De la opinii la schimbări concrete în spitale: la Chișinău s-a desfășurat Forumul Pacienților 2026

Pacienți, reprezentanți ai asociațiilor de profil, oficiali de stat, manageri de instituții medicale și experți internaționali s-au reunit marți, 20 octombrie 2026, la Chișinău, în cadrul celei de-a patra ediții a evenimentului Forumul Pacienților, organizat sub genericul „Ascultă, alătură-te, acționează!”. Evenimentul a oferit o platformă de dialog deschis pentru evaluarea progreselor înregistrate în respectarea drepturilor beneficiarilor de servicii medicale din Republica Moldova, analizând modul în care feedbackul colectat prin noile instrumente digitale se transformă în măsuri administrative concrete și trasând direcțiile prin care organizațiile de pacienți pot participa direct la procesele decizionale din sănătate.

În deschiderea evenimentului, discuțiile s-au concentrat pe nevoia de umanizare a actului medical și pe reducerea decalajului dintre viziunea administrativă asupra sistemului sanitar și realitatea trăită de cetățeni în spitale și centre de sănătate. Oficialii și partenerii de dezvoltare au subliniat că modernizarea infrastructurii trebuie însoțită de o schimbare de atitudine, de proceduri clare de orientare a bolnavilor și de atenție față de detalii care țin de demnitatea umană.

„Noi, cei care de obicei organizăm sistemul de sănătate, uneori nu-l vedem întotdeauna la fel cum îl percep pacienții. Și de aceea mereu ziceam că, atunci când vorbim de vocea pacientului, este de fapt acea senzație, trăire și experiență pe care o are pacientul în sistemul de sănătate. Vocea pacientului este extrem de importantă și ea trebuie să fie parte din deciziile și politicile pe care noi le facem, pentru că noi le facem pentru oameni și la orice politică trebuie să ne întrebăm: îl ajută cu ceva pe cetățeanul acestei țări sau nu? Noi zicem foarte ușor că suntem un sistem centrat pe pacient, dar nouă ne-a rămas încă să demonstrăm acest lucru și haideți să-l facem împreună”, a declarat Alexandru Gasnaș, ministrul Sănătății al Republicii Moldova.

La rândul său, Richard Kohli, directorul Biroului de Cooperare al Elveției în Republica Moldova, a evidențiat semnificația practică a sloganului din acest an, punctând că pacienții trebuie implicați încă din faza de elaborare a politicilor publice:

„În spatele fiecărei discuții despre politicile de sănătate, spitale sau finanțare, în cele din urmă există o persoană: cineva care se îngrijorează de diagnostic, cineva care așteaptă tratament, cineva care vrea să fie auzit, înțeles și tratat cu demnitate. Pentru Elveția, participarea pacientului nu este un element suplimentar al reformei sănătății, ci se află în inima sistemului de sănătate care servește oamenii.”

Importanța unui parcurs medical clar, care să elimine plățile informale și drumurile inutile între instituții, a fost reiterată de conducerea Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM).

„Calitatea serviciilor medicale depinde nu doar de finanțare și de capacitatea instituțiilor medicale, cât și de modul în care răspundem acestor nevoi ale pacienților noștri. Vrem să mergem împreună cu colegii noștri din partea Ministerului Sănătății prin reforme, să ne adaptăm cu alte mecanisme de finanțare pentru nevoile pacienților, în așa fel ca acest traseu să fie previzibil, la fiecare etapă coordonat, iar pacienții noștri să simtă grija, atenția și acoperirea serviciilor medicale”, a menționat Andrei Uncuța, directorul general al CNAM.

Perspectiva beneficiarilor a fost adusă în prim-plan de Ana Danilescu, fondatoarea Asociației Obștești „Comunitatea Teta Phoenix”, care a vorbit din dubla ipostază de fost pacient oncologic și aparținător:

„Un pacient nu are nevoie doar de un diagnostic corect și de tratament. Are nevoie să fie informat, ghidat, respectat și ascultat. Pacientul nu trebuie să fie doar beneficiarul sistemului medical, trebuie să fie un partener în construirea lui. Să nu așteptăm ca vocea pacientului să devină un strigăt de disperare pentru a o asculta.”

De la angajamente la realitate: progrese digitale și alinierea la standardele europene

Primul panel de discuții a analizat gradul de implementare a recomandărilor formulate la ediția din 2025 a forumului. Angela Anisei, șefa Direcției managementul calității serviciilor de sănătate din cadrul Ministerului Sănătății, a trecut în revistă aprobarea Planului național privind siguranța pacienților, publicarea ghidurilor medicale adaptate pe înțelesul publicului larg și demararea procesului de cartografiere a celor 51 de asociații de pacienți înregistrate în Republica Moldova, în vederea creării unui registru național funcțional.

