total încrederea în libertatea de a vota. Se transformă totul cu acest business, totul se transformă, am să mă duc la alegeri dacă o să-mi plătească. Am să mă duc la alegeri, cine o să-mi dea mai mult, pentru acela am să votez. Deci asta e foarte serios. Eu mi-am început cariera în jurnalism atunci când Uniunea Sovietică s-a prăbușit. Și atunci s-a prăbușit naibii tot sistemul cela sovietic cu voturi, cu votare falsă.

Noi totul am construit de la zero ca stat. Și acuma, când am ajuns după atâția ani să avem câte ceva construit, vine Șor și cumpără tot și distruge. Și atunci nu s-a întâmplat, n-a fost sânge. Și anul trecut, când iarăși reporterii noștri au fost plătiți și noi am avut toate dovezile, am văzut așa un pic, a fost un pic de tăcere câteva zile, da, și pe urmă mulțumesc acestor oameni care au început o mare gălăgie pe internet și peste tot. Și aveam impresia că toți oamenii țin o bâtă de baseball în mână și arătau cu ea și strigau: „Poliția, tu ce faci? Statule Republica Moldova, ce faci? Judecătorie, ce faci? Procuratura, ce faci? Daniel Vodă, ce face? Guvernul, ce face?”

Toți au început să împingă din urmă și să strige replici pe rețelele sociale și atunci noi am văzut, nu puterea unei investigații, dar puterea unei comunități. Pentru că, în toți acești 20 de ani, nu doar noi, mă rog, facem investigație. Avem câteva grupuri de investigații jurnalistice. Dar poți să faci o investigație briliantă și ea să stea acolo pe o poliță, pentru că comunitatea fie că e ocupată cu ceva, sau fie că noi, ca reporteri, nu am ajuns la comunitate să-i spunem: „Hei, uitați-vă, noi ce am făcut”. De data asta a fost așa: investigația bună, foarte bună, reporteri curajoși, foarte curajoși și o comunitate nerăbdătoare să facem ceva. Dar și niște autorități care au început să le fie rușine.

Și au început a răspunde, a încercat să facă ceva, pentru că lupta cu corupția electorală chiar e o chestie foarte nouă și rezultatul încă este așteptat. Eu încă nu cred că rezultatul este atins. Și pentru că rezultatul n-a fost atins, pregătiți-vă că noi livrăm în curând niște lucruri importante. Îmi pare foarte rău că avem atâta de lucru, dar trebuie s-o facem. Nu știu dacă am răspuns la întrebare, dar...

[Nata Albot] Da, dar de fapt rezoluția la ce ai spus este că munca voastră imensă ar fi avut un impact mult mai mic dacă nu s-ar fi mobilizat cititorii, urmăritorii, creatorii de conținut, toată lumea nu s-ar fi mobilizat cu un share, cu un simplu share care a contribuit enorm la impactul și vizibilitatea muncii voastre. Iar concluzia este la ce a zis și Daniel mai devreme. Asta chiar contează. Când vedem ceva care este important să fie de audiență publică, să facem acest mic efort și să contribuim la distribuirea acestor informații.

[Alina Radu] Eu doar vreau să adaug că noi toți avem nevoie de lucruri bine făcute. Noi vrem să avem, când ne ducem la un medic, medicul să fie profesionist. Când ne ducem la o instituție publică, să fie un serviciu profesionist. Și când citim sau urmărim un produs jurnalistic, să fie profesionist. Moldova este așa cum este și mulți ani lucrurile au fost subfinanțate și în medicină și în educație. În jurnalism e și mai complicat, pentru că nu există o instituție care finanțează, decât la Teleradio sau la Moldova 1 există un buget de stat suficient ori insuficient, dar se alocă.

La presa independentă nimeni nu alocă nimic. Trebuie tu să te duci să cauți. Și eu nu sunt manager, n-am învățat la nicio școală de management, eu singură am învățat cum să fac să atrag donatori ca să dezvoltăm și noi o instituție de investigație. Mie asta nu-mi trebuie. Mie Ziarul de Gardă personal mi-a adus numai probleme. Eu sunt amenințată într-una, eu sunt atacată într-una, copiii mei sunt amenințați, sunt atacați. Eu castele nu mi-am construit și Mercedes încă nu mi-am cumpărat. Deci nu a fost niciun interes personal. Asta nu știu dacă e de lăudat. Dar vreau să, nu, nu, nici nu mai trebuie. Am ajuns la un moment când am înțeles că vreau foarte puțin.

