Curtea de Conturi a auditat executarea bugetului de stat pentru anul 2025: venituri excedentare, dar vulnerabilități la capitolul investiții și gestionarea patrimoniului

Chișinău, 26 mai 2026 - Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat în cadrul unei ședințe publice, rezultatele celor mai importante misiuni de audit financiar și de conformitate privind anul bugetar 2025. Rapoartele au vizat executarea bugetului de stat, managementul datoriei publice, al garanțiilor de stat, precum și rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor. Deși datele arată o colectare peste așteptări a veniturilor și o menținere a datoriei de stat în limite sigure, auditorii au scos în evidență restanțe majore în valorificarea împrumuturilor externe destinate investițiilor și deficiențe în înregistrarea patrimoniului public.

Conform datelor prezentate de echipa de audit, exercițiul bugetar pentru anul 2025 s-a încheiat cu o executare a veniturilor în proporție de 108%, cumulând circa 76,4 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au atins nivelul de 98%, reprezentând 92,1 miliarde de lei. Deficitul bugetar înregistrat a fost de aproximativ 15,7 miliarde de lei, cu o diminuare de 2,5 miliarde față de nivelul precizat inițial. O creștere semnificativă s-a atestat la capitolul granturilor primite, care au însumat 4,5 miliarde de lei, cu 2 miliarde mai mult comparativ cu anul 2024.

În ceea ce privește managementul datoriei de stat, la finele anului 2025, aceasta a constituit 138,5 miliarde de lei (51,9 miliarde datorie internă și 80,9 miliarde datorie externă). Ponderea datoriei în Produsul Intern Brut (PIB) s-a situat la 39,2%, un indicator care indică o creștere lentă, dar care se menține sub pragurile critice. Totuși, auditul a semnalat o problemă sistemică persistentă: valorificarea întârziată a mijloacelor financiare din împrumuturile externe contractate pentru proiecte investiționale.

„Deși se atestă o creștere a veniturilor și o menținere a datoriei de stat în limite de siguranță macroeconomică, nevalorificarea la timp a fondurilor externe generează riscuri și costuri suplimentare. În prezent, pentru zeci de proiecte investiționale nefinalizate statul este obligat să achite comisioane de angajament pentru sumele nedebursate, punând o presiune inutilă pe bugetul de stat”, a menționat echipa de audit în cadrul ședinței.

Un alt aspect nevralgic constatat vizează rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor, pentru care Curtea de Conturi a emis o opinie cu rezerve. Principalele cauze care au stat la baza acestei decizii includ deficiențele în evaluarea și înregistrarea contabilă a bunurilor imobile și a terenurilor proprietate publică. Printre cele mai mari neconcordanțe se numără lipsa reflectării valorii reale a terenurilor fondului forestier, a infrastructurii căilor ferate și a instalațiilor de tensiune înaltă. Mai mult, au fost constatate restanțe semnificative la capitolul recuperării creanțelor băncilor aflate în proces de lichidare și ale beneficiarilor de credite recreditate de stat.

Auditorii au mai atras atenția asupra lipsei de interconexiune între sistemele informaționale ale statului. S-a constatat că Serviciul Fiscal de Stat nu dispune de un mecanism automatizat de preluare a datelor privind amenzile contravenționale, procesul bazându-se încă pe transmiterea datelor pe suport de hârtie, fapt ce limitează controlul asupra încasărilor integrale la buget.

„Miza reală a acestor misiuni de audit depășește simpla constatare a cifrelor; este vorba despre protejarea binelui comun și a resurselor fiecărui cetățean. Este esențial ca instituțiile responsabile să treacă de la o evidență pasivă la acțiuni proactive, asigurând corectitudinea datelor, accelerarea proiectelor de infrastructură și eficiența maximă a banilor publici”, a subliniat conducerea Curții de Conturi pe parcursul deliberărilor.

În urma examinării, Curtea de Conturi a formulat un șir de recomandări către Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat și alte autorități de resort. Acestea vizează remedierea deficiențelor contabile, urgentarea implementării sistemelor informaționale interoperabile și crearea unor mecanisme stricte de monitorizare a proiectelor finanțate din surse externe, astfel încât pierderile financiare cauzate de întârzieri să fie minimizate în anii următori.