În paralel, Tatiana Rotaru, șefă adjunctă a Direcției relații cu beneficiarii din cadrul CNAM, a prezentat ajustările operate în urma sesizărilor venite de la cetățeni. Printre acestea se numără lansarea unui asistent virtual bazat pe inteligență artificială pentru informarea asiguraților, actualizarea sistemului e-Rețeta pentru a permite ridicarea medicamentelor compensate de către o persoană terță în numele bolnavilor nedeplasabili, precum și automatizarea listelor de așteptare pentru intervențiile de cataractă și protezare, pacienții fiind acum notificați prin SMS. La nivel instituțional, Marina Golovaci, directoarea Asociației Medicale Teritoriale Botanica, a subliniat tranziția de la modelul tradițional, în care medicul doar dictează indicații, la cel participativ, accentuând totodată importanța instruirii cadrelor medicale în comunicare și prevenirea epuizării profesionale (burnout).

Din partea societății civile, Natalia Vîlcu-Bajurean, președinta Asociației Obștești „Viața fără Leucemie”, a anunțat progresele în formarea unei structuri umbrelă a organizațiilor de profil – Platforma CORES – și a salutat deschiderea cadrului legislativ național pentru implicarea pacienților în mecanismul de evaluare a tehnologiilor medicale, un pas esențial în contextul integrării europene.

Platforma „Vocea Pacientului”: cum generează datele schimbări în spitale

Cel de-al doilea panel a fost dedicat rezultatelor pilotării platformei digitale „Vocea Pacientului”, lansată în aprilie 2026 în 108 instituții medico-sanitare publice, la care s-au alăturat voluntar alte unități, ajungându-se la 120 de instituții conectate. Corneliu Ciorici, consilier național pe politici în domeniul digitalizării la Ministerul Sănătății, a precizat că instrumentul asigură anonimatul deplin al respondenților, eliminând teama acestora de a fi sancționați sau tratați diferențiat de personalul medical. Pentru etapa următoare, autoritățile își propun extinderea platformei la scară națională, atât în sectorul public, cât și în cel privat, introducerea unui cod unic de identificare a chestionarelor pentru ca cetățenii să poată urmări public soluționarea problemelor semnalate, dar și adăugarea unei componente dedicate „vocii medicului”. De asemenea, până în anul 2027 este planificată definitivarea Dosarului Electronic de Sănătate.

Managerii de calitate au demonstrat că opiniile colectate digital produc deja efecte vizibile. Victor Babuci, șef interimar al Secției de management al calității serviciilor medicale din cadrul Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga” – prima instituție în care a fost instalat un stand cu tabletă pentru feedback –, a menționat că peste 75% dintre respondenți ar recomanda spitalul, iar sesizările repetate privind alimentația au determinat administrația să afișeze meniurile zilnice detaliate (cu gramaj, calorii și alergeni) în toate sufrageriile secțiilor clinice și să dea în exploatare, până la sfârșitul anului, un ascensor dedicat exclusiv livrării rapide a hranei calde.

La rândul lor, Natalia Mazur, șefa Centrului de Sănătate Soroca, și Victoria Dașchevici, președinta Asociației Pacienților Oncologici „Viața Continuă”, au abordat necesitatea depășirii reticenței pacienților de a raporta neregulile, în timp ce Ruxanda Spînu, voluntară a Societății de Cruce Roșie din Moldova, a relatat experiența echipelor de tineri voluntari care au ghidat pacienții din peste 30 de instituții medicale să utilizeze noua platformă.

Bune practici internaționale, confidențialitate și integritate în sănătate

În cadrul celui de-al treilea panel, modelele europene de reprezentare au fost prezentate de Angelika Widhalm, președinta Federației Naționale a Organizațiilor de Autoajutorare din Austria, care a explicat modul în care organizațiile-umbrelă sunt recunoscute legal drept pilon de bază în arhitectura sistemului de sănătate și asistență socială austriac. Experiența României a fost împărtășită de Ștefan Răduț, directorul Asociației pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă, care a vorbit despre rolul determinării civice în adoptarea legislației dedicate pacienților și necesitatea serviciilor de suport psihologic, și de Sorin Grădinaru, vicepreședinte al Asociației „Copilul Meu, Inima Mea” și membru al Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC). Acesta din urmă a expus practica participării reprezentanților pacienților în Consiliile de Etică din nouă spitale din Iași, remarcând că peste 90% dintre sesizările analizate în aceste structuri vizează deficiențe de comunicare între medic și pacient, și nu erori medicale.

