Măsuri urgente dezbătute în Parlament pentru combaterea consumului de droguri în rândul minorilor și spargerea „legii tăcerii” din școli

Chișinău, 3 decembrie 2025 – Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie a desfășurat astăzi o serie de audieri publice cruciale la Parlamentul Republicii Moldova, concentrându-se pe o problemă tot mai alarmantă: prevenirea și combaterea consumului de droguri în rândul minorilor și adolescenților. Evenimentul a reunit deputați, reprezentanți ai Inspectoratului General al Poliției (IGP), specialiști din cadrul Dispensarului Republican de Narcologie, reprezentanți ai Ministerului Educației și membri ai societății civile, pentru a identifica soluții legislative și administrative în fața unui fenomen care afectează copii cu vârste tot mai fragede.

Discuțiile au scos la iveală realitatea dură a consumului de substanțe psihoactive sintetice, în special a celor de tip PVP (cunoscute sub denumirea de „sare” sau „cristale”), care provoacă o dependență rapidă și psihoze acute greu de tratat. Participanții au subliniat că vârsta de debut a consumului a scăzut drastic, ajungând în unele cazuri la 13-14 ani, iar modalitățile de distribuție s-au mutat preponderent în mediul online, prin intermediul platformelor de mesagerie criptată, cum ar fi Telegram.

Un punct central al dezbaterilor a fost „legea tăcerii” care domină în instituțiile de învățământ. Reprezentanții forțelor de ordine au semnalat că, deși există cazuri evidente de consum sau distribuție în școli, acestea sunt adesea mușamalizate de către administrații pentru a proteja imaginea instituției.

„Ne confruntăm cu o situație în care școlile evită să raporteze incidentele legate de droguri de teama de a fi etichetate negativ sau de a pierde punctaj în evaluările de performanță. Trebuie să schimbăm această paradigmă: o școală sigură nu este una în care se ascund problemele, ci una care le raportează și colaborează cu autoritățile pentru a ajuta elevul. Este imperativ să creăm mecanisme anonime de raportare și să eliminăm stigmatul instituțional”, a declarat președintele Comisiei pentru protecție socială, sănătate și familie, Adrian Belîi, în cadrul audierilor.

Specialiștii în narcologie au tras un semnal de alarmă privind lipsa infrastructurii adecvate pentru recuperarea minorilor. În prezent, sistemul medical poate interveni pentru dezintoxicarea acută, însă Republica Moldova duce o lipsă acută de centre de reabilitare psihosocială pe termen lung dedicate exclusiv adolescenților. „Fereastra de oportunitate” pentru salvarea unui copil dependent de substanțe sintetice noi este extrem de mică, iar recidiva este frecventă în lipsa unui program post-tratament structurat.

În plan legislativ, deputatul Lilian Carp, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, a insistat asupra necesității unei distincții clare în Codul Penal între consumator și traficant.

„Minorul care consumă este o victimă care are nevoie de ajutor medical și psihologic, nu de dosar penal. În schimb, cei care organizează rețelele de trafic și folosesc minori pe post de «curieri» sau distribuitori trebuie să primească pedepse mult mai aspre. Legislația trebuie modificată pentru a lovi dur în organizatori, protejând în același timp copiii care au căzut în capcana acestui flagel”, a subliniat Lilian Carp.

În cadrul ședinței s-au conturat mai multe direcții de acțiune imediată:

• Revizuirea protocoalelor din școli, astfel încât raportarea cazurilor de consum să fie încurajată și gestionată prin prisma sprijinului pentru elev, nu a pedepsei.
• Modificări legislative pentru a înăspri sancțiunile împotriva celor care vând droguri minorilor sau îi implică în scheme de distribuție.
• Identificarea resurselor pentru crearea unui centru național de reabilitare pentru minori.
• Intensificarea eforturilor de monitorizare a spațiului online și colaborarea cu furnizorii de internet pentru blocarea canalelor de vânzare a substanțelor interzise.

Evenimentul de astăzi marchează începutul unui proces legislativ accelerat, autoritățile angajându-se să transpună propunerile discutate în proiecte de lege concrete până la începutul următoarei sesiuni parlamentare.