Să existe acolo un pat și din care să mă ridic dimineață să mă duc la redacție. Deci eu vreau să existe redacția unde eu, cât de obosită n-aș fi, când intru, aud: „Acum facem asta! Acum, ați aflat? Asta facem, asta facem!” Chestia asta îți dă o energie nebună. Chestia asta îți dă o încântare, chestia asta îți dă sens vieții tale. Tu ai construit o echipă care face ceva nu pentru ei, că nici ei n-au Mercedesuri și toate alea, dar ei au construit împreună cu noi o instituție pentru Republica Moldova. Deci poți să zici amu tot ce vrei despre Moldova. Dar nu poți să zici că Moldova nu are jurnalism de investigație. Deci, nu, îndrăzniți să ziceți cineva că mă uit în ochii dumneavoastră. Nu puteți să ziceți asta.

Și nu e vorba despre mine, că eu pot să mor azi, liniștită și împăcată, pentru că acolo există niște tineri care se creează, se formează unii pe alții. Sigur că asta nu e despre dezinformare neapărat, dar vă zic că instituția asta o să existe și o să combată dezinformarea și la toamnă, și la toamna viitoare, și la anul, și peste. Eu sper că peste mulți ani, pentru că ei deja au înțeles cum funcționează lucrurile, dar și comunitatea știe unde ne aflăm, știe cum să ne găsească și sincer vă zic, deseori ne întreabă, două întrebări sunt: dacă nu vă temeți și a doua, de unde luați informații. Noi gata, nu mai ducem lipsă de informații.

Noi avem o mare problemă cum să reușim să răspundem tuturor sau majorității solicitărilor. Mulțumesc, oameni buni! S-ar putea că mai mulți dintre dumneavoastră ne-au livrat niște subiecte. Pe unele le-am reușit, pe unele n-am reușit. Dar nu duce jurnalismul lipsă de teme, pentru că noi am reușit să acumulăm încredere și oamenii vin cu încredere să ne spună niște lucruri. Și a doua întrebare, dacă nu vă temeți. N-aveți idee cât îi de greu când tu ești amenințat. Sau, mă rog, poate aveți toți idee. Dar când ești amenințat pentru ceva care n-ai făcut, asta nu e ușor.

Dar când tu te trezești și știi că ai 30 de tineri și că ei sunt amenințați, asta e cel mai greu lucru. Și dacă m-ar întreba cineva care e cea mai grea problemă, e această îngrijorare permanentă să nu se întâmple ceva cu ai mei. Și acuma doar vreau să copii de la Daniel o chestie, că el v-a întrebat dacă ați abonat pagina guvernului. Noi din faptul că abonați sau dați un like sau un share la pagina ziarului de gardă, folosim, mă rog, că avem o comunitate mare, avem câteva sute de mii de followeri. Dar dați, vă rog, și un share la pagina de YouTube de-amănu. Nu vă zgârciți atâta.

Dar cel mai mare impact pe care dumneavoastră puteți să-l faceți e desigur să abonați pe cineva și să știți că din abonamentul acela iară nu-mi trebuie. Noi avem tot ce celea. Eu am reporterii și eu caut bani să plătesc din bani transparenți și curați. Ziarul acela trebuie omului din sat. Și noi am avut și le mulțumesc iarăși, poate chiar sunt aici membri de diasporă care și-au abonat rudele, cazuri: „Mama mea era șoristă. Am abonat-o la Ziarul de Gardă și peste un an, ea a fost pro-europeană”. Mai bună soluție, mai ieftină soluție decât să transformăm omul în acest fel, oferindu-i pe masă odată pe săptămână un ziar unde a lucrat un grup și a ales foarte bine și a verificat foarte bine, a pus și o investigație acolo, a pus și un interviu, a pus și ceva explicativ despre legislație, a pus și un banc.

Nu există soluții mai bune și nu-i scump deloc. Deci din ziarele cele care se abonează, noi nu primim bani.

[Nata Albot] Horoscop este?

