Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile privind modificarea procedurii de numire în comisiile de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor
Chișinău, 15 octombrie 2026 - Curtea Constituțională a Republicii Moldova, întrunită în ședință plenară publică la Chișinău, a admis joi, 15 octombrie 2026, sesizarea nr. 42a/2026 și a declarat neconstituționale prevederile legislative prin care a fost modificată procedura de vot pentru desemnarea membrilor în comisiile de evaluare externă (vetting). Decizia a fost pronunțată în urma examinării controlului de constituționalitate a articolelor III și IV din Legea nr. 26 din 5 martie 2026 pentru modificarea unor acte normative, care viza inițial fortificarea securității judecătorilor și procurorilor.
Prin Hotărârea nr. 12 din 15 octombrie 2026, pronunțată de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, instanța de contencios constituțional a invalidat normele care permiteau numirea membrilor internaționali în comisiile de evaluare externă cu votul majorității absolute a deputaților aleși, în cazul în care nu se întrunea majoritatea calificată de trei cincimi. Întrucât dispozițiile de modificare s-au încorporat, de la data intrării în vigoare, în actele normative de bază, Curtea a declarat neconstituționale prevederile corespunzătoare din legile privind evaluarea externă.
„Se admite sesizarea depusă de domnii Ion Chicu, Alexandr Berlinschii, Adrian Lebedinschi, Alexandru Verșinin și doamna Diana Caraman, deputați în Parlament. Se declară neconstituționale articolele 6 alineat (5¹) din Legea numărul 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție și articolul 6 alineat (5¹) din Legea numărul 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative”, a declarat Domnica Manole, președinta Curții Constituționale.
La originea cauzei s-a aflat sesizarea depusă la 6 martie 2026 de un grup de deputați din opoziție, care au contestat modul în care Parlamentul a adoptat modificările respective. Potrivit autorilor sesizării, proiectul de lege nr. 28 a fost înregistrat la 18 februarie 2026 și votat în prima lectură la 19 februarie 2026, având ca obiectiv exclusiv modificarea Codului penal și a Codului contravențional pentru protejarea magistraților împotriva agresiunilor. Ulterior, la 4 martie 2026, înainte de lectura a doua, a fost înregistrat un amendament prin care s-a redus pragul de vot necesar pentru numirea membrilor în comisiile de evaluare externă, legea fiind adoptată în lectură finală în ziua următoare, la 5 martie 2026.
În cadrul dezbaterilor publice, autorii sesizării au susținut că între proiectul inițial și amendamentul introdus înaintea lecturii a doua nu a existat o legătură indispensabilă, ceea ce a condus la încălcarea articolului 74 alineatul (1) din Constituție, care impune adoptarea legilor organice în cel puțin două lecturi, precum și a articolului 23 privind calitatea legii.
„În opinia autorilor acestei sesizări, Parlamentul, votând legea respectivă, a încălcat articolul 23 și articolul 74 din Constituție. Primul ține de calitatea legilor, al doilea articol ține de procedura sau de aprobarea legilor și hotărârilor Parlamentului”, a menționat deputatul Ion Chicu în fața plenului Curții.
La rândul său, deputatul Alexandr Berlinschii, coautor al sesizării, a subliniat că demersul nu contestă necesitatea existenței unui mecanism de deblocare instituțională în sine, ci procedura prin care acesta a fost legiferat, fără dezbateri corespunzătoare în două lecturi și fără garantarea unui interval rezonabil pentru identificarea unui consens parlamentar.
„Nu orice amendament formulat între prima și a doua lectură este neconstituțional. Parlamentul trebuie să poată perfecționa proiectele, să corecteze texte, să dezvolte soluțiile legislative discutate în prima lectură. Dar amendamentul nu poate deveni o modalitate de a introduce o inițiativă legislativă distinctă sub acoperirea unui proiect care a trecut deja de prima lectură. Scopul sesizării este să nu creăm precedente periculoase în practica legislativă a Republicii Moldova”, a afirmat Alexandr Berlinschii.
Argumentele autorilor au fost susținute în ședință și de avocata Doina Ioana Străisteanu, reprezentanta deputatului Alexandru Verșinin, care a accentuat că răspunderea penală și contravențională pentru atacurile asupra magistraților și mecanismul de constituire a comisiilor de evaluare externă reprezintă instituții juridice complet distincte, cu scopuri și efecte juridice diferite.
De cealaltă parte, reprezentantul Parlamentului, Radu Radu, șef al Serviciului reprezentare la Curtea Constituțională și organele de drept, și reprezentantul Guvernului, Eduard Serbenco, secretar de stat, au solicitat respingerea sesizării ca fiind neîntemeiată. Aceștia au argumentat că procedura parlamentară a fost respectată, iar între obiectul inițial al proiectului și amendamentul contestat a existat o legătură rațională, ambele vizând consolidarea independenței, securității, integrității și autorității sistemului judiciar. Totodată, reprezentanții autorităților au invocat necesitatea instituirii unui mecanism subsidiar antiblocaj pentru a asigura funcționarea efectivă a comisiilor de evaluare în contextul constrângerilor de timp.
În procesul de examinare a cauzei, Curtea Constituțională a avut în vedere și opinia amicus curiae comună, emisă la 16 iunie 2026 de Comisia de la Veneția și Directoratul General pentru Drepturile Omului și Preeminența Dreptului al Consiliului Europei, solicitată anterior de Președintele Parlamentului Republicii Moldova.
Hotărârea Curții Constituționale a fost adoptată cu opinia separată a judecătoarei Liuba Șova. Decizia este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și urmează să fie publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.