Ședința Guvernului Republicii Moldova din 15 octombrie 2026

Investiții record în învățământul profesional, politica fiscală pentru 2027 și progrese în negocierile cu UE, aprobate în ședința Guvernului Republicii Moldova

Chișinău, 15 octombrie 2026 — Guvernul Republicii Moldova s-a întrunit joi, 15 octombrie 2026, la Chișinău, într-o nouă ședință de lucru pentru a aproba pachetul final de amendamente la politica fiscală pentru anul 2027, investiții strategice în educație, agricultură și eficiență energetică, precum și o serie de remanieri diplomatice. Deciziile adoptate de Executiv au scopul de a accelera parcursul de aderare la Uniunea Europeană, de a reduce birocrația pentru micii producători și de a moderniza infrastructura publică la nivel național.

În deschiderea ședinței, prim-ministrul a anunțat că, în urma Conferinței interguvernamentale de la Luxemburg desfășurate marți seara, Republica Moldova a deschis oficial încă două clustere de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană. Totodată, șeful Executivului a subliniat importanța negocierii unor perioade de tranziție și a unui tratament preferențial care să protejeze companiile autohtone pe parcursul adaptării la reglementările comunitare.

„Sunt șase clustere în total, 33 de capitole. Noi aveam două deschise, acum am mai deschis două. Numărul de capitole în negocieri a crescut cu 17, suntem la 24 de capitole în negocieri deschise. [...] Ne apropiem cu pași rapizi de Uniunea Europeană”, a declarat prim-ministrul în cadrul ședinței.

Pe agenda discuțiilor bilaterale, prim-ministrul a raportat rezultatele întrevederii de la Chișinău cu prim-vicepremierul Ucrainei, Denîs Șmîhal, privind situația hidrologică de pe râul Nistru și cooperarea în sectorul energetic. Deși deficitul de apă rămâne critic în localitățile ucrainene riverane, precum Cernăuți și Novodnistrovsk, precipitațiile recente din munții Carpați și dialogul constructiv cu partea ucraineană au permis majorarea debitului de apă evacuat cu 20% față de perioada precedentă.

Tot în sprijinul economiei locale, prim-ministrul a prezentat un pachet de debirocratizare elaborat de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), sub conducerea șefului interimar, domnul Manciu. Noile reglementări vizează patru direcții principale pentru micii producători:

• Lansarea activităților cu risc redus (precum panificația artizanală sau patiseria) doar în baza unei simple notificări, fără a mai aștepta aprobarea prealabilă de la ANSA;
• Legalizarea „gastronomiei casnice”, oferind un cadru normativ clar pentru comercializarea produselor alimentare cu risc scăzut preparate în gospodării, în special la târguri;
• Instituirea unui regim simplificat, lucrat în comun cu Ministerul Economiei, care să le permită micilor comercianți să activeze fără obligativitatea înregistrării unui SRL;
• Rărirea controalelor de stat în baza evaluării riscurilor și reducerea volumului de raportări pentru micii producători.

Politica fiscală pentru anul 2027: stimularea muncii, investițiilor și taxarea viciului

Executivul a aprobat avizul asupra amendamentelor la proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, prezentat de doamna Alexa. Din cele 79 de amendamente înaintate pe platforma parlamentară (87 de propuneri distincte), 27 au fost acceptate integral sau parțial.

„Dacă vrem mai multă lume să muncească și mai multă lume să investească, politica fiscală trebuie să o reflecte”, a punctat prim-ministrul.

Printre principalele măsuri aprobate se numără:

• Scutiri personale și deduceri: Majorarea scutirii personale majore de la 34.620 de lei la 46.680 de lei anual și a scutirii pentru persoanele întreținute de la 9.900 de lei la 11.040 de lei anual. De asemenea, a fost introdus dreptul de deducere a cheltuielilor suportate pentru activități sportive și a fost redus impozitul pe dividendele obținute de cetățeni din investiții externe de la 12% la 8%.
• Regimul TVA și sprijinul pentru populație: Plafonul consumului de energie electrică scutit de TVA (fără drept de deducere) a fost majorat de la 100 kWh la 150 kWh pentru fiecare punct de consum, măsură aplicabilă de la 1 aprilie 2027, alături de plafonul de 150 de metri cubi la gazele naturale. Totodată, se menține mecanismul de compensare a cheltuielilor la gaze și electricitate până la 1 aprilie 2027 pentru locuitorii din satele Hagimus, Fîrlădeni și Hîrbovăț din Zona de Securitate.
• Agricultură și industrie alimentară: Se menține cota redusă de 8% a TVA pentru lapte și produse lactate, pentru materialul săditor, precum și pentru produsele cerealiere (până la 1 ianuarie 2028, cu aplicarea mecanismului de taxare inversă). Pentru ouă și carnea de pasăre se păstrează cota standard de 20%.
• Energie regenerabilă: Investitorii care importă instalații de stocare a energiei electrice vor beneficia de o perioadă de grație de 20 de luni de la plata drepturilor vamale, a TVA și a accizelor, datoria vamală urmând să fie stinsă integral dacă echipamentul este pus în funcțiune în acest termen.
• Taxarea viciului și combaterea comerțului ilicit: Pe lângă taxarea băuturilor cu conținut ridicat de zahăr, taxa de viciu în domeniul jocurilor de noroc a fost restructurată, urmând să fie percepută în cuantum de 6% la sursa de plată (la depunerea mizei de către jucător) și de 25% din venitul brut al organizatorului. Separat, Guvernul a aprobat modificarea regulamentului privind timbrele de acciz și de consum pentru produsele din tutun, permițând agenților economici să comande timbre pentru anul viitor începând cu 1 iulie.

Investiții majore în învățământul profesional, agricultură și eficiență energetică

În domeniul educației, domnul Perciun a prezentat un proiect de modernizare a învățământului profesional tehnic, reprezentând cea mai mare investiție a statului în acest sector de la obținerea independenței. Proiectul urmează să fie implementat până în anul 2032 și vizează specialitățile cu potențial ridicat de creștere economică: energie, agricultură, construcții și IT.

„80 de milioane de euro vor merge din Planul de creștere, din resursele Guvernului, a Uniunii Europene, cu o componentă de grant, pentru modernizarea infrastructurii instituțiilor noastre de învățământ. Vom avea 25 de școli profesionale și colegii care se vor învrednici de această investiție”, a menționat domnul Perciun, precizând că instituțiile selectate vor beneficia de până la 5 milioane de euro fiecare pentru renovarea căminelor, laboratoarelor și spațiilor de studii.

Pentru modernizarea sectorului agricol, la propunerea domnului Gherciu, Cabinetul de miniștri a aprobat inițierea negocierilor și semnarea acordului cu Guvernul Japoniei și Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA) privind acordarea unui împrumut de 8,678 miliarde de yeni japonezi (echivalentul a circa 55 de milioane de dolari) pentru etapa a doua a proiectului „Modernizarea tehnicii și echipamentelor agricole” (MAME 2). Acordul este structurat pe 20 de ani, cu o perioadă de grație de 6 ani, și le permite fermierilor să achiziționeze în rate tehnică agricolă, sisteme de irigare și echipamente post-recoltare fără intermediari — cu 10% până la 20% mai ieftin decât prețul pieței — la o rată a dobânzii de 3,2%. De asemenea, a fost aprobat regulamentul privind procedura de testare și autorizare a produselor fitosanitare care nu sunt autorizate în statele membre ale UE, dar au fost omologate anterior în Republica Moldova.