[Alina Radu] L-am scos. L-am scos pentru că horoscopul e o formă de dezinformare. Eu sunt Fecioară. Și cei mai buni jurnaliști de investigație sunt Fecioare. Dar totuși să admitem că există astrologie, dar trebuie să ai un specialist cu care tu comunici. Dar faptul că cineva fură de undeva de pe internet un horoscop și îl pune în gazetă, asta nu e corect deloc. Și dacă o să mai vedeți în Ziarul de Gardă sau în oricare ziar, gândiți-vă că e o dezinformare și un furt, pentru că o redacție nu are astrolog. Are reporteri. Dacă n-are astrolog, nu publică astrolog. Sau dacă publici astrolog, scrie acolo de la ce astrolog tu ai luat chestia asta.

[Nata Albot] Alina, voi voi nu ascundeți faptul că e greu, financiar e greu să reziști, mai ales în contextul finanțărilor care au fost sistate, dar eu cred că să spui e greu și să spui noi avem atâția oameni lunar care trebuie să fie remunerați cu un salariu. Dați-ne un piculeț de cifre despre existența voastră.

[Alina Radu] Dar de ce trebuie să scârbim oamenii?

[Nata Albot] Pentru că există un cost pentru adevăr care trebuiește căutat, verificat și transmis și dacă oamenii ar cunoaște acest cost, poate ar fi mai convingătoare mesajele voastre de sprijin.

[Alina Radu] Chiar azi a intrat redactorul șef și a zis: „Ce facem cu publicitatea electorală?” Pentru că încep, vin alegerile și în alegeri, mass-media face un ban. Și am dezbătut un pic subiectul. Și răspunsul nostru, care credeți că a fost? Ce forțe politice doriți să vedeți când deschideți ziarul de gardă? Vreți să vedeți politicieni criminali care sunt promovați că-i bravo, că-i talentat, că el va salva Moldova? Nu vreți. Vreți să vedeți politicieni care șed la închisoare, dar iaca să rupi să vină? Nu vreți.

Vreți să vedeți politicieni plătiți de Moscova care să vină? Nu vreți. A, vreți să vedeți pe Maia Sandu? Ea nu știu dacă candidează. Paradoxul nostru e acesta, că principiul nostru etic este să nu luăm bani murdari, totul să fie transparent și am mai făcut un exercițiu, am făcut o declarație în anii anteriori și am scris că nu vom lua publicitate de la entități corupte. Și imediat ne-a sărit: „Dar cine-i corupt? Că eu nu-s corupt”. Unul, n-o să zic nume, dar un politician foarte controversat și compromis. Și am zis: „Păi cum, domnule, uitați-vă, aveți cinci dosare penale”. „Dar niciunul nu i finalizat. Dacă nu i finalizat, omul nu i penal”.

Și atunci pur și simplu declarația noastră s-a completat cu o frază: nu vom lua publicitate deloc. Acuma, s-ar putea că există una, două entități care sunt curate și ar putea să dea publicitate ziarului de gardă. Dar nu ne dă. Pentru că cel care este curat, onest și cum se cade, el deja știe că publicul lui ziarul de gardă și așa ne știe, ei vor să cucerească un public nou. Deci zero bani din publicitate. Exact așa și cu businessul. Firmele mari nu vor să se ducă la ziarul de gardă, pentru că acolo se scrie despre greu și ne-a zis în față: „Oamenii care intră la voi să citească, care-s mulți, care în sfârșit îs mulți, deci suntem în top 10, măi oameni buni. Dar ei vin la voi să afle adevărul, ei nu vin la voi să cumpere”.

Și au avut dreptate. Ei nu vin la noi să cumpere cosmetice, vacanțe, orice, ei vor să se informeze despre starea de lucruri de aici. Mai avem niște colaborări cu niște instituții mici, uneori iarăși ne vin oferte de publicitate de la businessuri compromise și noi, eu nu știu dacă ați mai văzut nebun. Și nu e, că am verificat și în Europa. Când vine cineva să-ți dea un ban, dar tu te apuci și verifici firma aceea și tu te uiți la bani câți trebuie, dar tu te uiți că firma are dosare penale sau a comis niște, să zicem, crime față de mediu. Deci o firmă care a tăiat păduri nu poate să aibă publicitate la Ziarul de Gardă, chiar dacă ea produce bomboane. Și tu vrei să spui că produci bomboane. Dar noi zicem: „Tu ai tăiat păduri. Nu putem de la tine”. Deci cu cu publicitatea, pare rău. Dacă aveți businessuri curate și vreți să le promovați, vă rog și vă rog să informați și pe alții că la Ziarul de Gardă, oamenii care citesc ar putea cumpăra niște lucruri bune.