Ultimul panel a adus în discuție instrumentele de protecție a drepturilor și inițiativele de integritate:

• Protecția datelor medicale: Experta independentă Rodica Grama, doctor habilitat în științe medicale, a prezentat concluziile unei analize realizate sub egida Oficiului Avocatului Poporului privind respectarea dreptului la confidențialitate. Studiul, bazat inclusiv pe un eșantion de 1.070 de angajați din 120 de instituții medicale, relevă că fiecare al cincilea lucrator medical s-a confruntat cu dificultăți cauzate de condițiile insuficiente de confidențialitate, punctând riscurile utilizării canalelor neoficiale de comunicare (precum aplicațiile de mesagerie pe telefoanele personale) și lipsa spațiilor adecvate pentru discuții private cu pacienții.
• Prevenirea corupției în spitale: Natalia Brașoveanu, specialist relații internaționale la Spitalul Clinic Bălți, a prezentat rezultatele „Centrului integrat de educație, informare și comunicare a pacientului”, creat printr-un mini-grant în valoare de 50.000 de lei (una dintre cele 19 inițiative spitalicești susținute financiar de AO „Homecare” în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție). Prin intermediul acestui centru, 278 de pacienți internați și 402 angajați ai spitalului au fost instruiți cu privire la delimitarea dintre mită și cadou, modalitățile de redactare a unei petiții și mecanismele de raportare a actelor de corupție.
• Rolul presei și al sectorului privat: Alina Radu, directoarea publicației „Ziarul de Gardă”, a subliniat impactul jurnalismului de investigație în responsabilizarea instituțiilor statului și apărarea grupurilor vulnerabile, iar Ion Lai, reprezentant al echipei de vânzări și parteneriate din cadrul maib, a prezentat soluțiile digitale integrate în aplicația bancară a instituției, care permit utilizatorilor programarea rapidă la peste 35 de clinici partenere și accesarea unor instrumente financiare flexibile pentru acoperirea costurilor medicale.

Rezoluția Forumului Pacienților 2026: apel pentru crearea Consiliului Național al Pacienților

În încheierea lucrărilor, participanții au votat și validat în unanimitate Rezoluția Forumului Pacienților 2026, document prezentat de Iulia Iațco, președinta Asociației Beneficiarilor de Transplant din Republica Moldova, și elaborat în urma consultării a circa 300 de pacienți și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale de profil.

Documentul înaintează un set de solicitări strategice către Ministerul Sănătății, CNAM și instituțiile medico-sanitare publice, printre care:

• Constituirea Consiliului Național al Pacienților ca mecanism consultativ permanent pe lângă Ministerul Sănătății, cu un regulament clar și reprezentativitate regională, care să participe direct la elaborarea și monitorizarea politicilor publice;
• Crearea unui Registru național al organizațiilor de pacienți și dezvoltarea unui mecanism competitiv de finanțare publică (prin granturi mici) pentru susținerea activităților de informare, educație pentru sănătate și reprezentare desfășurate de asociațiile de profil;
• Reducerea inegalităților regionale și a timpilor de așteptare prin monitorizarea și publicarea periodică a termenelor orientative de programare la consultații și investigații, simplificarea procedurilor de trimitere și eliminarea deplasărilor repetate ale pacienților între instituții pentru corectarea erorilor birocratice;
• Transparența și valorificarea feedbackului prin publicarea anuală a unei sinteze naționale privind experiența pacienților și reflectarea gradului de satisfacție a beneficiarilor în procesul de evaluare și contractare a prestatorilor de servicii medicale de către CNAM.

Despre organizatori și proiect

Forumul Pacienților 2026 a fost organizat în cadrul proiectului „Echitate în sănătate prin responsabilizare socială” (etapa a II-a), implementat de Crucea Roșie din Elveția în parteneriat cu Asociația Obștească „CASMED”, Asociația Obștească „Homecare” și Societatea de Cruce Roșie din Moldova, cu sprijinul financiar al Guvernului Elveției. Inițiativa are drept scop consolidarea mecanismelor de responsabilizare socială, promovarea drepturilor pacienților și dezvoltarea unui sistem de sănătate echitabil, transparent și centrat pe nevoile cetățenilor din Republica Moldova.