Statistici alarmante la audierile parlamentare: Vârsta de debut a consumului de droguri a scăzut drastic în rândul minorilor
CHIȘINĂU (Reuters) – În cadrul audierilor publice organizate miercuri de Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie, experții și autoritățile au prezentat un tablou sumbru al realității consumului de substanțe interzise în rândul adolescenților din Republica Moldova. Discuțiile au scos la iveală o tendință îngrijorătoare: scăderea drastică a vârstei de debut a consumului, care a ajuns în unele cazuri la 10-12 ani, și diversificarea substanțelor sintetice accesibile tinerilor.
Reprezentanții agențiilor de sănătate publică și ai organizațiilor neguvernamentale prezente la dezbateri au subliniat că fenomenul nu mai este unul izolat, ci capătă proporții sistemice. Datele statistice prezentate indică o creștere semnificativă a numărului de minori care ajung la unitățile de primiri urgențe cu intoxicații cauzate de substanțe psihoactive noi, cunoscute sub denumirea de „etnobotanice” sau „cristale”. Aceste substanțe, fiind ieftine și ușor de procurat prin intermediul aplicațiilor de mesagerie criptată, reprezintă cel mai mare pericol actual pentru sănătatea publică a tineretului.
Un punct central al discuțiilor a fost impactul social asupra familiilor. Părinții se confruntă adesea cu o lipsă acută de informații și instrumente pentru a gestiona situația. În multe cazuri, stigmatizarea socială îi determină pe aceștia să ascundă problema până în momentul în care dependența devine critică. Experții au avertizat că structura socială actuală și presiunea anturajului, combinate cu lipsa de supraveghere parentală pe fondul migrației forței de muncă, creează un teren fertil pentru traficanți.
De asemenea, s-a discutat despre profilul psihosocial al minorului consumator. Nu mai este vorba doar despre copii din medii defavorizate; fenomenul a pătruns adânc în toate straturile sociale, inclusiv în școlile de elită. Accesibilitatea drogurilor a transformat curiozitatea specifică vârstei într-o capcană mortală. Participanții la audieri au solicitat o abordare integrată, care să nu se limiteze doar la sancțiuni, ci să pună accent pe cauzele profunde sociale și emoționale care îi împing pe tineri către consum.
Concluzia preliminară a primei părți a audierilor a fost clară: societatea civilă și statul trebuie să colaboreze pentru a crea plase de siguranță socială mai eficiente. Ignorarea dimensiunii sociale a fenomenului și tratarea acestuia strict ca o problemă de ordine publică nu a dat rezultatele scontate, cifrele continuând să crească de la an la an.