[Nata Albot] Dar oamenii care sunt astăzi în sală, ei cum ar putea să contribuie la sprijinul redacției voastre? În afară de like, share, comentarii.

[Alina Radu] Știți, când am făcut noi, cumva am început să lucrăm cu dezinformarea cel mai serios când a început pandemia. Țineți minte că n-a fost așa de mult și era un mit că medicii plătesc oamenilor ca să le înscrie în actul de deces că au murit de COVID, dar oamenii n-au murit de COVID. Și se inflama atât de tare acest fals, încât țin minte că la ședință am zis: „Hai să facem o investigație, de unde iese prostia asta?” Că prima mea senzație era: de unde să ia medicul nostru bani să plătească rudelor decedatului? Care i prostia să Și eu țin minte că principalul nostru reporter de investigație s-a uitat și a zis: „Mă scuzați, eu lucrez la Ziarul de Gardă, eu nu vreau să mă ocup cu prostii”. Era evident că e o prostie. Și am zis: „Totuși, oamenii șăruiesc asta și erau influenceri care aveau sute de mii de afișări la prostia asta”.

Și l-am convins. Și a ieșit, când a publicat investigația aceea, a fost cea mai publicată investigație de până atunci, cea mai citită. Pentru că reporterul a mers pas cu pas de la de unde a început să propage acest fals și a ajuns la persoana acuzată că ar fi luat bani și băbuța aceea a ieșit și ne-a arătat actul de deces. Și asta a convins pe toată lumea. Noi am pus pe prima pagină și am pus peste tot. În actul de deces nu scria nimic despre cauza morții. Deci s-a ruinat tot falsul. Și asta am vrut să vă zic.

Primul ajutor care ni-l dați e cum a zis Daniel, măcar dați share, că oamenii ăștia au lucrat, au verificat, au găsit, au înghițit amenințări și uneori și pumni mai mâncăm și o să avem senzația că comunitatea ne susține. Doi, abonați-vă, vă rog, rudele, cât mai există, eu nu știu cât există ziarul de gardă în formă tipărită. Eu nu știu și aici nu vreau să deschid o problemă foarte dureroasă. S-ar putea să nu existe foarte mult. Dar cât există, omul acela de la țară, el e absolut, tu când deschizi asta, dacă nu ești pregătit, tu ești copleșit de câtă informație, dezinformare, tot ce vrei. Abonați-l! Asta nu ne aduce nouă bani. Trei, dacă Doamne ferește sau dă Doamne și mai dă Doamne, aveți un bănuț în plus, intrați pe pagina noastră de Patreon sau pe ZDG One și acolo sunt mai multe posibilități de a ne susține financiar cu o cafea în fiecare lună, în fiecare săptămână, odată pe an, cum vă lasă buzunarul, plăcerea și efortul.

[Nata Albot] Mulțumesc. Vă rog. Mulțumesc frumos. Eu vreau să vă salut pe toți și vreau eu sunt activist civic, Radu Dutcovici îmi spune și vreau să vă mulțumesc în primul rând pentru abordarea de astăzi a subiectului activism civic și lupta cu dezinformarea. Întrebarea mea este pentru domnul Daniel Vodă și desigur, pentru doamna Elena Radu. Domnule Daniel Vodă, vă rog frumos să ne spuneți dacă la momentul de față sau dacă noi avem în general guvernul are așa mecanism, rețele de fact-checking, care ne-ar ajuta și ar fi un mecanism în mâinile noastre foarte bun de luptă cu dezinformarea, cu știrile false și nu doar aici în Republica Moldova, ci dar și în diasporă. Și vreau s-o întreb și desigur pe doamna Elena Radu dacă în cadrul Ziarului de Gardă sunt anumite campanii media cu lupta cu dezinformarea și cu informarea corectă a cetățenilor. Mulțumesc frumos.

[Daniel Vodă] Mulțumesc tare mult. Rețelele de fact-checking prin prisma activității nu sunt de stat, sunt entități care sunt cu o echipă de jurnaliști și societate civilă, dar da, guvernul cooperează strâns cu aceste rețele. Avem chat-uri în care comunicăm și atunci când vine o solicitare, răspundem prompt. De exemplu, apare o informație falsă, ea este adresată nouă, noi repede dezmințim această informație și avem o cooperare strânsă. E nevoie să fie rețele de fact-checking, dar independente, nu neapărat guvernamentale.