Tot în cadrul ședinței, la inițiativa domnului Junghietu, a fost aprobată inițierea negocierilor cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) pentru implementarea proiectului „Mecanismul de eficiență energetică revolving în Moldova”. Acordul prevede un împrumut de 50 de milioane de dolari și un grant de 2 milioane de dolari prin programul M-GROW, fonduri destinate renovării energetice a clădirilor publice, economiile generate urmând să fie reinvestite în noi proiecte.

Digitalizare, ordine publică și cooperare internațională

Cabinetul de miniștri a mai aprobat o serie de hotărâri menite să modernizeze serviciile publice și cadrul normativ:

• Digitalizarea certificării specialiștilor: Prezentat de domnul Danii, proiectul prevede digitalizarea integrală, prin portalul EVO și platforma MConnect, a procedurii de certificare pentru specialiștii din domeniile geodeziei, cartografiei, topografiei, geoinformaticii, evaluării bunurilor imobile și cadastrului.
• Controlul substanțelor stupefiante și gestionarea vehiculelor abandonate: Doamna Misail-Nichitin a prezentat proiectul de actualizare a cantităților substanțelor supuse controlului (stupefiante, psihotrope și substanțe psihoactive noi), stabilind criterii uniforme pentru încadrarea juridică a faptelor. Totodată, a fost aprobat avizul negativ asupra unei inițiative legislative separate privind vehiculele abandonate, întrucât problema este deja reglementată prin proiectul de lege privind mobilitatea urbană durabilă, aprobat de Guvern la 7 octombrie.
• Aderarea la International IDEA: La propunerea domnului Cojuhari, Republica Moldova va deveni stat membru cu drepturi depline al Institutului Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală ( cu sediul la Stockholm), Comisia Electorală Centrală fiind desemnată instituție implementatoare.
• Sprijin pentru școlile din Dubăsari: La propunerea domnului Buzu, mai multe unități de tehnică de calcul din partea Agenției Servicii Publice vor fi transmise instituțiilor de învățământ din raionul Dubăsari.

Numiri în serviciul diplomatic și în administrația publică

În secțiunea dedicată resurselor umane, vicepremierul Popșoi a prezentat propunerile de rechemare a patru ambasadori extraordinari și plenipotențiari: Emil Druc (Lituania), Viorel Cibotaru (Belgia, Luxemburg și șef al Misiunii pe lângă NATO), Andrei Popov (Grecia și Cipru) și Iulian Grigoriță (Qatar și Kuweit). Concomitent, au fost aprobate numirile noilor ambasadori:

• Angelica Munteanu — în Republica Lituania;
• Valeriu Mija — în Regatul Belgiei (și ulterior, prin cumul, în Marele Ducat de Luxemburg și la NATO);
• Alexandru Codreanu — în Republica Elenă;
• Vitalie Rusu — în Statul Qatar.

Tot pe linia Ministerului Afacerilor Externe, Executivul a decis transferarea unei unități diplomatice de personal, responsabilă de dosarul economic, din cadrul Ambasadei Republicii Moldova de la Moscova în cadrul Ambasadei de la Tokyo, pentru a impulsiona atragerea investițiilor japoneze și promovarea produselor agroalimentare moldovenești.

De asemenea, Guvernul a luat act de încetarea mandatului domnului Sergiu Gurin în funcția de secretar de stat responsabil de sport, după patru ani de activitate, și a aprobat numirea domnului Ivan Țurcan în funcția de secretar de stat al Guvernului (în cadrul Biroului politici de reintegrare) începând cu 16 octombrie 2026, precum și a domnului Eugeniu Diacon în funcția de șef al Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, începând cu 2 noiembrie 2026.

[00:00:10] — Speaker 1

Bună ziua, colegi. Vreau să încep poate cu cea mai importantă noutate din săptămâna asta. Toată lumea știe, marți seara târziu a avut loc conferința interguvernamentală la Luxemburg. Oficial putem spune acum că s-au mai deschis două clustere din negocieri. Ca să explicăm cum lucrează lucrurile, deci sunt șase clustere în total, 33 de capitole. Noi aveam două deschise, acum am mai deschis două. Numărul de capitole în negocieri a crescut cu 17. Suntem la 24 de capitole în negocieri deschise. E un mare, mare milestone. Vreau să mulțumesc la toată lumea care a lucrat atât de mult ca să le deschidem. Chiar cred că este o mare realizare.

Și acum începe lucrul greu, pentru că nu-i destul să deschizi capitolele, ele trebuie și negociate. Sunt multe subiecte în care o să trebuiască să negociem, inclusiv pentru interesele companiilor noastre, da? Pentru că noi vrem să integrăm în Uniunea Europeană. În același timp ne dorim perioade de tranziție, ne dorim careva tratament preferențial pentru o perioadă de tranziție, astfel încât să beneficiem, pe de o parte, de toate beneficiile Uniunii Europene, pe de altă parte, să fim maximal protejați în perioada asta în care ne adaptăm la aceste reglementări. Deci cred că asta e marea noutate din această săptămână. Ne apropiem cu pași rapizi de Uniunea Europeană și ne mai așteptăm la noutăți bune în luna octombrie, dar o să le comunicăm când vin.

Al doilea subiect important: Nistrul. Am avut o ședință foarte bună cu domnul vicepremier, prim-vicepremier al Ucrainei, domnul Denis Șmîhal, aici la Chișinău. Am discutat o serie de subiecte, în primul rând ce țin de energie. Pe energie vom anunța la timpul potrivit, sper în curând, ce am realizat, dar pe Nistru avem o colaborare foarte bună. Situația rămâne complicată pe Nistru. Da, vreau s-o spun. Și rămâne complicată și în Ucraina și în Moldova. Ca lumea să înțeleagă ce se întâmplă în Ucraina, de exemplu, și încă noi n-am văzut asta la noi. În Ucraina, de exemplu, orașul Cernăuți are apă opt ore pe zi, de la 6:00 la 10:00 dimineața și de la 6:00 la 10:00 seara. Da? Orașul Novodnistrovsk, care e chiar pe lacul de acumulare, are apă șase ore pe zi. Da? Deci toată lumea care critică trebuie să înțeleagă că lucrurile sunt foarte dificile, inclusiv acolo. Da? Și în pofida acestui fapt, încercăm să găsim echilibrul necesar și partea bună e că au început ploile în Carpați și atunci am insistat cu partea ucraineană și am găsit înțelegere din partea lor să mărim totuși debitul cu 20% față de perioada precedentă. Și trebuie să spun că apreciez foarte mult abordarea asta constructivă a părții ucrainene, pentru că ei continuă să aibă un stres de apă foarte mare. Încă o dată: orașul Cernăuți, oraș mare, are apă opt ore pe zi. Apă conform graficului. Toată lumea trebuie să înțeleagă asta și se alimentează orașul Cernăuți din râul Nistru în mare măsură. Asta e al doilea lucru important.

