Auditul Curții de Conturi: investițiile în eficiența energetică a clădirilor publice sunt frânate de lipsa datelor și un management fragmentat

Chișinău, 21 iulie 2026 – Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat marți, în cadrul unei ședințe publice, raportul auditului performanței privind eficientizarea energetică a clădirilor publice. Evaluarea, care a acoperit perioada 2019-2025, a avut drept scop analiza modului în care sunt gestionate fondurile publice și externe destinate reducerii consumului de energie, un domeniu de importanță strategică în contextul angajamentelor de integrare europeană și al consolidării securității energetice naționale.

Clădirile publice din Republica Moldova reprezintă unul dintre cei mai mari consumatori de energie, fiind responsabile pentru mai mult de jumătate din consumul final la nivel național. Pentru a remedia această situație, statul a atras investiții semnificative, portofoliul proiectelor auditate depășind valoarea de 348 de milioane de euro. Cu toate acestea, misiunea de audit a scos la iveală o serie de vulnerabilități sistemice care diminuează impactul real al acestor fonduri.

Principala deficiență constatată este lipsa unui registru național complet și actualizat al fondului imobiliar public. Absența unei baze de date unice limitează capacitatea autorităților de a identifica clădirile cu cele mai slabe performanțe și de a prioritiza investițiile. Conform datelor prezentate, doar 16% din clădirile auditate dispun de informații complete.

„Deși statul a atras resurse financiare importante pentru renovarea energetică a școlilor, grădinițelor și spitalelor, procesul este marcat de proceduri greoaie și de o monitorizare fragmentată. Am constatat un nivel redus de implementare în cazul unor proiecte majore, unde peste 97% din mijloacele atrase rămân nevalorificate la ani distanță de la lansare”, a menționat șefa Direcției audit al performanței din cadrul Curții de Conturi, referindu-se la ritmul lent de absorbție a fondurilor.

Un exemplu relevant subliniat în cadrul ședinței este Proiectul Eficiența Energetică în Moldova, destinat renovării a zece instituții medicale de importanță națională. Din valoarea totală de 72,4 milioane de euro a proiectului inițiat în urmă cu patru ani, au fost valorificate doar 1,3 milioane de euro, reprezentând aproximativ 2%. Întârzierile au fost cauzate de lipsa capacităților tehnice de proiectare, procedurile complexe de achiziție și deficiențele în planificarea inițială.

Prezentă la ședință, secretara de stat în cadrul Ministerului Energiei a recunoscut provocările semnalate și a subliniat demersurile curente pentru remedierea acestora: „Suntem conștienți de necesitatea unor instrumente clare. De aceea, am aprobat conceptul și suntem în plin proces de dezvoltare a Sistemului Informațional Național în domeniul eficienței energetice. Este imperativ să avem o bază de date digitalizată și completă pentru a putea monitoriza corect economia de energie și a direcționa investițiile acolo unde este cea mai mare nevoie”.

Pe lângă aspectele financiare și de planificare, auditul a evidențiat și riscuri de mediu. Lucrările de reabilitare termică generează cantități semnificative de deșeuri periculoase, în special materiale cu conținut de azbest. Lipsa unei infrastructuri naționale autorizate pentru depozitarea și eliminarea finală a acestora periclitează trasabilitatea deșeurilor și prezintă riscuri majore pentru sănătatea publică și mediul înconjurător.

De asemenea, s-a constatat că instituțiile publice care au beneficiat de instalarea panourilor fotovoltaice se confruntă cu limitări de ordin legislativ. În perioada estivală, când producția de energie atinge cote maxime, iar consumul școlilor este redus, surplusul de energie nu poate fi valorificat pe deplin din cauza lipsei unui mecanism eficient de compensare sau stocare, diminuând astfel beneficiile economice ale investițiilor.

Privind perspectivele de viitor, directorul Centrului Național pentru Energie Durabilă a accentuat importanța tranziției către mecanisme financiare sustenabile: „Lucrăm intens împreună cu partenerii noștri de dezvoltare pentru lansarea unui fond de finanțare cu caracter revolutiv. Acest instrument ne va permite să utilizăm economiile de energie realizate pentru a finanța alte proiecte, asigurând astfel replicarea măsurilor de eficientizare la nivelul întregului fond de clădiri publice pe termen lung”.

La finalul ședinței, Curtea de Conturi a formulat o serie de recomandări menite să consolideze cadrul normativ, să îmbunătățească coordonarea inter-instituțională și să asigure o valorificare eficientă, transparentă și durabilă a resurselor financiare alocate eficienței energetice în Republica Moldova.