[Alina Radu] Eu cred că avem vreo 10 redacții care sunt implicate în combaterea dezinformării și asta înseamnă fact-checking de fapt. Și e foarte bine ca să le identificăm și să le urmărim cu toții și activismul, o formă de activism într-adevăr este să explicăm tuturor. Dar ca formă de activism noi facem mai multe. Noi facem deseori întâlniri cu publicul, cu cetățenii. Noi mergem în sate, în biblioteci, la facultăți, în primării, oriunde putem, mai mergem în localități ca să ne întâlnim cu oamenii, să le explicăm ce facem, de ce facem, ce e bine de făcut.

Doar vreau să menționez că am împlinit 21 de ani pe 29 iulie și ce credeți? Nu ne-am dus la mare să ne lăfăim. Ne-am încărcat toți într-un microbuz și am ales cel mai anti-european raion din Republica Moldova, adică cei care au votat cel mai mult anti la referendum în anul trecut, este raionul Ocnița. Și am zis: „Plângeam, nu voiam să ne odihnim, că-i ziua redacției”, dar am zis: „Nu. Ne ducem și comunicăm și scoatem de acolo un reportaj cu 21 de oameni, orice n-ar spune ei, să încercăm să comunicăm, să i înțelegem”. Și ce să vă spun? Am vorbit cu 21 de oameni. Dintre ei, cred că vreo cinci sunt pro-europeni ascunși. Nimeni n-a zis: „Da, eu sunt european în suflet, susțin valorile europene”.

O mare parte dintre ei aveau nevoie de cred că o oră de discuție ca ei să înțeleagă lucrurile. Și erau vreo cinci, cred că foarte toxici, cu care am bănuiala mea este că poți să stai și un an de vorbă și o să fie încă mult de lucru. Dar eu zic că asta e tot o formă de activism. Noi am renunțat la sărbătoarea noastră și ne-am dus în cel mai dificil raion unde poți să discuți chestii europene și am vorbit cu acești oameni. Și reportajul ăsta îl puteți găsi pe pagina noastră de YouTube, unde sper că ați dat deja like și găsiți acolo 21 de oameni la 21 de ani și o să vedeți. Mulțumesc.

[Nata Albot] Trebuie doar să menționăm că raionul Ocnița, în momentul ăsta, este raionul cu cel mai mare indice de reducere demografică. Oamenii au ales anti-european și cu 30% în ultimii 10 ani s-a redus populația regiunii. Mai avem de la dumneavoastră o întrebare?

[Audience Member] În primul rând, mulțumesc mult pentru prezentare. Eu mă numesc Daria Crăjevski, sunt proaspăt absolventă a Facultății Relații Internaționale din Germania și am două întrebări scurte atât pentru doamna Radu, cât și pentru domnul Vodă. Eu sunt oarecum implicată în lupta cu dezinformarea și de foarte multe ori am auzit ca metodele care sunt utilizate de Republica Moldova să fie caracterizate de anumite grupuri de persoane ca nedemocratice și discriminatorii. Și pe de o parte, este vorba despre risc pentru securitatea națională, dar pe de altă parte se poate de înțeles de unde vine mentalitatea, de unde vine ideea asta la grupurile respective.

Întrebările mele sunt: prima, care cât de elastică este definiția de democrație când vine vorba despre securitatea națională și a doua întrebare, cum ar trebui să fie abordată această idee, ce contraargumente ar putea să fie aduse? Mulțumesc mult.

[Daniel Vodă] Mulțumesc foarte mult. O întrebare foarte interesantă. Eu consider că în general democrația înseamnă respectarea întocmai a cadrului legal și orice decizie care contravine libertăților fundamentale ale omului, companiilor, mediului privat, ea trebuie să fie foarte amănunțit explicată și cel mai important, ea trebuie să corespundă cumva și acelor amenințări care sunt. Critica cea mai vehementă la adresa autorităților din acest unghi pe care l-ați prezentat dumneavoastră a ținut de suspendarea licențelor unui grup de televiziuni.