Trei, totuși mi se pare important să comentăm și pe agenda de simplificări pentru mediul de afaceri, pentru că e o prioritate a acestui Guvern. Țineți minte, am fost la o întâlnire cu micii producători împreună cu șeful interimar al ANSA, domnul Manciu, și am stabilit atunci o dată de 15 octombrie pentru anumite simplificări la toate durerile care au fost anunțate de producători și ANSA s-a ținut de deadline. A venit cu o serie de propuneri de care sunt foarte încurajat. Ele merg în avizare toate acum. Ca să vă dau câteva exemple de lucruri pe care le va face ANSA.

Unu, este că un mic producător în zona mică de risc poate să înceapă activitatea printr-o simplă notificare. Nu trebuie să mai aibă aprobarea de la ANSA. Deci poate doar notifica ANSA că: „Uite, vreau să fac pâine artizanală sau vreau să fac careva produse de patiserie”, știți? Și poate să înceapă lucrul doar prin a notifica, fără a obține aprobarea.

Doi, creăm un cadru pentru producția alimentară legală acasă. Deci gastronomia casnică, da? Ceea ce noi spunem mâncare de casă, că la moment foarte des este în afara legii, ceea ce e un pic absurd. Noi toți ne hrănim cu mâncare de casă, știți, dar când vrei, de exemplu, mâncarea asta de casă s-o servești mai departe, știți, te lovești de careva perete birocratic. Deci pentru produsele cu riscuri mai mici, creăm cadrul ăsta legal pentru a putea fi comercializate: pâine artizanală, biscuiți, anumite produse de patiserie, în special pentru vânzarea la târguri și altele.

Trei. Un regim special, și acolo este o problemă la moment, ca acești comercianți să poată activa chiar fără înregistrarea unui SRL. Deci, la moment sunt limitări acolo și colegii de la ANSA lucrează împreună cu Ministerul Economiei pentru ca să facem această posibilă, inclusiv fără înregistrarea unui SRL, într-un regim simplificat.

Și ultimul subiect ține de controale mai rare în bază de risc. Deci, durerea a fost exprimată de un producător de brânzeturi din Basarabeasca, care a spus că: „Uite, eu produc 500 de kilograme de brânză pe an și după asta vin acasă și trebuie să îndeplinesc, cum a spus dumneaei, talmuduri de raportări, da? Și am două controale pe sezon.” Acum am convenit cu domnul Manciu să mai rărim controalele la producătorii mici, ca ei să poată să se focuseze pe a produce și a vinde, nu atât de mult pe raportarea la controale. Deci, îi mulțumesc domnului Manciu pentru inițiativa proactivă. Dumnealui, ANSA, va veni cu o comunicare în acest sens astăzi și să fie într-un ceas bun ca să mai simplificăm viața micilor producători.

Astea au fost niște anunțuri la început. Acum vreau să trec la agenda de bază. Primul punct ține de resurse umane.

Așa. Resurse umane. Prima serie de numiri, revocări le avem la Externe. Domnule ministru, vicepremier, vă rog.

[00:06:45] — Popșoi

Stimate domnule prim-ministru, stimați colegi, în temeiul articolului 10 alineatul (6) din Legea 761 cu privire la serviciul diplomatic, se prezintă propunerile privind rechemarea domnului Emil Druc din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Lituania, rechemarea domnului Viorel Cibotaru din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Regatul Belgiei și Marele Ducat de Luxemburg și din funcția de șef al Misiunii Republicii Moldova pe lângă Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, rechemarea domnului ambasador Andrei Popov din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Elenă și în Republica Cipru, rechemarea domnului Iulian Grigoriță din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Statul Qatar și Statul Kuweit. Și concomitent, numirea doamnei Angelica Munteanu în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Lituania, domnului Valeriu Mija în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Regatul Belgiei și ulterior Ducatul de Luxemburg și ulterior prin cumul la Organizația Tratatului Nord-Atlantic, numirea domnului Alexandru Codreanu în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Elenă și numirea domnului Vitalie Rusu în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Statul Qatar. Toți sunt angajați cu experiență ai Ministerului de Externe și avem ferma încredere că vor servi în mod eficace interesul național al Republicii Moldova și vor promova interesele naționale ale țării noastre. Rog susținerea.

[00:08:20] — Speaker 1

Da, mulțumesc, domnul Popșoi. Colegi, vă rog susținerea. Ok. Următorul punct de pe agenda de resurse umane, vă rog, domnul Perciun.

[00:08:33] — Perciun

Stimați colegi, de la minister din funcția de secretar de stat responsabil de sport pleacă colegul nostru Sergiu Gurin. Sergiu a fost patru ani de zile în această funcție, patru ani în care sportul moldovenesc a cunoscut cel mai mare buget pe care l-a avut vreodată, patru ani în care ne-a reușit să avem o formulă de finanțare corectă a federațiilor sportive, să reducem din arbitrariu, patru ani în care premiile pentru sportivi au crescut de la 5 milioane de lei pe an la 31 de milioane de lei pe an, un ciclu olimpic cu patru medalii olimpice și multe alte realizări. Sergiu pleacă spre o nouă provocare. Îi mulțumim pentru toate activitățile pe care le-a desfășurat la minister și îi urăm mult succes în activitățile de mai departe. Mulțumesc.

[00:09:22] — Speaker 1

Da, mulțumesc. Mă alătur mulțumirilor pentru domnul Gurin. Vă rog să votăm, colegi. Aprobat. Și ultimul punct, domnul Buzu, vă rog, pe linia Cancelariei.

[00:09:35] — Buzu

Da, vă mulțumesc. În temeiul prevederilor legale se propune numirea domnului Ivan Țurcan în funcția de secretar de stat al Guvernului din data de 16 octombrie 2026. Dumnealui va activa în cadrul Biroului politici de reintegrare. Rog suportul dumneavoastră.

[00:09:50] — Speaker 1

Da, rog suport, colegi. Mulțumesc.

[00:09:55] — Buzu

În temeiul prevederilor legale se propune numirea domnului Eugeniu Diacon în funcția de șef al Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu, din data de 2 noiembrie 2026. Rog suportul dumneavoastră.

[00:10:08] — Speaker 1

Mulțumesc. Rog susținerea. Mulțumesc. Acestea au fost punctele pe agenda de resurse umane. Trecem la agenda legislativă. Punctul doi, domnul Perciun, vă rog.

