Haos strategic în eficiența energetică: Auditul Curții de Conturi arată că țintele naționale sunt necorelate și subminează progresul
Un audit de performanță realizat de Curtea de Conturi a Republicii Moldova a scos la iveală o fragmentare și o lipsă de corelare îngrijorătoare între obiectivele strategice naționale privind eficiența energetică a clădirilor publice. Deși cadrul normativ este în mare parte aliniat la cerințele Uniunii Europene, diferitele documente de politici stabilesc ținte care nu sunt armonizate, făcând dificilă evaluarea progresului real și a impactului investițiilor de sute de milioane de euro.
În cadrul ședinței, s-a subliniat că Strategia Energetică până în 2030 prevede reducerea intensității energetice cu 10% și renovarea a 10% din clădirile publice. În același timp, Legea privind eficiența energetică impune o obligație de renovare anuală a cel puțin 3% din suprafața clădirilor ocupate de autoritățile publice centrale. Mai mult, Planul Național Integrat privind Energia și Clima stabilește un obiectiv de economii anuale de energie de 0,8% la nivel național.
Această multitudine de indicatori, care nu sunt interconectați, creează confuzie și face imposibilă o monitorizare unitară. „Concomitent, se urmărește necorelarea acestora”, a menționat unul dintre membrii Curții în timpul prezentării, subliniind că autoritățile nu pot demonstra în mod clar contribuția proiectelor la atingerea obiectivelor naționale asumate.
Reprezentanții Ministerului Energiei au recunoscut provocările și au menționat că, pe termen lung, se lucrează la crearea unui mecanism de tip „fond revolving” în colaborare cu Banca Mondială. Acest fond recurent ar urma să finanțeze proiecte de eficientizare, iar economiile realizate să fie reinvestite în renovarea altor clădiri. Totuși, până la implementarea unui astfel de mecanism, lipsa de aliniere a țintelor strategice rămâne un obstacol major. Fără indicatori comuni și măsurabili, Moldova riscă să nu poată demonstra în mod credibil progresele înregistrate în fața partenerilor internaționali și să nu atingă obiectivele de securitate energetică și de reducere a emisiilor, asumate în contextul aderării la UE.