Acea măsură a fost luată și criticată în spațiul public, dar eu nu am să obosesc să intru în oricare dezbatere. Eu sunt ok să participăm și la un panel detaliat unde o să examinăm fiecare caz în parte. Eu nu sunt de acord cu informația greșită că ar fi fost o constrângere a libertății de exprimare, pentru că suspendarea unor posturi TV, inclusiv printr-un mecanism aprobat în anul 2023, a avut ca scop verificarea beneficiarilor efectivi. Cu alte cuvinte, s-au verificat banii care erau în spatele unor instituții media care promovau anumite narațiuni, da? Și eu sunt foarte deschis să avem această conversație, am avut-o și pe platforme cu societatea civilă și cu alți formatori de opinie. Dar un lucru pe care l-am constatat în activitatea mea profesională, că cei care cel mai vocal acuză dictatură, un cuvânt foarte puternic, sau acuză limitarea drepturilor omului, sau acuză alte cuvinte puternice, de fapt manipulează și își doresc să trezească o anumită emoție la anumiți cetățeni.

Și este ușor să strigi. Chiar astăzi a fost un protest regizat la guvern de către un partid politic care este parte a unui bloc electoral, care din experiența mea, când vede că nu este vreo cameră de televiziune, ei se strâng, pentru că într-un fel, dacă nimeni nu i urmărește, nu este scopul protestului sau lumea se filmează și pe urmă pleacă. Nu este un protest autentic, lumea este nemulțumită de ceva. Este un protest de carton, așa îl numesc, cu o tentă electorală și cu o agendă de a dezinforma de fapt oamenii. Deci, democrația înseamnă de fapt respectarea unor reguli și utilizarea unor termeni pe care persoanele le utilizează greșit nu înseamnă că și starea de lucruri este așa.

Și cel mai important, cei care folosesc cuvântul dictatură sau nu știu, alți termeni de genul ăsta, nu ar îndrăzni să facă același lucru, de exemplu, în Piața Roșie, la Kremlin acolo, ei nu ar îndrăzni să facă același lucru pentru că ar fi fost strânși imediat. Și în asta constă paradoxul acestui lucru, când instrumentele unei democrații sunt utilizate pentru a sfida această democrație. Și puterea răspunsului nostru este ca societatea trează, cărturară, competentă, să răspundă și să vorbească despre asta, să condamne aceste lucruri, ca democrația să nu fie folosită pentru alte scopuri decât ea a fost inițial creată.

[Nata Albot] Mulțumim mult. Avem o țară și avem o țară cu așteptări foarte mari, Daniel, foarte mari și foarte nerăbdători. Din păcate, organizatorii îmi dau un semn că trebuie să încheiem. Știu că ați venit aici, doriți să adresați o întrebare. Este ultima întrebare care va putea fi acceptată, dar vă rog să țineți cont că toți oamenii ăștia sunt aici. Și dacă aveți întrebări, profitați de ocazia să vă apropiați și să discutați. Vă rog.

[Tamara Șchiopu] Bună ziua, Tamara Șchiopu. Eu am o întrebare la Daniel. Daniel, dumneavoastră ați vorbit la plural. La noi, adică mă rog, în Marea Britanie se numește Royal We, adică doar regina fiind singură, vorbea la plural. Și eu vă ascultam și aveam impresia că sunteți un fel de Royal We, pentru că dincolo de Daniel Vodă nu vedem o echipă care să comunice. Și asta este o critică.

Este o critică din partea noastră, a celor care v-am votat, această guvernare. Cea mai pertinentă critică în toți acești ani a fost comunicarea deficientă, insuficientă, pasivă din partea instituțiilor, pentru că e bine să fie un Daniel Vodă, o Alina Radu, o Nata Albot, o Tamara Șchiopu. Dar iată, cum spunea Ion Grosu, că lupta cu dezinformarea, de fapt, vine nu doar din replici și raportări, dar vine din încrederea populației în instituții. Și această încredere, ea tot vine de pe rețelele de socializare, tot vine din informare. Ori ea lipsește cu desăvârșire. Și o să vă fac și eu acest, nu știu, exercițiu interactiv. Dacă deschideți telefoanele la orice minister și vedeți când a fost ultima lor postare, câți urmăritori.