[00:10:22] — Perciun

Colegi, astăzi urmează să aprobăm o decizie foarte importantă pentru sistemul nostru educațional și în special pentru școlile profesionale și colegiile din țara noastră. Cea mai mare investiție pe care o face statul în acest segment al sistemului educațional de după independență încoace, de altfel. 80 de milioane de euro vor merge din planul de creștere, din resursele Guvernului, a Uniunii Europene, cu o componentă de grant pentru modernizarea infrastructurii instituțiilor noastre de învățământ. Vom avea 25 de școli profesionale și colegii care se vor învrednici de această investiție, resursele mergând atât spre cămine, dar poate mai important decât atât, spre amenajarea laboratoarelor, spațiilor de studii, în special la specialitățile care considerăm că au un potențial mare de a contribui la dezvoltarea economică a țării noastre: energie, agricultură, construcții și IT și acele instituții care oferă asemenea specialități vor beneficia de până la 5 milioane de euro fiecare. Clar că o asemenea sumă ne permite să putem mai rapid să oferim condiții bune de studiu, să facem acest sistem cât mai atractiv, iar în epoca de astăzi cu inteligența artificială care preia atâtea abilități din rândul celor cu studii superioare, s-ar putea ca cei care aleg să urmeze o carieră în învățământul vocațional tehnic să își găsească mai ușor ulterior locuri de muncă și noi trebuie să sprijinim acest proces. El se întâmplă, de altfel, în întreaga Uniune Europeană. Mulțumim pentru susținere. Urmează implementarea. Nu va fi un proces simplu, dar spre 2032 vom avea finalizate aceste investiții și date în exploatare reparațiile, renovările care urmează să aibă loc. Rog susținerea acestei inițiative.

[00:12:19] — Speaker 1

Da, mulțumesc, domnule Perciun. O să spun câteva cuvinte aici. Știți, din viața mea precedentă știu cât îi de greu să găsești un mecanic bun, de exemplu. Știți, și noi întotdeauna a fost critica asta că avem foarte mulți juriști, economiști, dar nu avem destui electricieni, sudori, instalatori, tencuitori, mecanici, da? Și ca să mă alătur la ceea ce ați spus, apropo, într-adevăr, mult mai multe funcții de-astea de birou vor fi automatizate de inteligența artificială și a spus-o chiar Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, care a spus că, de fapt, electricienii buni o să câștige mai mult decât juriștii și economiștii. De asta, într-adevăr, mă bucur de această inițiativă, pentru că ca să faci un data center ai nevoie de electricieni, inclusiv, care să le asambleze pe toate. Mulțumesc și felicitări, domnule Perciun, pentru această inițiativă. Rog susținerea, colegi. Aprobat. Următorul punct la agricultură, doamna Țurcanu. A, pardon, mă iertați. M-am gândit la MIDR imediat. Următorul punct la agricultură, domnul Gherciu. Îmi cer scuze.

[00:13:23] — Gherciu

Mulțumesc. Stimate domn prim-ministru, stimați membri ai Guvernului, prezint atenției dumneavoastră proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea regulamentului privind procedura de testare, autorizare și înregistrare a produselor fitosanitare care nu sunt autorizate în statele membre UE. Proiectul are drept scop crearea unui cadru normativ secundar previzibil, clar și unitar de testare, evaluare și autorizare a produselor fitosanitare în condițiile în care unele dintre acestea nu sunt autorizate în statele membre UE, dar au fost omologate anterior în Republica Moldova. Mai exact, proiectul reglementează conținutul dosarului, etapele aferente procesului de evaluare și înregistrare a produselor fitosanitare, modul de desfășurare a testărilor în câmp, tipurile de cereri pentru modelul etichetei. Totodată, proiectul delimitează responsabilitățile instituționale în procesul de examinare a dosarelor, evaluarea eficienței și impactul asupra sănătății umane și a mediului, precum și monitorizarea post-autorizare și verificarea respectării condițiilor de autorizare. Astfel, prin implementarea proiectului se urmărește facilitarea accesului fermierilor la produse fitosanitare pentru protecția culturilor printr-o procedură clară de autorizare care să asigure utilizarea acestora în condiții de siguranță. Reieșind din cele expuse, rog respectuos susținerea proiectului.

[00:14:40] — Speaker 1

Da. Mulțumesc, domnul Gherciu. Rog susținerea, colegi. Aprobat. Următorul punct. Mulțumesc. Punctul patru, doamna Misail-Nichitin.

[00:14:49] — Misail-Nichitin

Mulțumesc. Stimate domnule prim-ministru, stimați colegi, prezint proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea cantităților substanțelor supuse controlului. Elaborarea proiectului este necesară în contextul aplicării prevederilor legii cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, a precursorilor, a substanțelor psihoactive noi și substitutelor de droguri. În prezent, pentru aceste substanțe sunt stabilite cantități mici, mari și deosebit de mari. De aceste limite depinde cum este încadrată o faptă și ce răspundere se aplică. Între timp, au apărut substanțe noi. Lista substanțelor aflate sub control a fost actualizată, iar unele dintre regulile existente sunt vechi și nu mai corespund realităților actuale. În acest context, propunem actualizarea acestor cantități și stabilirea unor limite clare pentru fiecare categorie de substanțe. Totodată, propunem reguli pentru determinarea cantității de substanță activă din medicamente și înlocuirea cadrului vechi cu unul actualizat. Este important ca aceeași cantitate de substanță să fie încadrată în același mod, indiferent de caz. Astfel, autoritățile și instituțiile vor avea criterii clare, iar aplicarea legii va fi mai previzibilă. Rog susținerea proiectului.

[00:16:13] — Speaker 1

Mulțumesc, doamna ministră. Vă rog, susținem, colegi? Aprobat. Următorul punct, doamna Alexa. Finanțe.

[00:16:21] — Alexa

Mulțumesc, domn prim-ministru, stimați membri ai Guvernului. Prezint atenției dumneavoastră proiectul de hotărâre de Guvern care urmărește modificarea regulamentului ce vizează modul de procurare și aplicare a timbrelor de acciz și de consum. Proiectul continuă procesul nostru de aliniere a cadrului național la standardele europene pe partea ce ține de amplificarea proceselor de securitate, prevenirea în contrafacere și comerțul ilicit de produse de tutun. Este de menționat că și actualmente aceste timbre de consum și timbre de acciz conțin instrumente de securitate similare celor aplicate în spațiul comunitar. Noi venim doar să amplificăm instrumentele care să ne ajute în eficientizarea procesului de administrare fiscală pentru prevenirea și combaterea comerțului ilicit de produse de tutun. Respectiv, proiectul de hotărâre nu aduce costuri suplimentare sau nu impune suportarea costurilor suplimentare pentru mediul de afaceri și, din contră, vine cu mai multă previzibilitate, pentru că, datorită acestui proiect de lege, agenții economici care produc sau importă bunuri supuse timbrelor de acciz vor avea mai multă previzibilitate, pentru că deja, odată cu adoptarea proiectului respectiv, vor avea la dispoziție posibilitatea să comande timbre de la furnizor pentru anul viitor, începând cu 1 iulie a fiecărui an. Prin urmare, amplificăm sistemul de administrare fiscală cu aceste tipuri de mărfuri, creștem capacitatea noastră de a preveni falsificarea și comerțul ilicit cu produse din tutun și produse conexe, fapt pentru care rog susținerea acestui proiect. Mulțumesc.

