Comisia economie, buget și finanțe susține aderarea Moldovei la protocolul internațional privind siguranța transportului maritim de pasageri
Chișinău, 3 decembrie 2025 – Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe a avizat pozitiv, în cadrul ședinței de astăzi, proiectul de lege privind aderarea Republicii Moldova la Protocolul din 2002 la Convenția de la Atena privind transportul pe mare al pasagerilor și al bagajelor lor. Măsura reprezintă un pas strategic în procesul de modernizare a cadrului juridic naval și de scoatere a pavilionului moldovenesc din „lista neagră” a Memorandumului de la Paris.
Documentul, prezentat de Angela Țurcanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, actualizează prevederile Convenției din 1974 și instituie un regim modern și unitar de răspundere pentru transportatorii maritimi. Scopul central al protocolului este protejarea drepturilor pasagerilor în cazul incidentelor maritime, precum decesul, vătămarea corporală sau pierderea bagajelor, stabilind reguli clare și echitabile atât pentru companii, cât și pentru călători.
Potrivit noilor prevederi, se introduce un sistem dual de răspundere. Acesta include o răspundere obiectivă a transportatorului de până la 250.000 de Drepturi Speciale de Tragere (DST) per pasager, care se aplică automat în cazul accidentelor grave, și o răspundere suplimentară bazată pe culpa transportatorului pentru sumele ce depășesc această limită. De asemenea, transportatorii vor fi obligați să dețină o asigurare obligatorie sau o garanție financiară care să acopere aceste plafoane.
În timpul dezbaterilor, Igor Zaharia, directorul Agenției Navale a Republicii Moldova, a subliniat importanța acestui proiect legislativ nu doar pentru siguranța pasagerilor, ci și pentru imaginea internațională a țării. Deși în prezent sub pavilionul Republicii Moldova nu este înregistrată nicio navă de pasageri maritimă (existând doar 63 de nave tehnice și de transport mărfuri), ajustarea legislației este o condiție esențială pentru atragerea investitorilor serioși și pentru conformarea la standardele europene.
„Faptul că astăzi nu avem nave de pasageri sub pavilion moldovenesc nu înseamnă că nu trebuie să avem cadrul normativ pregătit. Legislația trebuie ajustată la normele internaționale pentru a permite Republicii Moldova să părăsească lista neagră a Memorandumului de la Paris și să avanseze spre lista gri și, ulterior, cea albă. Fără aderarea la acest protocol, navele moldovenești nu vor beneficia de recunoașterea internațională a certificatelor și garanțiilor financiare”, a explicat Igor Zaharia în fața membrilor Comisiei.
Discuțiile au scos la iveală și provocările administrative cu care se confruntă Agenția Navală. Oficialii au menționat necesitatea consolidării capacității instituționale, precizând că, pentru a asigura o supraveghere conformă cu rigorile internaționale și a evita reținerea navelor în porturile străine, este nevoie de un personal specializat numeros și bine remunerat, competitiv cu nivelul salarial din industria maritimă internațională.
Pe lângă subiectul transportului maritim, Comisia a examinat și un proiect tehnic de ajustare a unor acte normative în domeniul protecției secretelor comerciale și al activității de întreprinzător, prezentat de Eugeniu Rusu, director general AGEPI. Modificările vizează armonizarea terminologiei din legislația națională, inclusiv în Codul penal și Legea cu privire la activitatea de arhitectură, pentru a asigura coerența juridică.
Aderarea la Protocolul de la Atena nu implică costuri directe de la bugetul de stat, obligațiile financiare legate de asigurări revenind operatorilor economici privați. Proiectul urmează să fie propus spre adoptare în plenul Parlamentului.