Eu am deschis Ministerul Sănătății, un domeniu absolut cheie, care strigă la toată lumea, la moldovenii din toată lumea este atât de important, orice moldovean are chestii de sănătate, da? Deci, acest minister are 900 de urmăritori, da, și 450 de postări. Ultima postare despre vizita doamnei ministre undeva într-un spital, nu știu unde. Deci, penibil, absolut penibil. Întrebarea este, dumneavoastră, de exemplu, la ședințele guvernului, puteți să faceți tot așa un exercițiu interactiv, să rugați instituțiile să-și deschidă telefoanele, să vadă dacă sunt abonați la propriile ministere, să vadă când a fost acolo ultima postare, despre ce a fost această postare, cât de relevantă este ea și cum luptă această postare cu dezinformarea. Pentru că noi putem să contracarăm dezinformarea cu informare caldă, blândă, pozitivă, care să arate oamenilor o altă alternativă în această lume de azi.

Despre, nu știu, dacă e Ministerul Sănătății, despre ceva tare, tare fain în sănătate, nu despre vizita ministrei la un spital. Deci, întrebarea mea este, e prea târziu probabil, dar cum putem noi să ajutăm în lupta cu dezinformare din partea instituțiilor publice? Cum pot aceste instituții să suplinească golul de informații pozitive, fiind acolo? Cum putem să avem un Daniel Vodă la fiecare minister, da, la Parlament, la agențiile de stat? Ce ne spuneți dumneavoastră la această întrebare pe care Nata mereu o adresează, Alina mereu o adresează, toată lumea o adresează: de ce comunicarea este atât de slabă?

[Mariana] În primul rând, noi trebuie să înțelegem că dacă noi demonstrăm verticalitate și exemplu personal, fiind în Dubai, logic că am avut foarte multe ispite, bani ușor, repede, tan tan tan și nu declarăm. Deci ori alegem calea ușoară, ori ne ținem de acele valori care le are, de exemplu, Ziarul de Gardă sau care le au oameni pe care noi îi urmărim și suntem de inspirați. Și aceste valori, în primul rând, o să fie un exemplu de credibilitate. Pentru că dacă oamenii din jurul nostru de peste hotare văd în noi anumite scheme, schițe sau așa, nu contează ce informație vrem să le spunem lor că este corectă sau incorectă, iarăși va fi, va apărea acel semn de întrebare.

Deci noi suntem promotorii, în primul rând, a acelor valori și suntem primul pas de credibilitate în informația pe care o transmitem. Doi, aș vrea să complimentez, da, este de lucru, dar aș vrea să complimentez autoritățile și cât de receptive sunt a răspunde la aceste întrebări, mai ales pe social media. Deci eu am găsit că dacă scriu pe unele, eu sunt mai mult pe Instagram și LinkedIn, dacă scriu unor platforme ale autorităților, întrebând unde aș putea să găsesc sursă, mi s-a răspuns. Vă rog informați-vă aici sau ați putea, înțeleg că n-ar putea statul în general să fie părtinitor anumitor branduri private, de publicitate, nu știu, comerciale și așa sau anumitor bloggeri independenți, dar sunt surse oficiale în care ei ne pot direcționa pentru a găsi această informație.

Și trei, eu personal traduc postările mele de acasă în engleză și arabă, uneori, ca să le pun pe platformele mele sau ca să pot să le discut în oficiu. Am aici niște colegi la noi din companie, ei știu, noi avem în fiecare lună briefing și în compania noastră sunt 32 de naționalități. Ok? Deci noi avem briefing despre Republica Moldova. Ăștia 32 de oameni înțeleg ce se discută, merg mai departe și transmit informația, respectiv noi când avem întâlniri de stat sau comerciale sau chiar private, la o șa, cum se spune, aceste discuții sunt deja cu o anumită direcție corectă, pentru că ele sunt traduse uneori cu efortul nostru. Cum spunea și Daniel, avem foarte mult de muncă, dar avem și nevoie de talentul nostru și implicare individuală să ajutăm un pic, să împingem carul cu un pic de efort.

Și dacă se poate, mie îmi place un termen pe care l-am auzit în ședințele diplomatice, democrație dictatorială. Știu că este contradictoriu, dar când vine vorba despre informații greșite din surse care sunt spam, efectiv boți, trebuie să fim dictatori în comunicare, să le raportăm, să le anulăm și să le dezbatem fără: „Ei, dar fiecare are dreptul la cuvânt”. Nu. Dacă acea persoană nu este o persoană și un profil care are dreptul la cuvânt, atunci trebuie să fim dictatori în a lua o decizie radicală imediat.