[00:18:07] — Speaker 1

Da, mulțumesc. Mulțumesc frumos, doamna Alexa. Aici o să dau cifra asta totuși, pentru că există foarte multă critică. Aici mai avem de lucru încă în ce ține de reglementarea pieței ăsteia de tutun cu produse neconforme, da, dar cifra pe care o am de la cei doi mari producători în Moldova oficiali, da? Deci avem o corporație mare japoneză și una americană, este că cota produselor neconforme în Moldova este de 7%, pentru că ei le măsoară permanent. Cota produselor neconforme în România este peste 20%. Cota produselor neconforme în unele țări din Uniunea Europeană este peste 20%. Deci noi reușim să limităm produsele astea fără timbru în Moldova. Cred că provocarea este ca să ne asigurăm ca Moldova să nu mai fie, inclusiv, o sursă de produse de-astea neconforme pentru piața Uniunii Europene. Dar este un pas în direcția corectă și sper că asta o să mai strângă, o să mai reglementeze și mai intens piața acolo. Deci rog susținerea și pentru această inițiativă. Mulțumesc. Următorul punct, cadastru, domnul Dani.

[00:19:33] — Dani

Stimați membri ai Guvernului, cadrul normativ privind certificarea specialiștilor din domeniile geodeziei, cartografiei, topografiei, geoinformației, evaluării bunurilor și cadastrului au trecut prin mai multe modificări. Pentru a le reflecta în procedurile de certificare și pentru a le face mai clare, propunem spre aprobare prezentul proiect care reglementează următoarele prevederi. Proiectul clarifică modul de constituire a comisiei de certificare și simplifică procedura de certificare. Pentru persoanele care dețin certificatul de competență profesională continuă, nu va mai fi necesară proba scrisă. O modificare distinctă vizează evaluatorii bunurilor mobile. Certificarea acestora se va face direct prin sistemul SIGIAP, fără constituirea unei comisii de certificare. Un alt obiectiv este digitalizarea integrală a procedurii. Cererile vor fi depuse prin portalul guvernamental EVO, comunicarea actelor se va realiza prin sistemul SIGIAP, iar informațiile deja deținute de autorități vor fi verificate prin platforma MConnect. Astfel, solicitantul nu va mai fi obligat să prezinte informații pe care statul deja le deține. Totodată, sunt clarificate regulile privind suspendarea și retragerea certificatelor. Prin aceste modificări urmărim ca obținerea certificatului să fie mai simplă pentru solicitant, mai transparentă în ceea ce privește deciziile instituțiilor implicate și mai adaptivă la procesul de digitalizare. Proiectul a fost supus consultărilor publice. Urmare celor expuse, rog susținerea proiectului cu numărul unic 77. Vă mulțumesc.

[00:20:56] — Speaker 1

Da, mulțumesc, domnul Dani. Rog susținerea. Aprobat. Mulțumesc. Următorul punct, domnul Junghietu, vă rog.

[00:21:03] — Junghietu

Stimate domnule prim-ministru, stimați membri ai Guvernului, prezint atenției dumneavoastră proiectul hotărârii Guvernului cu privire la inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în vederea implementării proiectului Mecanismul de eficiență energetică Revolving în Moldova și acordarea împuternicirilor delegației pentru negocierea acestuia. În contextul provocărilor actuale legate de costurile la energie și necesitatea utilizării eficiente a resurselor publice, acest proiect oferă un mecanism sustenabil de finanțare a investițiilor în eficiență energetică. Scopul Acordului constă în finanțarea măsurilor de sporire a eficienței energetice în clădirile publice, precum și instituirea unui mecanism de finanțare sustenabil dedicat investițiilor în domeniul eficienței energetice. Prin implementarea proiectului vor fi create condițiile necesare pentru renovarea energetică a clădirilor publice, reducerea consumului de energie și optimizarea cheltuielilor suportate din bugetul public. Totodată, economiile generate vor putea fi reinvestite în noi proiecte, ceea ce va asigura continuitatea intervențiilor realizate. Astfel, instituțiile publice vor beneficia de condiții mai bune pentru activitate, iar cetățenii vor avea acces la servicii de calitate în edificii publice modernizate. Acordul prevede contractarea unui împrumut în valoare de 50 de milioane de dolari de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, precum și acordarea unui grant de 2 milioane de dolari din cadrul programului M-GROW, destinat susținerii implementării proiectului. Prin intermediul proiectului vor fi finanțate lucrări de renovare energetică a clădirilor publice, contribuind la reducerea consumului de energie, optimizarea cheltuielilor din bugetul public, îmbunătățirea condițiilor de activitate în instituțiile publice și creșterea calității serviciilor oferite cetățenilor. În vederea negocierii Acordului se propune împuternicirea delegației oficiale a Republicii Moldova, având în componență reprezentanți ai autorităților și instituțiilor publice relevante. Negocierile vor viza definitivarea condițiilor financiare, juridice și instituționale necesare implementării proiectului și operaționalizării fondului Revolving pentru eficiență energetică. În temeiul celor expuse, rog susținerea proiectului. Mulțumesc.

[00:23:25] — Speaker 1

Da, mulțumesc, domnule Junghietu. Vă rog să votăm, colegi. Aprobat. Următorul punct, domnul Gherciu, Agricultură.

[00:23:34] — Gherciu

Stimați membri ai Guvernului, prezint atenției dumneavoastră proiectul hotărârii Guvernului privind inițierea negocierilor și aprobarea semnării Acordului întocmit prin schimb de note dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Japoniei privind acordarea unui împrumut pentru realizarea proiectului Modernizarea tehnicii și echipamentelor agricole sub denumirea MAME 2, etapa a doua. Obiectivul proiectului rezidă în acordarea de către Guvernul Japoniei a unui împrumut în valoare de 8 miliarde 678 de milioane yeni japonezi, orientat spre modernizarea tehnicii agricole, tehnologizarea și digitalizarea proceselor de producție, extinderea sistemelor de irigare, dezvoltarea infrastructurii post-recoltare și procesare, adaptarea la schimbările climatice, consolidarea capacităților întreprinderilor agricole micro, mici și mijlocii, precum și creșterea productivității și diminuarea emisiilor poluante, utilizarea eficientă a apei și altor inputuri. Durata totală a împrumutului constituie 20 de ani cu o perioadă de grație de 6 ani și un fond circulant care permite reutilizarea ratelor recuperate pentru noi cicluri investiționale, multiplicând astfel efectul resurselor inițiale. Sprijinul oferit de Japonia reprezintă un instrument avantajos pentru modernizarea sectorului agricol din Republica Moldova, facilitând astfel accesul fermierilor la tehnică și echipamente moderne, susținând investițiile și contribuind la creșterea productivității și competitivității sectorului. În contextul celor expuse, rog respectuos susținerea proiectului.

[00:25:04] — Speaker 1

Da, mulțumesc și da, rog susținerea. Dar avem următorul la același subiect, deci dacă puteți să vă rog pe liniile

[00:25:10] — Gherciu

Da, îmi permiteți un alt proiect de hotărâre de Guvern privind inițierea negocierilor asupra Acordului de împrumut dintre Guvernul Republicii Moldova și Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională pentru realizarea proiectului Modernizarea tehnicii și echipamentelor agricole, etapa a doua. Acest proiect derivă din Acordul întocmit prin schimb de note prezentat anterior și prevede acordarea împuternicirilor și constituirea delegației oficiale pentru inițierea negocierilor, fiind alcătuită din exponenți ai instituțiilor guvernamentale de profil. Rog respectuos susținerea acestui proiect.

