Portița „condominiului”: Cum evită entitățile comerciale plata redevențelor pentru terenuri publice

O portiță legislativă legată de definirea condominiilor permite în prezent unor entități comerciale să evite plata redevențelor pentru terenurile proprietate publică pe care le utilizează. Această problemă, cu implicații serioase asupra bugetelor locale, a fost un subiect central al discuțiilor de la Parlament.
Problema a apărut după ce legislația a fost modificată. Inițial, condominiile, înțelese ca blocuri locative, erau scutite de la plata redevenței pentru terenul aferent. Ulterior, definiția legală a condominiului a fost extinsă, permițând și asociațiilor de proprietari, care pot fi persoane juridice, să se încadreze în această categorie. Această modificare a deschis o cutie a Pandorei.
Acum, entități cu scop pur comercial, precum complexe de oficii, depozite sau magazine, se pot organiza sub forma unei „asociații de proprietari” (condominiu) și, în baza legii, pot solicita scutirea de la plata redevenței. „Putem să ajungem în situația când un teren pe care sunt amplasate oficii, comercial, depozite, să vină cu solicitare să nu plătească redevența”, a avertizat un reprezentant al Agenției Proprietății Publice.
Situația este și mai complicată în cazul clădirilor cu destinație mixtă, o realitate frecventă în Chișinău și alte orașe, unde parterul blocurilor locative este ocupat de spații comerciale (magazine, farmacii, bănci). Deși la etaje locuiesc cetățeni, la parter se desfășoară activitate economică pe un teren public. Conform legii, dacă se stabilește un condominiu pentru întreaga clădire, entitatea comercială de la parter ajunge, de facto, să nu plătească nimic pentru folosirea terenului. Autoritățile se confruntă cu o dificultate majoră în a calcula și a impune plata redevenței în astfel de cazuri, deoarece cadrul legal este neclar și interpretabil. „Cum se calculează? E o problemă foarte mare. Practic, noi nu am putut să ne clarificăm cum se face asta”, a recunoscut un reprezentant al Primăriei Chișinău. Această lacună legislativă duce la pierderi de venituri pentru bugetele publice și creează o situație de inechitate fiscală, unde afacerile profită de o excepție menită să protejeze locatarii.