[Nata Albot] Și mai trebuie să știți că la ora actuală, pe rețelele de socializare, sunt mai multe conturi de boți decât de persoane reale. Asta este un detaliu. Și dacă îmi permiteți, eu aș vrea să profit de ocazia pentru că suntem aici cu toții împreună, să vă spun un singur lucru. La alegerile parlamentare din anul 2021, noi am avut peste 200.000 de cetățeni din diasporă care au mers la vot. Noi nu discutăm ce au votat, noi vorbim despre o participare, o rată de participare. Ori noi avem la ora actuală o estimare că am avea 1 milion și jumătate de cetățeni în afara țării.

După cum bine știți, la alegerile prezidențiale, dar mai ales referendumul, mă interesează pe mine acum în mod deosebit, pentru că el a decis într-un fel direcția noastră de mai departe. Noi am avut o rată și mai bună de participare. Și oricum eu rămân cu nedumerirea unde-i milionul nostru și jumătate de cetățeni? Pentru că cu o rată mai mare de participare la alegeri, noi creștem șansele ca opțiunile noastre majoritare să devină un impact în societate. Și vreau să vă zic că încă până acum doi ani, făceam și eu parte din diasporă. Noi suntem tare bravi acolo unde suntem, dar suntem răzlețiți. Avem micile noastre comunități, însă nu avem așa să zic o comunitate mare de voci puternice care să poată să aibă impact în aceste comunități mici.

Suntem răzlețiți, ne mai răzlețesc și politicienii, ne mai răzlețesc și știrile și tot așa mai departe. Eu cred că aceste alegeri parlamentare au șansa să fortifice efortul nostru de a ne rupe țara din batjocura în care a fost ea ținută zeci de ani, numai dacă creștem numărul de votanți în diasporă. Dacă noi am avut peste 300.000 de oameni care au salvat vectorul nostru european cu 10.000 de voturi, deci noi am trecut ca prin urechea acului, la o investiție de peste 40 de milioane de euro, la o rețea de 140.000 de oameni corupți cu acești bani, ca să compromită visul și năzuința noastră.

De data aceasta investițiile vor fi mult mai mari. Voi deja le auziți. 3.000 de dolari pe lună ca să stai și să destabilizezi situația din țară. Noi abia intrăm în campania electorală. Cu ce plecăm noi fiecare de aici astăzi? Cu înțelegerea că dacă noi acolo, în diasporă, unde avem un milion și jumătate de cetățeni, nu depunem efort în următoarea lună să mobilizăm comunitățile, explicând cât de gravă este situația în care ne aflăm, noi riscăm să ne rostogolim înapoi foarte ușor într-o singură zi, într-o singură noapte de 28 septembrie. Noi nu vorbim despre cine și pentru ce va vota. Asta este opțiunea fiecărui om. Noi vorbim despre creșterea numărului de voturi oneste, nu cumpărate, voturi oneste.

Noi avem nevoie de voturi oneste, minim de două ori mai multe decât le-am avut la referendum, ca să putem să ne păstrăm mai departe drumul. Vă rog frumos, haideți să facem în această lună care a rămas, unitate cum nu s-a mai văzut. Ea este decisivă. Și ea este crucială. Haideți să unim rândurile din micile noastre comunități, să facem o comunitate mare și voi aici astăzi reprezentați aceste comunități. Dacă sala asta era mult mai mare, probabil erau mai mulți oameni. Fiecare din voi acum vine din comunitățile voastre. Faceți ce puteți mai mult, să adunați lumea, informați corect în fiecare zi și convingeți-i să iasă la vot. Avem nevoie de jumătate de milion de cetățeni în diasporă. Nu 200, nu 300, pentru că noi avem 1 milion jumate acolo. De ce oamenii ăștia nu sunt conectați la țara lor? Cum îi conectăm? Cum? Informându-i, explicându-i și convingându-i să fie activi civici.

Eu foarte mult vă mulțumesc că mi-ați dat acest minut la final ca să mă adresez la voi, pentru că eu știu că mai departe voi plecați în comunitățile voastre. Din păcate, din păcate, trebuie să închidem acest panel. Organizatorii deja mi-au înroșit telefonul. Acolo urmează să fie o rezoluție, ori a fost citită, ori urmează să fie citită. Vă rog în sala mare. Mulțumesc tuturor invitaților noștri.