[00:25:44] — Speaker 1

Da. Colegi, eu aș vrea să explic poate suplimentar, mi se pare un exemplu extrem de bun de tip de resurse pe care trebuie să le atragem. Deci cum lucrează? Noi atragem ăștia 8,6 miliarde de yeni de la japonezi. În bani mai înțeleși pentru noi, 55 milioane de dolari îi atragem, da? Acum, de banii ăștia agricultorii noștri pot să cumpere tehnică pe care o achită în rate și de fapt cifrele sunt că ei cumpără tractoarele astea sau combinele sau de ce au nevoie cu 10, 15, chiar 20 de procente mai ieftin decât prețul de piață, pentru că nu există intermediari la procurarea acestor tractoare. Deci noi aducem distribuitor și punem marja acolo, deci da? Și deci și prețurile sunt atractive și posibilitatea de a cumpăra în rate și nu statul întoarce creditul, foarte important. Deci agricultorii efectiv întorc banii ăștia și rata la acest credit este de 3,2 procente, ca să înțelegem. Deci și iaca toate, foarte multe din tractoarele astea moderne pe care le vedeți și combinele moderne au fost cumpărate prin acest program japonez. Deci și prețuri mai mici și posibilitatea de a plăti în rată și costul acestui credit la 3,2 procente. Deci extrem de avantajos. Deci banii nu îi întoarce statul, asta e extrem de important. Deci statul e un fel de intermediar aici care ajută agricultorii să obțină aceste condiții foarte avantajoase și suntem foarte recunoscători Guvernului Japoniei pentru această contribuție de-a lungul anilor, pentru că este deja o continuare a unui program din trecut. Deci felicitări echipei de la Agricultură și la ADMA pentru acest proiect. Rog susținerea, colegi. Mulțumesc. Următorul punct, 10 pe agendă, domnul ministru Cojuhari.

[00:27:41] — Cojuhari

Stimate domnule prim-ministru, stimați colegi, Republica Moldova cooperează din anul 2013 cu Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală, o organizație interguvernamentală care sprijină statele în consolidarea democrației și organizarea unor alegeri libere și corecte. Din anul 2024 organizația are o reprezentanță permanentă în țara noastră. Prin proiectul pe care îl prezint astăzi, propunem ca Republica Moldova să devină stat membru cu drepturi depline al acestei organizații. În calitate de stat membru, țara noastră va putea participa la luarea deciziilor, inclusiv prin reprezentarea în Consiliul acesteia. Totodată, se vor crea condiții pentru aprofundarea cooperării și valorificarea expertizei internaționale în domenii precum integritatea proceselor electorale, transparența finanțării politice, combaterea dezinformării și consolidarea încrederii publice în instituțiile democratice. Comisia Electorală Centrală va fi instituția implementatoare responsabilă de cooperarea cu organizația și desigur de reprezentarea Republicii Moldova în activitățile acesteia. Organizația are sediul la Stockholm și reunește în prezent peste 35 de state membre. Activitatea sa urmărește promovarea democrației durabile, consolidarea proceselor electorale democratice prin cercetare, consultanță, formare și schimb de experiență. În acest sens solicităm aprobarea proiectului de hotărâre a Guvernului. Vă mulțumesc mult pentru atenție.

[00:29:05] — Speaker 1

Da, mulțumesc mult, domnule Cojuhari. Rog susținerea, colegi. Aprobat. Următorul punct, externe, domnul vicepremier Popșoi.

[00:29:20] — Popșoi

Stimate domnule prim-ministru, stimați colegi, prezint atenției dumneavoastră proiectul de hotărâre a Guvernului cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului numărul 959 din 2018. Esența proiectului este mutarea unei unități diplomatice de personal din cadrul Ambasadei noastre de la Moscova în Ambasada noastră din Tokyo. În contextul discuțiilor anterioare de la ședința de astăzi despre proiectul de succes în domeniul agriculturii, care a fost facilitat inclusiv de misiunea noastră diplomatică, pentru a avea un mai mare randament și mai multe realizări în acest sens, dar și pentru promovarea produselor noastre, în special din sectorul agroalimentar, pentru atragerea investițiilor japoneze, creăm această unitate responsabilă de dosarul economic în misiunea noastră de la Tokyo. Rog sprijin. Mersi.

[00:30:06] — Speaker 1

Da. Mulțumesc. Vă rog să votăm. Aprobat. Următorul punct, domnul Buzu, vă rog. Dubăsari.

[00:30:18] — Buzu

Da. Stimați colegi, e o hotărâre tehnică prin care vrem să transmitem unități de tehnică de calcul pentru instituțiile de învățământ din raionul Dubăsari din partea ASP. Mulțumesc.

[00:30:34] — Speaker 1

Da, mulțumesc. Votăm. Aprobat. Mulțumesc. Următorul punct important, foarte important, doamna Alexa.

[00:30:47] — Alexa

Mulțumesc, domnule prim-ministru. Prezint atenției dumneavoastră avizul asupra amendamentelor la proiectul de lege ce vizează politica fiscală pentru anul 2027. Ca urmare a examinării proiectului propus pe platforma Parlamentului, au fost înaintate 79 de amendamente cu 87 de propuneri distincte. Din acestea, 27 de propuneri au fost acceptate, 12 au fost acceptate integral, 15 cu susținere parțială.

Printre principalele măsuri sau amendamente acceptate vizează impozitul pe venit al persoanelor fizice. A fost reconceptualizat cuantumul scutirilor personale. Scutirea personală majoră a fost crescută de la 34.620 RON până la 46.680 RON anual. La fel, a fost majorată scutirea pentru persoane întreținute. Aici vorbesc de persoane, copii sau ascendenți sau descendenți ai persoanei fizice, prin majorarea scutirii de la 9.900 RON anual până la 11.040. Suplimentar au fost acordate facilități sub formă de dreptul de deducere a cheltuielilor suportate pentru activități sportive, ceea ce o să asigure mai multă capacitate sau deschidere pentru utilizarea facilităților respective, inclusiv în practicarea sportului, și va asigura o modificare sau o micșorare a obligației fiscale a persoanei fizice atunci când va parveni momentul de achitare a impozitului pe venit. Suplimentar se menține scutirea impozitului pe venit pentru organizații sindicale și patronale. Acestea rămân scutite dacă utilizează venitul obținut în scopuri statutare.

Pe partea ce ține de TVA, este important să menționăm că am majorat plafonul propus în redacția inițială a proiectului de lege, pe partea ce ține de consumul de energie electrică care va fi scutită de TVA fără drept de deducere, și am majorat plafonul de la 100 de kW/h la 150 pentru fiecare punct de consum. Am menținut cota redusă de 8% pentru materialul săditor și menținem cota de 8% până la 1 ianuarie 2028 pentru produsele cerealiere. Concomitent este important să menționez că pentru produsele cerealiere Guvernul vine cu un mecanism de taxare inversă pentru plătitorii de TVA, ceea ce o să aducă mai multă previzibilitate în aceste tranzacții, în trasabilitatea tranzacțiilor cu produse cerealiere și, nu în ultimul rând, va crește capacitatea agenților economici să solicite restituirea TVA atunci când o să facă o tranzacție aplicând mecanismul de taxare inversă. Totodată, proiectul respectiv propune excluderea din redacția proiectului a cotei reduse de TVA propuse inițial pentru ouă și carne de pasăre. Revenim la tratamentul actual, cota pentru aceste tipuri de produse se va menține 20.

Pe partea ce ține de cultură și sport, păstrăm scutirea de TVA la importul și achizițiile de mărfuri efectuate de organizații necomerciale folosite pentru necesitățile instituțiilor de asistență socială. Menținem scutirea de TVA cu drept de deducere pentru producția de carte și publicații periodice. La această scutire extindem spectrul de servicii care sunt conexe acestui proces și, respectiv, vom aplica scutirea și în raport cu serviciile de editare și drepturi de autor atunci când vorbim de producția de carte. Suplimentar extindem lista de federații sportive pasibile să utilizeze sau să primească cu titlu gratuit echipament sportiv pentru sau bunuri utilizate în activitățile sportive naționale și internaționale.

Pe partea ce ține de administrația publică locală, este important să menționez că am revăzut conceptul propus și rămâne obligația autorităților publice locale să adopte decizii anuale pe partea ce ține de cotele concrete ale impozitului pe bunuri imobiliare sau ale taxelor locale. În lipsa aprobării acestora pe partea ce ține de taxele locale, se vor aplica ultimele decizii adoptate. Pe partea ce ține de impozitul pe bunuri imobiliare, în cazul în care autoritatea publică locală nu va adopta astfel de decizie anual, se vor aplica cotele minime prevăzute de Codul Fiscal.

Pe partea ce ține de compensarea cheltuielilor pentru cetățenii din zona de securitate, aici vorbesc de trei localități: Hagimus, Fîrlădeni și Hîrbovăț, menținem mecanismul de compensare a cheltuielilor pentru consumul de gaze și energie electrică al acestor localnici până la 1 aprilie 2027, respectiv acest sezon de încălzire să fie asigurat inclusiv cu compensații pentru aceste regiuni.

Pe partea de investiții și energie regenerabilă se propune implementarea unui mecanism de amânare a plății datoriei vamale atunci când investitorii vor lua decizia să investească în instalații de stocare a energiei electrice de regenerare. Guvernul propune un mecanism de grație pe 20 de luni și în acest timp el este scutit de orice plată sub formă de taxe sau impozite. Nu va mai achita TVA, accize sau taxă vamală în perioada de grație. Totodată, dacă reușește în acest termen să pună în funcțiune acest echipament și să obțină un aviz de racordare, ca urmare a aprobării avizului de racordare și prezentării acestuia Serviciului Vamal, datoria vamală se va stinge. Prin urmare, aducem mai multă flexibilitate financiară pe partea ce ține de implementarea resurselor regenerabile și creșterea capacității naționale pentru echipamente de stocare a energiei electrice.

Pe partea ce ține de propunerile care nu au putut fi acceptate, motivul este unul foarte plauzibil, pentru că o parte din ele ne impunea de fapt să reconceptualizăm sistemul nostru sau conceptul propus în proiectul de lege, cel de anulare a facilităților fiscale care nu mai aduc plusvaloare sau asigurarea unui tratament echitabil în raport cu toți contribuabilii. O parte din măsurile care nu au putut fi acceptate au un impact bugetar considerabil, nefiind propusă o alternativă de compensare a acestor costuri.

Totodată, în vederea îmbunătățirii proiectului de lege adoptat de către Guvern, avizul vine cu modificări suplimentare pe partea ce ține de taxa de viciu. A fost reformulat conceptul și, conform noului concept, ne propunem ca taxa de viciu să fie colectată din două surse, adică 6% la sursa de plată atunci când persoana fizică jucător va depune miza și 25% din venitul brut al organizatorului jocului de noroc sau partenerul acestuia. Am revizuit tratamentul fiscal aplicat dividendelor primite de persoane fizice cetățeni din veniturile investiționale din afară. Actualmente venitul investițional primit din afara Republicii Moldova se taxează cu 12%. Noi reducem această povară fiscală de la 12 la 8, prin urmare asigurăm un tratament stimulator pentru obținerea investițiilor din afară și creșterea capacității investiționale a persoanelor fizice.

Pe partea ce ține de TVA și aici Guvernul vine cu propuneri suplimentare. Se propune menținerea cotei de 8% TVA pentru lapte și produse lactate și, nu în ultimul rând, vine să amplifice și pe partea de colaborare cu autoritățile publice locale. Aici vorbim de impozitul pe bunuri imobiliare, atunci când, ca să dăm mai multă previzibilitate și cetățenilor și să impunem autoritatea locală să respecte obligația de adoptare a deciziilor anuale, așa cum am zis și anterior, în cazul în care autoritățile nu vor adopta o decizie pe partea ce ține de cota concretă a impozitului pe bunuri imobiliare, atunci acestea vor avea obligația să aplice cota minimă a impozitului pe bunuri imobiliare și aici vorbim de 0,05% din valoarea bunului imobiliar respectiv.

Ca și concluzie, vreau să menționez că avizul păstrează conceptul proiectului de lege propus, preia propuneri care au un efect social clar și previzibil, asigură majorarea scutirilor personale și majorează plafonul pentru consumul energiei electrice scutit de TVA prin urmare vine să aducă plusvaloare suplimentară proiectului inițial propus. Reieșind din faptul că suntem în situația de a adopta proiectul de lege într-un termen rapid, rog susținerea proiectului. Mulțumesc.

[00:40:18] — Speaker 1

Mulțumesc, doamna Alexa. O să-mi permit câteva comentarii aici, pentru că este extrem de importantă politica asta nouă fiscală. Dacă îmi permiteți o scurtă viziune de ansamblu. Deci noi am început ca acest guvern pe 22 iulie și ne-am asumat deja să venim cât mai curând cu noua viziune în politica fiscală, pentru că noi nu putem s-o întindem. Oamenii trebuie să știe ce taxă o să plătească în 2027, da? Și deja pe 6 august am anunțat-o, deci doar după două săptămâni după anunț. Ceea ce mi se pare un timp extrem de scurt, dar mă bucur mult că am reușit s-o dăm în consultări cât mai rapid.

Acum, prioritatea acestei reforme și politici fiscale a fost ca să taxăm mai puțin munca și investițiile. Doamna Alexa a vorbit despre asta. Am crescut scutirea personală, am crescut pragul pentru cota zero la profitul reinvestit. Foarte important. Dacă vrem mai multă lume să muncească și mai multă lume să investească, politica fiscală trebuie să o reflecte.

Doi: am mers deliberat, și unele lucruri sunt nepopulare, la eliminarea cărorva facilități, pentru că cu cât mai multe facilități sunt, cu atât mai mult loc de evaziune fiscală. Eu sper că toată lumea înțelege asta. Deci noi toți spunem că trebuie să ne luptăm cu evaziunea fiscală, da? Dar, în același timp, cel mai propice teren pentru evaziune fiscală îi când avem un cod fiscal complicat cu foarte multe întortocheli, facilități, știți, și care lasă loc de tratament. Pentru că nu trebuie să fim naivi că dacă o să creștem numărul de inspectori fiscali, o să combatem evaziunea fiscală. Tu poți să-l dublezi, asta nu neapărat o să ajute, da? Deci trebuie să avem un cod care este simplu, bine înțeles și cu un număr mai mic de facilități.

Și patru, foarte important, adică să creștem taxele pe viciu, într-adevăr. N-ați vorbit, de exemplu, despre taxa pe băuturi zaharoase. Importantă, are un cost mare pe sistemul nostru de sănătate, deci noi trebuie să taxăm corespunzător. Dacă sunt băuturi cu conținut foarte mare de zahăr, trebuie să taxăm, că cheltuim în CNAM 20 de miliarde pe an pe sănătate, da? Și pe viciu, într-adevăr, pe jocuri de noroc. Și acolo, doamna Alexa a vorbit despre asta, avem și 6% taxa asta pe depozite, dar plus 25% pe profitul brut. Deci o companie de jocuri încasează 100 de lei, după asta plătește la jucători, de exemplu, 80 de lei înapoi, pe diferența asta de 20 noi încă introducem taxe 25%. Dar în paralel, și asta cred că e provocarea din partea noastră, trebuie să combatem toate site-urile astea ilegale, care operează fără licență, și multe din ele rusești, apropo. N-o să le numesc ca să nu le fac reclamă, da? Și noi le închidem unul, apare altul. Deci cred că e și responsabilitatea noastră acolo: pe de o parte am crescut taxele astea ca să le combatem, dar trebuie să combatem site-urile ilegale care operează pe teritoriul Moldovei. Și aici se face foarte mult lucru: și cu Banca Națională pentru a bloca canalul ăsta de bani și cu STISC-ul pentru a bloca accesul la ele, da?

Câteva lucruri care mi s-au părut importante și s-au dezbătut mult, trebuie să fim transparenți. Deci a fost o dezbatere mare pe TVA-ul la agricultori. Noi am propus 12%, am auzit într-un fel criticile agricultorilor, am păstrat la 8% rata TVA-ului, da? Deci am păstrat-o la 8%, înțelegem că încă suntem toți și avem destule provocări și am păstrat-o la 8%.

Altă critică importantă pe care am auzit-o a ținut de plafonul la energie electrică. Deci știți că noi am propus ca să fie primii 100 de kW să rămână la zero, începând cu 1 aprilie 2027. Acum au fost multe calcule acolo, totuși s-a recomandat să creștem acest plafon. Deci primii 150 de kW de energie vor rămâne la zero TVA. E foarte important, e foarte important și la gaz tot vor fi 150 de m³ la taxa redusă. Dar încă o dată, aceste taxe se vor aplica după 1 aprilie 2027.

Per total, mi se pare o politică echilibrată, balansată. Mulțumesc întregii echipe, știu că a fost foarte, foarte mult lucru. Avem votarea în Parlament săptămâna viitoare și să fie într-un ceas bun. Domnul Perciun a strănutat, cred că e adevărat. Bine, mulțumesc la toată lumea. Eu propun să votăm și după asta este un comentariu. Da, votăm, colegi.

Da, domnul Bobeică.

[00:44:50] — Bobeică

Bună ziua, stimate domnule prim-ministru, stimați colegi. Deci în privința la decizia pentru cotele impozit pentru bunurile imobile. Noi am venit cu propunerea ca el să nu fie pus la nivelul minim, dar să fie lăsat la nivelul anului trecut și nu înțelegem de ce la taxe s-a acceptat, dar la cotele impozitului nu se acceptă. Asta este una.

Și a doua întrebare, cea mai importantă, deci scutirea personală: știm foarte mult că bugetele locale vor fi o povară de circa 500 de milioane și nici până în ziua de astăzi nu am primit răspuns cum vor fi compensate aceste resurse financiare, fiindcă pentru autoritățile publice locale este o problemă foarte mare. Mersi.

[00:45:28] — Speaker 1

Eu vreau să explic comentariul domnului Bobeică, poate, da, pentru ca să avem viziunea de ansamblu. Deci este adevărat că primăriile la noi se finanțează în mare măsură din impozitul pe venit al persoanelor fizice. Și acum, dacă noi creștem scutirea personală, deci stimulăm munca, ceea ce spunem noi, îngrijorarea primăriilor este că, uită-te, cu cât mai mare scutirea personală, cu cât mai puține impozite plătesc oamenii pe muncă, cu atât mai puțin o să ajungă la primării. Cred că este un comentariu valid, am spus-o și public. Scopul nostru este ca, oricum, noi trebuie să impozităm mai puțin munca, ca mai multă lume să lucreze și eu cred că per total, pentru că această măsură ne va permite să aducem mai mulți oameni din afara, din zona gri sau zona neagră, anvelope în plic, ca să le spun altfel, salarii în plic, ca să le spun altfel, eu cred că dumneavoastră nu neapărat trebuie să matematic să estimați că o să aveți venitul cu 500 milioane lei mai puțin, pentru că noi așteptăm un nivel de fiscalizare mai mare. Dar, ca măsură de lungă durată, noi vorbim despre o descentralizare fiscală mai mare, ca să lăsăm mai multe impozite la nivelul primăriei și asta este a doua fază a reformei fiscale.

Ok, vă mulțumesc. Pentru primul comentariu, deci merge în Parlament, dacă acolo au mai fost careva comentarii tehnice, încă avem săptămâna viitoare ca să le finalizăm.

Următorul punct, 14. Da, 14, doamna Misail-Nichitin, vă rog.

[00:47:15] — Misail-Nichitin

Mulțumesc. Vehiculele abandonate ocupă spațiul public, afectează aspectele localităților și pot crea probleme de siguranță și de mediu. De aceea este important să avem reglementări clare pentru identificarea, ridicarea și gestionarea acestora. Guvernul susține necesitatea reglementării acestei probleme, însă nu poate susține inițiativa legislativă în forma propusă, deoarece conține mai multe deficiențe juridice și nu este corelată suficient cu legislația existentă.

La 7 octombrie Guvernul a aprobat deja un proiect de lege privind mobilitatea urbană durabilă, care include soluții pentru gestionarea vehiculelor abandonate. O lege separată ar putea crea reguli paralele și dificultăți în aplicarea ei. În același timp, inițiativa nu oferă suficiente garanții pentru protejarea dreptului de proprietate, inclusiv în ceea ce privește notificarea proprietarilor și posibilitatea de a contesta deciziile. Totodată, nu estimează costurile pe care le-ar suporta autoritățile locale pentru ridicarea și depozitarea vehiculelor și nu indică sursele de finanțare. Prin urmare, considerăm că această problemă trebuie soluționată într-un cadru juridic coerent, fără dublarea reglementărilor și cu respectarea drepturilor proprietarilor. Rog susținerea proiectului avizului.

[00:48:44] — Speaker 1

Da, mulțumesc frumos. Rog susținerea. Votat.

Asta a fost ședința de bază. Vă mulțumesc tuturor, mergem la lucru.